371 matches
-
așteaptă Ardealul, ne-așteaptă și frații / Cu inima la trecători / (...) / Să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngropăm de vii!”. Iar la comanda: „Camarazi, înainte, pentru Ardeal!”, ei s-au aruncat în iadul de foc de la Oarba de Mureș, alungând ocupantul, înroșind cu sângele lor apa Mureșului, pentru a șterge hotarul vremelnic și o cumplită nedreptate. O spunea și Ion Antonescu la 1 Decembrie 1940, la doar trei luni de la ruperea nordului Ardealului, prin rușinosul diktat: „Ne-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Toate Articolele Autorului Pe o tablă plină, piesele se mută Nu vorbim acum, de a lor derută... Pionii în alertă vor să prindă tura, Nimic nu e sigur râde chiar măsura. Regina se bate iarăși cu-n nebun, Furia e oarba, paiele-s în drum. Morile de vânt cresc și în cuvinte Clipele sunt fade, jocul ăsta minte! Unii vor remiza a venit momentul, În picioare strâmbe șade argumentul, Tabla este plină, un pion clachează Jocul e în toi, el parcă
ŞAH... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1486839907.html [Corola-blog/BlogPost/368803_a_370132]
-
rostogolesc uneori versurile/ și se destramă/ chiar înainte de a trece proba de foc/ a timpului (pag.61 - ”Inspirație”), ”deși poezia tânjește/ după foaie/ în alb imaculat” (pag.78). Într-o ”Zi ploioasă” timpul se concentrează în clipă, cu ”ore apatice, oarbe/ văduvite de cuvinte clarificante/ efemer/ curcubeul/ - doar pentru o clipă -/ reunește clar și obscur” (pag. 79), durata reprezentând un dar divin, ca și pentru marele nostru poet Mihai Eminescu: Nu e păcat/ ca să se lepede/ clipa cea repede/ Ce ni
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1452188296.html [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
Articolele Autorului Reportaj de Mariana Cristescu La Iernut „Pentru tata, strig prezent și sărut drapelul”... Vineri, 17 august a.c., în cadrul „Zilelor orașului Iernut”, omagiind cei 11.000 de eroi căzuți la datorie, în cel de-Al Doilea Război Mondial, la Oarba pe Mureș, în sala mică a Primăriei din Iernut, devenită neîncăpătoare, în organizarea Ligii Scriitorilor Români (prezent fiind și președintele acesteia, dl Al. Florin Țene), a Clubului Dialog XXI și a Cercului ASTRA Iernut, a avut loc lansarea volumelor 49
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/_pentru_tata_strig_prezent_si_sarut_d_al_florin_tene_1345381306.html [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
activitate de concepere și editare, vreme de 15 ani, a Enciclopediei. Au mai vorbit domnii Lazăr Lădariu, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul liber”, din Târgu-Mureș, președinte al Despărțământului Central Județean Mureș al ASTREI, care a subliniat eroismul celor căzuți la Oarba pe Mureș, elogiind efortul profesorului ieșean și, evident, personalitatea și activitatea fostului primar al Iernutului, Vasile Cornea, prezent în paginile Enciclopediei. Despre familia scriitorilor Al.Florin Țene și Titina Nica Țene, precum și despre economistul Vasile Cornea a vorbit scriitoarea Mariana
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/_pentru_tata_strig_prezent_si_sarut_d_al_florin_tene_1345381306.html [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
cuvântul... poetic al talentatei oltence - clujeancă prin... adopție culturală - Titina Nica Țene, și cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr și Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece din folclorul mureșan. În final, conform tradiției, autorul Enciclopediei, dl Constantin Toni Dârțu, a acordat autografe. Promptă, ca de obicei, profesoara Antonia Bodea a consemnat evenimentul în revista online „Confluențe românești” a Ligii Scriitorilor Români de
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/_pentru_tata_strig_prezent_si_sarut_d_al_florin_tene_1345381306.html [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
vânt, Regina tenebrelor află refugiu în poduri Iarna I Înghețul ridică pereți de himeră țurțuri conturează tapetul luna vibrează peste case spartane răscoală de fulgi, de suflete pierdute intră și ies din case albastre la galop, persoane apretate pe ață, oarbe cu mâini efemere, fantome electrice măscărici adormiti în lumi ferecate Iarna II Albul mărșăluiește în bătătura cea veche zăpada se sfărâmă în himere de plumb voci se fac auzite în foișoare și ziduri la banchetul fantastic țurțuri atârn-apretați la Poarta
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_zavati_gardner_1418154642.html [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
încheiat cu cuvântul ... poetic al talentatei oltence-clujeancă prin ... adopție culturală-Titina Nica Țene, si cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr, si Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece din folclorul mureșan.“(“ Cuvântul liber“,”Confluente românești “ , 19 august 2012). Volumul a apărut, ca o surpriză, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de căsătorie a scriitorilor Al.Florin Țene și Titina Nica Țene, oglindind viața
APARIŢIE EDITORIALĂ: FAMILIA ŢENE-DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aparitie_editoriala_familia_al_florin_tene_1371970174.html [Corola-blog/BlogPost/364032_a_365361]
-
nu poate fi știrbit în nici un chip. Istoria Ardealului este oglinda vie a trecutului glorios sau înnegurat al trunchiului țării care nu se vrea ciuntit. Peste ea nu trebuie să se aștearnă colbul, fiindcă cei 11.000 de morți ai Oarbei de Mureș strigă. Strigă și pietrele, și vaietele lor se înalță-n văzduh. Poezia lui Mircea Istrate Dorin este una a redeșteptării sentimentului peren de iubire, este o poezie a permanenței și a identității noastre naționale, susținută de istorie și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
E jalea și amarul, e vis și bucurie, / E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Iancu și chiar Eroul necunoscut - emblema tuturor celor care și-au pierdut numele și viețile pe câmpurile de luptă, în poezii ca: “Mai vino, Ștefane!”; “Eroul”; “Datorie”; “Mărite Ștefane”; “Moșia”; “O vorbă de-mbărbătare”; “Moartea Viteazului”; “Iancu”; “Eroului necunoscut”; ș.a. Oarba de Mureș, Stalingrad, Blajul, Câmpia Libertății - o adevărată “cruce de istorii”, câmpia sfântă și Mecca românilor care e numită “Roma luminată” - sunt cântate de poet cu fervoare și înflăcărare muiată-n lacrimi, atunci când le calcă pământul sfânt, amintindu-și de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
luminatul Mureșanu, / Uniți în gând, cu toții una” (Cruce de istorii). Pentru toate aceste jertfe eroice, poetul aduce prinos de recunoștință prin cuvânt și cântec, în poemele de față: “Aș semăna un lan cu flori / Acolo-n vale la Rovine, / La Oarba-n deal, cuprins de nori / La Turda, ceea de rușine, // La Baia și la Mărășești, / La Tapae și Călugăreni, / La Gorăslău și Stănilești, / Posada și Mihăileni. // Și câte locuri nu mai sunt / Prin codrii, șesuri ori pe dealuri, / Pe-al
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de aur pe frunzele copacilor. Anul ăsta, toamna are gâtul de brumă... Anul ăsta, toamna are ochii de struguri... Copilul desprinde din vie ciorchini grei, ca seara lui octombrie, picurând galbene jocuri de lumină printre frunzele bătute cu aramă. - Ești oarbă, toamnă, auzi! Ai nevoie de un baston de fulgi. Toamna urcă dintr-o călimară de cerneală, trasă de razele lunii. - Dacă cineva mai strigă, cerneala o să acopere lumea. Sufletele voastre sunt bolnave. Inimile voastre sunt de piatră! Timpul se măsoară
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
mari artiști, care altminteri prezentată, într-o monografie sau un studiu, ar fi putut suna prea encomiastic”. - Dr. Mihaela Varga (editor Editura Maiko). • Despre „Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică”... „«Constată, la întoarcerea din Siria, cât de oarbe fuseseră prelegerile lui la universitate despre arta Orientului!», scrie Mircea Deac încă din primele rânduri ale romanului său (...). Este, cred, una din frazele cheie ale romanului, poate imboldul care l-a îndemnat să apeleze la o formă literară pentru impresiile
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1454657596.html [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
Toate Articolele Autorului Mă caut,mă găsesc și mă pierd iar și zi de zi privesc mai solitar cun se-ofilește-n stepa vieții iarba, iar cerul meu ce-a fost cândva senin de norii îndoielilor e plin când fulgerele joacă baba oarba. Mă caut știind bine unde sunt gata oricând destinul să-l înfrunt cu-ncrederea ce e superbă spadă și cu credința că sunt apărat de Cel care în dar viața mi-a dat cerându-mi să n-o las să-ajungă
MĂ CAUT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443034032.html [Corola-blog/BlogPost/374722_a_376051]
-
pare că-i totuna, De vine sau de pleacă primejdia iubirii. Mă strigă-n cruci uitate, amară amintire, Mă troienesc fuioare și nechezat de iarbă. Nu fuga ta absurdă respiră a uimire Ci viscolul din mine și clipa mea cea oarbă Înghesuită-n ore stă pânza unor gânduri Și lațul greu al serii ne spânzură-n tăcere Îmbătrânesc dorindu-mi să-ți scriu acele rânduri, Ce-mi vor aduce poate puțină mângâiere Din colți de piatră seacă abia închid în mine
AM STINS ÎN RAMURI LUNA… de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1489366868.html [Corola-blog/BlogPost/362583_a_363912]
-
se purta curat și la muncă, și la horă. Nu avea însă nici un tovarăș, nici un apropiat. Umbla doar singur cu povara lui. Într-o duminică după amiază, pe când tăia frunză la câini pe uliță, o zărise în poarta ogrăzii pe oarba satului, bătrână de când lumea. Sta rezemată într-un băț, mai gârbovă ca niciodată. Femeia era vestită pentru darurile sale, căci alunga norii de ploaie, ori îi chema, dădea leacuri împotriva bolii, aducea înapoi iubitul întârziat al vreunei tinere și câte
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417346872.html [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
Mă strânge-n brațe muntele urlând.”( Munte urlând) Eul liric se autocontemplă, adesea, ca un însingurat atât față de comunitatea umană ce devine o dată cu trecerea timpului tot mai de neînțeles, cât și în raport cu elementele universului: ,, Ca din senin aducerile-aminte/ se împiedică oarbe-n cuvinte./ Obosite își fac cruce și tac;/ am rămas peste noapte sărac.// De mâine voi rămâne zăvorât/ în casă, în odaie, în urât,/ în chingile uitării asasine.// Cum să mai ies la poartă fără mine? (Ca din senin) Însingurările
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
giulgi de fum/ Și-n tăcere sufletu-mi îngropu-l./ Să ne poarte chiotul de-acum/ Numai plopul știe, numai plopul.”(Chiot cu Esenin) Alteori universul poetic este dominat de trăiri la nivelul senzației ( Strigăt orb, Îți ghicesc tăcerea, Rouă pârjolită, Oarba). Apar semne care prevestesc ,,o altă stare”, comunicarea adâncind relația dintre semnificat și semnificant: ,, Azi pe deal, mâine pe vale/ Când călare, când pe jos./ Traista umerii mi-a ros/ Și mă arde frigu-n șale.// Orizontul aburos/ Dă nătâng să
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
Și mă arde frigu-n șale.// Orizontul aburos/ Dă nătâng să se prăvale/ Azi pe deal, mâine pe vale/ Când călare, când pe jos./ Nici hanger și nici parale// În chimiru-ntors pe dos./ Și de-ar fi, la ce folos/ Dacă oarba-mi dă ocoale/ Azi pe deal, mâine pe vale?”( Oarba) Dumitru Vasile Delceanu cultivă sentimentul solidarității în tot ce-i omenesc în viață, având curajul și puterea să ,,domesticească” timpul cu echilibrul interior al eului liric.. Temele și motivele poetice
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
se prăvale/ Azi pe deal, mâine pe vale/ Când călare, când pe jos./ Nici hanger și nici parale// În chimiru-ntors pe dos./ Și de-ar fi, la ce folos/ Dacă oarba-mi dă ocoale/ Azi pe deal, mâine pe vale?”( Oarba) Dumitru Vasile Delceanu cultivă sentimentul solidarității în tot ce-i omenesc în viață, având curajul și puterea să ,,domesticească” timpul cu echilibrul interior al eului liric.. Temele și motivele poetice, ilustrare a parcursului liniștilor și neliniștilor trăite, sunt organizate într-
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 408 din 12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Amintește-ți! Rătăcitori Printre verticalele pinilor și molizilor Fantasticei, fabuloasei, ninsei păduri Prăbușiți printre aștrii coborați Peste frunțile noastre Peste palmele mele fierbinți Căutându-te oarbe prin galaxie Amintește-ți! Planul înclinat, leagăn al gestului Tatuând sângele cu neuitarea Gândul colindând în cercuri, în spirale Străbătând obscure constelații De la margine la centru Centrul devenind margine Magnetizându-ne Timpul oprind Aducându-ne totuși aminte ades Că vremea
AMINTESTE-ŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Aminteste_ti_elena_armenescu_1329041691.html [Corola-blog/BlogPost/346767_a_348096]
-
condeiele strâmbe - picioarele uimirilor irișilor plăpânzi în fața durerii și ea, artist sculptor al ființelor din linia întâi, a doua, a cifrelor care alcătuiesc în neștire cozile lui pi. Cuib de gânduri spin în marginea orașului bucuriei fără bucurii. Orbi și oarba drumului gândului, braț la braț pe aleile parcului. Izvorul inimii răsună cadențat, ca un poem pe scara nașterii aflat printre inelele mirenilor. Unul singur oferă răcoarea inimii și aspra însingurare crește în rugă. Izvor din Izvorul pecetluit învie orbii și
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
drumului gândului, braț la braț pe aleile parcului. Izvorul inimii răsună cadențat, ca un poem pe scara nașterii aflat printre inelele mirenilor. Unul singur oferă răcoarea inimii și aspra însingurare crește în rugă. Izvor din Izvorul pecetluit învie orbii și oarba duminicilor neîmplinite. Jocul rămâne suspendat între tâmplă, inimă, pumnul fragil al copilului al copiilor credinței - sămânța neostoitei lacrimi a câmpului devine mlădiță a visului sabie, lance a frigului gândului rod nespus secetei, când cupa răului o aruncă departe, în întunericul
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
de la Rovine, de la Bobâlna, de la Podul Înalt, de la Călugăreni, de la Mirăslău, de pe Câmpia Turzii, de la Padeș, de la Islaz, din Munții Apuseni, de la Plevna, de la Grivița, de pe Valea Jiului, de la Turtucaia, de la Mărășești, Mărăști și Oituz, de la Cotul Donului, din Munții Tatra, de la Oarba de Mureș, deportaților din Bărăgan, celor de la Tismana, Dragomirna, Văcărăști, Jilava, Aiud, Gherla, Pitești, Miercurea Ciuc, Târgșor, Ocnele Mari, Tg. Ocna, Poarta Albă, Peninsula, Periprava, Salcia, Galeș, Valea Neagră, Fântâna Albă, Katinul românesc din Bălți, celor care și-au lăsat oasele
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]