46 matches
-
, Tana (pseudonim al Anei Maria Băjescu Oardă; 27.XII.1894, București - 1976, București), poetă. Este fiica Cleopatrei Băjescu Oardă, profesoară, și a lui Constantin Băjescu Oardă, medic. Își va alcătui pseudonimul pornind de la Tanaquil, numele soției lui Tarquiniu cel Bătrân. Tânăra urmează tradiția familiei pe linie maternă și începe studii de filologie romanică și filosofie la București, audiază cursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
, Tana (pseudonim al Anei Maria Băjescu Oardă; 27.XII.1894, București - 1976, București), poetă. Este fiica Cleopatrei Băjescu Oardă, profesoară, și a lui Constantin Băjescu Oardă, medic. Își va alcătui pseudonimul pornind de la Tanaquil, numele soției lui Tarquiniu cel Bătrân. Tânăra urmează tradiția familiei pe linie maternă și începe studii de filologie romanică și filosofie la București, audiază cursuri și la Universitatea din Iași, ca studentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
de emigrare de sub dominațiunea străină, pentru că preferau libertatea lor de conștiință onorilor și siguranței ce le prezenta dependența de coroana Sf. Ștefan, și străini de origine romană au creat România pe teritorii ce fusese ocupate de Changanii cumanilor și de oarda nogailor. Dar oare tot șesul acesta, bolnav și espus fără curmare invaziilor despre miazănoapte și miazăzi, rămas-ar-fi românesc fără ca din veac în veac să se fi împrospătat populația lui istorică cu străini de origine romînă? Dar destul despre aceasta. Ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înfricoșată [cînd] au fost luând Bizanțul! Peste crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți grămădite stăteau roabele și robii. Stăteau legați împreună, ici ostași legați de clerici, Țipetele de muiere răsunat-au din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau în aer. Numai turnurile nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste spaimele aceste; Clocotea întreg orașul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fost luând Bizanțul! Când pe crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți în grămadă plângeau roabele și robii, Când din Aghia Sofia n-auzeai cântări de clerici: Țipetele de muiere răsunau doar din biserici Prin strigări de bucurie... Oardele cele barbare Înadins făcuse nunta lor păgână în altare; Urlete de biruințe mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau prin aer Numai turnurile-nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste sîngiurile-aceste; Clocotea întreg orașul prins
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
robii; Ici călugărițe albe ce legate sânt cu funii, Și copii de crudă vrâstă, și bătrâni și albi sânt unii, Slugă și stăpân alături, ici ostași legați cu clerici Țipetele de muiere crud răsună din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință, țipete, strigări și vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecă în aer; Clocotea întreg orașul prins de spaimele pierzării Și prin țipătul mulțimii urlau valurile mării, Numai bolțile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu scoposea decât deplina tăiere a comunicațiilor orașului, dar pe de alta cetățenii și apărătorii lui opuneau o împrotivire inimoasă, executând viteze ieșiri din oraș asupra taberei dușmane. Dar între acestea Vatatzes primi știrea tulburătoare că pornise și se apropia oarda mongolilor, care dăduse război și biruise pe turci. El porunci celor dintre ai lui cari aflaseră asemenea această știre ca s-o ție bine ascunsă, intră de-ndată în tratări de învoială cu împresuratul Ioan Angelos (Comnen), pe a cărui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acel domnitor încoace confirmă observarea aceasta. Încă regele Bulgariei, Ioan Asan, al cărui popor începuse a primi încet-încet oarecare civilizație, se îndușmănise din nou cu latinii în pornită ceartă de interese; iar aceștia încheiaseră în contra lui o alianță cu sălbaticele oarde de cumani, carii în urmă pătrunseră prin inima Macedoniei cu sabie și cu foc. Cu atât mai favorabilă deveni situația pentru cumintele și activul regent Ioan Ducas Vatatzes, care izbuti să alunge pe romîno-bulgari din partea Traciei ocupate de ei, să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
P., Mărculescu, Mendonide Ion, Margulius I., Marinescu N., Macedonescu Vasile, Mihăescu M., Michăescu E., Michăescu AL, Marcovici P., [Marinescu G., Minculescu M., Mihăescu, St.,] Marinescu I., Miloș, Mutescu M., Nanu I. G., Neumann Iulius, Ninoveanu Gr., Neumann H., Nicolau Gr., Oardă Const., Orstein H., Obregea Al., Ocășanu G., Petrof A., Popovici I., Palauz Andrei, Petrașcu V., Popp E., Popescu Grozeanu I., Popescu D., Popovici I.I., Pleșoianu C., Poșulescu I., Paladi C.D., Patron G., Popescu Pompiliu, Papadopol D., Popescu Petre, Possa Ștefan
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
39, 8 noiembrie 1915). Începînd din 11 iunie 1917, Vinea va scoate la Iași, în refugiu, revista Deșteptarea - devenită ulterior Deșteptarea politică și socială (18 iunie 1917) -, grație fondurilor primite dintr-o moștenire neașteptată de către tînăra lui soție, Maria Ana Oardă (viitoarea poetă Tana Quil). Pe atunci studentă la Litere, Tana Quil va finanța și ziarul Omul liber al lui N.D. Cocea. Printre colaboratorii Deșteptării politice și sociale se vor număra N.D. Cocea. I. Ludo, B. Fundoianu, Adrian Maniu, Emil Isac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acelui vechiu păcat, Ce seminția Cain în lume-o a creat. De n-o-mbrăcăm în pilde e semn c-am înțeles, Că-n noi este credință, ce-n alții e eres. Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină Când oardele-i barbare duc moarte și ruină. În van cu mâni uscate se roagă, țiind strana, De-asupra lui cu aripi întinse stă Satana. De geaba lângă patu-i alături stă sicriul Când gloatele-i pe lume au tot întins pustiul. Ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă mai deștept! {EminescuOpIV 434} RENUNȚARE Aș vrea să am pământul și marea-n jumătate, De mine să asculte corăbii și armate, De voiu clipi cu ochiul, cu mâna semn de-oiu face Să-și miște răsăritul popoarele încoace; Sălbatecele oarde să curgă rîuri-rîuri Din codri răscolite, stârnite din pustiuri; Ca undele de fluviu urmeze-ale lor scuturi, Întunece-se-n zare pierdutele-nceputuri, Un râu de scînteiare lucească lănci și săbii, Iar marea se-nspăimînte de negrele-mi corăbii. Astfel răsboiu porni-voiu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-se-n zare pierdutele-nceputuri, Un râu de scînteiare lucească lănci și săbii, Iar marea se-nspăimînte de negrele-mi corăbii. Astfel răsboiu porni-voiu. Voiu arunca încalte O jumătate-a lumii asupra celeilalte. Privească-m-atunci preoți: - un monstru ce se-nchină, Când oardele-i barbare duc moarte și ruina. Ruga-mă-voiu cu mâna uscată ținând strana, De-asupra mea cu-ntinse aripi va sta Satana; Cu tronul meu voiu pune alăturea sicriul, Când gloatele-mi în lume ar tot mări pustiul, Să simt că
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
el îi ceruse ca să rămână în Germania, dar ea refuzase). După aceasta vizită, oficialitățile românești i-au recunoscut doctoratul obținut în Germania, Valeria Pascal bucurându-se apoi de toate drepturile ce i le dădea calificarea sa. La intoxicați era dr. Oarda și Dr. Pop Ștefan. În spital mai lucra dr. Hecth - medic specialist boli interne care asigura consultațiile de medicină internă pentru bolnavii internați în urgențe chirurgicale și arsuri. Am intrat deci într -un colectiv de oameni elevați profesional. Analizele se
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
vechi (Sentinela romană, Deșteptarea României), În spiritul și cu mijloacele lirice ale timpului. Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane, Iată limbile dușmane .................................... Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții... Eu să per, eu?...niciodată!... ......................................... Cine ești? De unde ești? Pe la noi ce rătăcești?”... Unele au intrat În limbajul comun, gravitatea lor s-a tocit, fiind adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
forța luminoasă a mitului, binele În dialectica maniheistă a poemului. Antiteza e figurată prin imagini din altă sferă de elemente: fluide, covîrșitoare ca număr, inconsistente ca structură. Mai Întîi un vuiet surd, grozave șoapte, zgomot lung, Înădușit, apariția, apoi, a oardelor ca un nor negru ce se lățește și acoperă orizontul. Norul devine o hidră, hidra se metamorfozează În neguri otrăvitoare, vifor de urgie, după care negurile, viforul pier În pustiu... Imagini, toate, ale unei violențe materiale ce se dezagregă ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
CÎMPENI VI. CUGIR VII. OCNA-MURES VIII. SEBEȘ B. COMUNE: ────────── 1. Albac │ 56. Metes 2. Almasu Mare │ 57. Mihalț 3. Ampoita │ 58. Miraslau 4. Arada │ 59. Mogos 5. Arieseni │ 60. Neagră 6. Avram Iancu │ 61. Noslac 7. Baia de Aries │ 62. Oarda 8. Balcaciu │ 63. Ocnisoara 9. Benic │ 64. Ocoliș 10. Berghin │ 65. Ohaba 11. Beta │ 66. Petresti 12. Biia │ 67. Petelca 13. Bistra │ 68. Pianu 14. Blandiana │ 69. Ponor 15. Bucerdea Grinoasa │ 70. Ponorel 16. Bucium │ 71. Posaga 17. Cărpiniș │ 72
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
LĂNCRĂNJAN, Ion (13.VIII.1928, Oarda de Sus, j. Alba - 4.III.1991, București), prozator și eseist. Este fiul Iovei (n. Romcea) și al lui Ilie Lăncrănjan, țărani. L. se simte mândru de originea sa, fapt sesizabil mai ales în intenția de a da o dimensiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
amintit mai sus, în spița noastră este arătat ca prim descendent al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în actele și nici în memoria târzie a locului, că aceeași pare a fi situația și pentru nume precum Bobocea, Cucoaneș, Sobieschi, Oardă, putem admite că toți aceștia au fost urmași ai bătrânilor de început pe care i-au înlocuit și urmat. Fenomenul poate fi dovedit și cu documente din alte sate. Pe un Oardă îl aflăm cumpărător de moșie la Umbrărești abia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situația și pentru nume precum Bobocea, Cucoaneș, Sobieschi, Oardă, putem admite că toți aceștia au fost urmași ai bătrânilor de început pe care i-au înlocuit și urmat. Fenomenul poate fi dovedit și cu documente din alte sate. Pe un Oardă îl aflăm cumpărător de moșie la Umbrărești abia în prima parte a secolului al XIX-lea. În consecință, existența reală a bătrânilor, ca persoane fizice, trebuie privită și analizată de la caz la caz, deoarece nu putem exclude cu totul posibilitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și numele stăpânului, dacă satul este boieresc sau mănăstiresc, iar cele neaservite sunt arătate ca fiind răzășești, după cum urmează: Umbrăreștii - „răzășască”; Slobozia-Umbrărești - „a dumisali aga Grigore Suțu” (al treilea soț al Elencăi Manu); Condrea - „răzășască și a dumisali clucer Costache Oardă” cumpărător al unor stânjeni de pe la răzeșii condreni și sălcieni. Torceștii - „a dumisali postelnicului Panaite Balș; și Slobozia-Torcești - „răzășască”. Repetăm, este pentru prima dată când această așezare cu vatră distinctă se recenzează separat de Torceștii de la est de Bârlad și insistăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]