93 matches
-
a doua oară; că nu se va permite Rusiei să răscoale iarăși pe slavii Peninsulei; cu un cuvânt, că integritatea României va fi apărată în orice caz - și lumea îndată va fi mai bogată cu o garanție solidă în contra fatalului oaspe al tulburării păcii, care, plecând din Rusia, se furișează prin Europa ca o fantomă îngrozitoare! [ 6 august 1880] {EminescuOpXI 290} ["NU ÎNCAPE ÎNDOIALĂ... "] Nu încape îndoială că soluțiunea dată de Tractatul de Berlin cestiunii orientale va mai fi izvorul multor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al cabinetului conservator, d. V. Boerescu, continuă - pentru a vorbi limba "Romînului" - a arunca corpul sângerând al României, de astă dată la picioarele d-lui de Haymerle, iar M. Sa Domnul e, în timpul discursului lui Gambetta ținut la Cherbourg, un oaspe al familiei imperiale a Germaniei. Să se fi întîmplat umbra celor de astăzi sub conservatori, patrioții ar fi simulat un paroxism care ar fi făcut necesară răcorirea lor în casele de sănătate și citirea moliftelor marelui Vasilie. Astăzi, de la venirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-l luăm în nuanțele lui trandafirii. De n-ar fi de-a dreptul albastre. Așadar, meci crîncen între biata echipă ieșeană și bluegalonata ei adversară. La oficială, un șir lung de fotolii ca la nici un alt meci rezervat babanului staff oaspe. Cu cîteva momente înaintea fluierului de început, comandoul dinamovist își ocupă, înfoiat, locurile: niște robotizați Becali, unu și unu, ca-ntr-un bufon thriller S.F. Pe ei se putea! cu aparatele zbîrnîind, țuțării stas ai televiziunilor locale și centrale. Ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nordic moldav. A tradus, de asemenea, cărți pentru copii din literatura rusă. SCRIERI: Din însemnările unei școlărițe, București, 1954; Fete în uniformă, București, 1956; Zi cu soare, București, 1957; Ina Mădălina, București, 1959; Hai, urcați-vă, zorele!, București, 1960; Un oaspe drag, București, 1960; Cântecul pașilor, București, 1962; Zburați, hulubii mei!, București, 1963; Fântâni albastre, București, 1964; Fluturași poznași, București, 1965; Martinel sportiv, București, 1966; Cântece de lună, București, 1967; Cri, cri, cri, București, 1967; Fănel și briceagul albastru, București, 1968
BOICULESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
tot ora[ul vesel [i pavoazat Ce-une[te `n palate [i-n umile l\ca[uri Al nostru [i al vostru stindard tricolor... Sub plopii ei de aur, cu frumoasele-i maluri, Sena v\ aduce al poporului zumzet bucuros, Nobili Oaspe]i, prin ochii [i inimile noastre, Fran]a v\ salut\ cu for]ele ei vii. C\ci For]a va-mplini lucr\rile alese Ale p\cii, iar acest pod ce ast\zi arunc\-un arc imens, De la un veac
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o dorești. PSAMIS Chiar așa-i! BOMILKAR Am răzgîndit-o. Fin metod! SCENA A DOUA LAIS, PSAMIS, BOMILKAR Bine-ai venit, Psamis. Așteptai, se vede, și eu nu m-am prea grăbit. PSAMIS Nu așa de mult.. Aicea îți aduc un oaspe-al meu, Prețuitul meu prieten Bomilkar, pe care eu, Cunoscîndu-l din Cartago... ți-l prezint... De mă iubești Vei fi bună pentru dânsul și o să-l îndatorești. LAIS (îndreptîndu-se spre BOMILKAR) Fii binevenit prieten al prietenului meu. BOILKAR Fericit de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
seamăn din mișcare, din cuvinte. Ce cu buze dulci le spune a ta inimă și minte. LAIS O, ești prea, amabil, Doamne... BOMILKAR Pe cât poate ca să fie Un cartaginez ferice că se-nchina numai ție PSAMIS (aparte) Nu cumva vicleanul oaspe are gând să-mi șteargă prada? LAIS Ce mai e nou prin Carthago? {EminescuOpVIII 447} BOMILKAR Grâu și paie cu grămada. LAIS Știu. Acum e secerișul. Nu sunt alte noutăți? PSAMIS Poate sunt. Negustorimea Înfloritei lui cetăți În momentele acestea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
orașul maritim Acnos, unde primi o gvardie de corp sub cuvânt de ocrotire, dar în realitate pentru a-l păzi pre el și a nu-l lăsa să fugă. Acest om, care trebui să se simtă mai mult prizonier decât oaspe al împăratului, hotărî să-și câștige libertatea cu orice preț și se folosi de ocazia priitoare când împăratul întreprinsese o campanie în Tessalia contra lui Mihail Angelos din Anatolia. Prin unchiul său, care trăia pe țărmul nordic al Pontului, el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în trecerea de la titlul cărții la cel al primului capitol și de la acesta din urmă la textul narativ: Cartea II Viața ostășească a domnului Esmond și alte treburi privind familia Esmond Capitolul I Stau la închisoare și primesc acolo un oaspe, dar nu și mîngîiere Cei ce au văzut moartea răpindu-le de timpuriu ființe scumpe și iubite și știu cît de zadarnică e orice mîngîiere își pot închipui jalea lui Harry Esmond după cumplita scenă de sînge și omor desfășurată
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să le facă posibile. Acuitatea reporterului, gata întotdeauna să decupeze instantanee din cotidian și să surprindă faptul divers, se asociază preocupării pentru recuperarea „culorii locale”, a recompunerii unei atmosfere, tehnică exersată cu precădere în evocările despre Nicolae Bălcescu (Un palid oaspe calcă, din Sicilii), Emil Racoviță (A ști sau a nu ști), Lucian Blaga (Albastrul Lancrăm), Nicolae Labiș (Băiatul din fotografii), în dialogurile cu Dimitrie Cuclin, Grigore Moisil, C. Daicoviciu, Marin Preda, Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971) și
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
Poezii, București, 1925; Peisagii sentimentale, București, 1935; Cortegiul amintirilor, București, 1942. Traduceri: Charles Baudelaire, Poemele în proză ale lui..., București, 1912, Sufletul lui..., Arad, 1927, Pagini din... Cugetări și impresii. Poeme în proză. Desenuri, manuscrise, autografe, București, [1934]; Maurice Maeterlinck, Oaspele nepoftit, București, 1912, Interior, București, 1913, Orbii, București, 1913, Ciclul morții, București, 1914; Oscar Wilde, Poeme în proză, București, 1919, Balada temniței din Reading, București, 1936, Pagini din ..., București, 1937, Cântecul din urmă, București, 1946; Omar Khayyam, Catrene, introd. trad
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
17-20; Al. Macedonski, Un foarte mare poet, L, 1918, 1; Tudor Vianu, „Mărgăritare negre”, L, 1918, 15; Claudia Millian, Poezia lui Alexandru Stamatiad, ALA, 1923, 149; Ion Minulescu, „Din trâmbițe de aur”, „Tribuna nouă”, 1924, 123; Scarlat Froda, Maurice Maeterlinck, „Oaspele nepoftit”, RP, 1924, 2 134; Perpessicius, Opere, II, 174-177, III, 141-144, IV, 16-19, V, 299-301, VI, 371-372, VII, 67-69, 120-124, VIII, 14-15, 213-219, IX, 343-347, X, 57-62, XI, 451-452, XII, 534-535, 545, 563-564; Aderca, Contribuții, I, 559-560; Anton Holban, Figurină
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
aud parcă-i aici - «Din marca suferință Scot cântecele mici». Știa să râdă bine, Poetul suferinții, Știa să muște tare Dar și să strângă dinții. De l-am răpi odată De-acolo, sus, din nori, Și l-am pofti ca oaspe La noi, la scriitori, Ar savura tartina - Căci sus, acolo, nu-s Și-ar asculta poeme, Nițel pe gânduri dus. Apoi, când În concluzii, Un fraged autor, Ușor autocritic, Ușor sforăitor, Ar arăta cum omul I-un foc de nestemate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-s Și-ar asculta poeme, Nițel pe gânduri dus. Apoi, când În concluzii, Un fraged autor, Ușor autocritic, Ușor sforăitor, Ar arăta cum omul I-un foc de nestemate, Dar «vai, la mine-n cântec, E palid, din păcate», Înaltul oaspe-ar spune, Privind discret la ceas: «E timp, posteritate, E timp de bun rămas. Mă-ntorc, ducând cu mine Un car de-nvățătură. Îți mulțumesc»Ă Ce zâmbet Îi joacă pe la gură? Îmi știu poetul bine Și spusele-i nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
La toți, căci svente-n împărăție ședeți! De unde cunoștințe așteptăm și științe: ferice. De Amstelodam, prin cărți și-n omenie tipar. Lege derapte au dat frumoasa cetate Geneva: Îți vine Franciscus, ține-te Leyda, Paris! Prindeți mâna surori cu acest nou oaspe. Nainte. Frați, fârtați, nimfele iasă curând; Domni buni, mari doctori, dascăli și bunele doamne, Cu pace îi fiți, cu pâine și sare, rugăm.” Apud Cartojan, op. cit., p. 187. Biblioteca documentară Bethlen din Aiud, cota 7269; dicționarul fusese pregătit pentru tineri
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
împărate, căci moșneagul ce privești, Nu e om de rând, el este Domnul Țării-Romînești. Eu nu ți-aș dori vr-odată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nnece spumegând a tale oști. După vremuri mulți veniră, începînd cu acel oaspe, Ce din vechi se pomenește, cu Dariu a lui Istaspe; Mulți durară, după vremuri, peste Dunăre vr-un pod, De-au trecut cu spaima lumii și mulțime de norod; Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă, Au venit
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
zgomot, ca să se așeze pe spice de brad. Îndată ce-i știa unde sunt, se retrăgea și se întorcea acasă, la Prelunci. Acolo povestea doctorului Micu toate câte știa el din anul acesta și din alți ani; îl lăsa apoi pe oaspe să se hodinească și venea de-l trezea când mai erau trei ceasuri până la ziuă. Se duceau amândoi cu lumini prin cotloanele pădurii. Îndată ce se apropiau de domnia gotcanilor, stângeau luminile și înaintau prin întuneric; din loc în loc se opreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
seninul câmpiei era mult mai puțin frumoasă aproape. Mini gândi că pe acest domeniu încremenit, unicul semn al turburării erau acele porți deschise pretutindeni. Era gata să facă reflecția banală că acele porți deschise arătau că a intrat acolo an oaspe nou: necazul; dar înlocuise cugetarea cu alta tot așa de banală, dar mai exactă: necazul trăiește cu oamenii în pace și într-o zi nu mai vrea pacea și izbucnește; atunci începe răscoala înăuntru, până când nu mai încape și izbește
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Predeleanu (pe care i-a și vestit pe când se întorcea de la mătușa Mariuca), îi promise că se va duce la Baloleanu să se intereseze dacă a făcut vreun demers la Universul și, mai presus de toate, îi propuse să fie oaspele lui la moșie pentru vreo săptămână sau două sau oricâte, până când i se va aranja ceva în București, să nu-și cheltuiască banii degeaba pe aici... Numai când s-a văzut în casa Predeleanu s-a convins Titu Herdelea că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
banii degeaba pe aici... Numai când s-a văzut în casa Predeleanu s-a convins Titu Herdelea că n-a visat și că promisiunile lui Grigore sunt serioase. Și înainte, dar mai ales după-masă, Victor Predeleanu a ținut să arate oaspelui său și prietenului lui Grigore tot ce avea mai de preț în bibliotecă, socotind că pe un poet trebuie să-l intereseze edițiile rare, cărțile românești cu însemnări de demult sau feluritele hrisoave și documente vechi. Se bucura văzând emoția
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din curtea plină de țărani, urmat de primul-procuror Grecescu, de maiorul Tănăsescu și de căpitanul de jandarmi Corbuleanu. (Căpitanul Lache Grădinarii, care ar fi dorit să se asocieze ca unul ce a cunoscut pe bătrânul Miron și i-a fost oaspe de multe ori, fu obligat să continue instrucția rebelilor cât vor lipsi anchetatorii.) ― Să mă ierți și să ne ierți, Grigoriță dragă, că n-am știut nimic, altfel lăsam toate și veneam să aduc ultimul omagiu venerabilului tău părinte! murmură
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
el așa cum îi plăcea lui.. Dacă îi trebuia un mic împrumut, îl găsea, și totdeauna găsea un ospăț fin, fără de care amorul nu ar fi fost complet. Lică nu avea numai tacâmul pus, ci și patul așternut pretutindeni, fie ca oaspe, fie ca amant. Din toate aceste peregrinări, rezultă că anume stradă era legată pentru el de un anume fel de ospătare si culcuș. Acest trai aventuros căpătase totuși, prin repețire, un fel de ordine. Sia avea vreo zece ani când
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și mișca mâinile agitate. După ce-și termina o toaletă complicată cu grima unui actor, începea să joace comedia tragică a vieții de toate zilele, cu un program barbar de osteneli mărunte și zadarnice. Era dejunul cu oaspeți sau ca oaspe, la ore târzii și cu meniuri ucigătoare. Dar nemulțumirea lui n-avea voie să se manifeste în afară, ci se resorbea mereu în aceeași cupă mizeră a ființei lui. Ada îl târa la toate ședințele sportive de antrenament, găsind că
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
treacăt, casa, cu aerul de a cere o apreciere și, ca din întîmplare, îi mai arătă într-o casetă și cărțile lui poștale, colectate cu grijă si prevedere. Marcian se simți mulțumit de mariajul vărului Maxențiu. Apei Ada conduse prințului oaspele, ca pe o surpriză de preț. Maxențiu avea multă afecțiune pentru Marcian. Fu bucuros că-1 revede. Rămași singuri, muzicantul făcu însă elogiul Adei. Atunci prințul nu mai cuteză să-și arate doleanțele casnice. De-acolo înainte totul decurse bine. Marcian
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu Rim, dar o tranșase fără șovăire în defavoarea doctorului, care, după ce se lăsase atât de mult rugat, lipsea mereu. 229 La nevoie îl va sacrifica complet. Prezența lui nu mai era o necesitate. In afară de imperativul muzical, Marcian era un oaspe afabil și plin de bună dispoziție. Elena n-avea pe nimeni, în relațiile ei, cu care să simtă o așa de simplă legătură de la egal la egal. î" salonașul unde se lua ceaiul, maestrul își găsise un loc favorit pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]