2,047 matches
-
a înaintașilor, deseori, în anii copilăriei și ai tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa țărănească și legătura cu brazda străbună. Zestrea moștenită de la părinți, s-a îmbogățit pe parcursul vieții, adâncind și lărgind principalele trăsături ale personalității sale: credința curată în Dumnezeu, dragostea de neam și omenia ridicată la rang de virtute creștină. Despre
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
rezultă că Părintele Ioan Marina nu era un preot simplu de sat, cum afirmă astăzi unii necunoscători, ci un preot de frunte al clerului vâlcean, bine cunoscut în toată Oltenia, la București, și mai departe în țară. Legat sufletește prin obârșie de păturile de jos, cărora le-a închinat cu dragoste și dăruire toată viața și munca sa, Părintele Ioan Marina avea strânse legături și cu intelectualii vremii, în rândurile cărora, de asemenea, era cunoscut și bine apreciat. Prin muncă fără
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
simple, chiar insignifiante. „Starea de fericire înseamnă puterea de a învinge duritatea adversităților, întâmplărilor exterioare defavorabile, înseamnă înlăturarea conflictelor lăuntrice, a tensiunilor” - Ion Biberi, Eros, ed. Albatros, pag.156 Ajungem tot acolo, de a vorbi de fericirea ce-și trage obârșia din faptul comunicării, cea mai deplină fericire, după cum am mai zis.. http://confluente.ro/Ne fericirea lui adam îi valerian mihoc 1359816022.html Că fericirea a stat și îi va sta omului la îndemână, precum zâmbetul ce-i stă sub nas omului, menit să-i schimbe dispoziția
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417090920.html [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
de geografie, al doilea - profesor de biologie, fost director înaintea sa. Tereașcă era un tip scund, roșcovan, purtând ochelari cu multe dioptrii, foarte stilat în comportament și rostire, de aceea colegii îl alintau zicându-i lordul John. Era ardelean de obârșie și se stabilise la Umileni după ce se căsătorise cu o profesoară de limba rusă, fostă colegă de an cu Valentin la Filologia din Timișoara.Diniță era un munte de om, cu părul negru aspru ca peria de sârmă și cu
DAN FLORIŢA SERACIN by http://confluente.ro/articole/dan_flori%C5%A3a_seracin/canal [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]
-
Ediția nr. 110 din 20 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce va stăpâni peste Israel, și a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei”. Mica 5:2 Nu știam că Ierusalimul nu are aeroport, aveam să aflăm și asta printre multe alte lucruri importante sau mărunte despre „țara sfântă” pe care le-am descoperit cu acest
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
turnuri și întorsături cu totul neașteptate, așa că iată un prim răspuns; adică două! Iar pe măsură ce aflu mă îndatorez să vi le fac cunoscute și pe celelalte, să vi le spun tuturor, dragilor: - Toate cele trei religii mari care își au obârșia omenească și vestigiile istorice sfinte aici, proclamă Ierusalimul sfânt și legat cu cerul prin alte căi decât cele aeriene omenești. Din punct de vedere al legăturilor cu lumea, „sfinții de aici”, nu doar că proclamă, dar și dau dovadă de
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
de dinaintea Revoluției din decembrie. În „Femeie în fața lui Dumnezeu”, prozatoarea se apleacă spre civilizația Samizegetusei și credința bătrânului Zamolxes, dar face și trecerea spre condiția femeii în lumea de azi. „Graalul”... este un graal personal, o căutare prin destin și obârșie a unei lumi de care scriitoarea nu se îndoiește că a avut-o, dar a pierdut-o, din neștiință sau nepăsare. „Miercurea din cenușă” este romanul în care prozatoarea încearcă sa redea marasmul care face să-i crească adrenalina omului
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
a muncii, a asistenței medicale și alte greutăți care au stârnit nemulțumirile muncitorilor. Urmarea scăderii și înrăutățirii nivelului de trai, a muncii extenuante la care erau supuși minerii, mulți dintre aceștia părăsesc mina și se întorc la locurile lor de obârșie. Apoi, urmare DICTATULUI DE LA VIENA din 30 august 1940, un mare număr de muncitori mineri, profesioniști și ziuași, părăsesc mina Petrila, pentru a se așeza pe teritoriul Ardealului de nord cedat Ungariei, alții se stabilesc și se angajează la minele
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448116047.html [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
străbunicii mei au cumpărat acel loc unde se află și acum fărbăria pe malul Timișului. Străbunicul se trăgea din neam de moți și s-a refugiat în Banat în urma răscoalei lui Horea, unde ajunsese să fie poreclit Vidra, după locul obârșiei sale, iar străbunica era bănățeancă get-beget, femeie frumoasă dar afurisită, cum puține altele prin părțile Logojului. O chema Pera. Au cumpărat locul pentru a construi un birt la capătul traseului podului plutitor, care umbla în acel timp peste Timiș, de la
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
harul Slavei și al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Maica Teodosia (Zorica) Lațcu a fost fiorul și fascinația “Mișcării gândiriste” și Petala de dor a Marelui Poem al Iubirii, binecuvântate de Marele Duhovnic Părintele Arsenie Boca. Coborâtoare dintr-o glorioasă obârșie a venit în taină ca un acatist al voinței, pe un vălmășag de Doine. Te vindem iar cu sărutări viclene,/ prin nepăsare oarbă și prin lene./ Te biciuim cu vorbe de ocară,/ Te pălmuim cu ură ca de fiară./ Te
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
i se cântă din struna. Prezenta acolo a mai marilor Provinciei ar trebui să stârnească rumoare, dar de data asta, nu îi ia nimeni în seamă. Ritualul de fertilitate a gliei este în toi și, comunitatea aceea de agricultori la obârșie, îl perpetuează din generație în generație, ca pe un lucru ce trebuie făcut, fără să te întrebi, la ce-ți folosește. Ziua Nebunilor”. Un fapt care ține de miracol dar și de credință - sparge cu totul aparentă acalmie și forfota
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
fiilor și a ginerelui sau, necesitatea că generația actuala de olteni în special dar și a românilor în general să conștientieze originea olteana a Domnitorului Martir, care avea nobilă ascendentă paterna din voievozii și boierii Basarabi și Craiovești a caror obârșie o regăsim, inca la începutul sec.XIII(cu un secol înainte de întemeierea Statului Țară Românească), la Severin și în Oltenia, trecând prin Strehaia la Craiova. Constantin Brâncoveanu, descendent al vitejilor aspărători și întemeietori de țară din sec XIII-XVI și-a
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401169595.html [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o jertfă din partea creației. Vede lucrurile, structurate de Cuvânt, însuflețite de Duhul vieții și al frumuseții tinzând către Obârșia paternă, care le primește, în distincția lor. „Căci unirea, desființând separarea, nu dăunează câtuși de puțin deosebirii” spune Sfântul Maxim Mărturisitorul”. - Toată această relatare avându-o din lucrarea „Rugăciunea lui Iisus” a lui Olivier Clement. - Creștinul contemporan este implicat în
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
dor, fiecare doină, fiecare dăruire, fiecare rugă, fiecare bocet, fiecare cântare erau împletite în ființa ei ca niște mărgăritare ale miracolului. Cântatul ei la ceruri, la scenă, la crâșmă este nădejdea, permanenta ei înfrățire cu cântecul românesc, cu veacurile... Cu obârșia! Și mai ales cu dumnezeirea, care, încă ne mai ține!!!” (ibid. p. 92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor, plămada sfintelor și mucenicelor Altare. Toate câmpiile noastre poartă în sânurile lor busuiocul sfintelor moaște ale biruitorilor daci. Toate văile
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești, punctele cardinale ale religiozității țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și mii de ani mă-mbie/ Din fundul vremii chipul meu.../ În doina dulce-a mamei Dochii/ Alunec din părinți în prunci/ și deschizând pe lume ochii,/ În cel de azi sunt
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
de acum 20 de ani și cea de azi. „Stilul este omul însuși” (Le style est l'homme meme) spunea naturalistul francez Georges-Louis Leclerc, baron de Buffon (secolul 18), și viața confirmă. Și poezia lui Lazăr confirmă. Reperele sunt aceleași: obârșia, casa părintească, părinții, strămoșii, credința, frumusețea plaiului, oglinzile sufletului, zbuciumul, marea trecere... Permanențe. Element fundamental, la care se întoarce mereu și mereu, precum „râurile se întorc la izvoare”, „Casa mea de pe deal/ cu câte o oră coboară la locul ei
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_secunda_de_p_al_florin_tene_1364451583.html [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
Mater - Pământul, pentru a renaște din mirabila lui sămânță. Veșnicia născută la sat - declarată și statuată ca atare de marele filosof - apare și în poemele lui Lazăr Lădariu, doar că dinamica gândului ardelenesc „dus până la capăt” transcende condiția telurică a obârșiei, către înalta comunicare cu Divinitatea. Citind „Apele trec, pietrele veșnic rămân”, ca icoane de abur ni se perindă prin amintire chipurile țăranilor îndemnați la revoltă de Radu Gyr ori cel al fratelui Mihai, din Idicelul nașterii, cu care poetul se
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_secunda_de_p_al_florin_tene_1364451583.html [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
-i acasă? Pe nepoate le-au iubit, că noi, fiecare, Câte-o floare am sădit în gradina mare. Când gătesc pentru ai mei, mă gândesc că toate Astăzi sunt doar amintiri, vii și minunate. VASILE Vasile bucovinean de-a lui obârșie, Cu ochii verzi ca de jad, plin de bonomie. E isteț și chiar plăcut într-o conversație Uneori frumoasa-i gură bătea câmpii cu grație. La un bal de ofițeri, o-ntâlni pe Fany Și-pe loc o îndrăgi, c
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
cumpăna celor din urmă apela la alte subterfugii, se făcea luntre și punte pentru a fi devotat propagandei de partid. Simulând devoțiunea personificată față de propaganda de partid (ea te ridică, tot ea te coboară!), departe de de a-și uita obârșia și de a fi abandonată își rostuiește pârghiile acaparării întru slugărnicie și delațiune pregătind noi escaladări, în timp ce „ciocoii partidului” tronează mărinimos, mimează evlavios și își declamă sârguincios „înțelepciunea” de a-și fi însușit pârghiile și regulile (nu se știe cât
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ÎNTOARCEREA ÎN SAT Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mă-ntorc la mine-acasă, la obârșii La satul meu și țarina străbună. Unde mereu sunt așteptat în prag De-acei părinți cu inimă prea bună. Aș vrea să simt, pe loc, roua-n picioare Și să-mi miroasă iar a fân cosit. Să pot umbla desculț
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468988100.html [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
toate ce mă alintau. Mi-e dor de greierii ce cântâ-n iarbă De trilul lor să mă doară auz. Și să nu-mi fie, practic, nicio scârbă Sau eu să fiu vreo clipă mai confuz. Mă-ntorc la mine-acasă, la obârșii La satul meu și țarina străbună. Unde mereu sunt așteptat în prag De-acei părinți cu inimă prea bună. Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: ÎNTOARCEREA ÎN SAT / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468988100.html [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
ASCUNS” - ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI, de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă, de nuntă și de dorul de a face cuvintele să cânte. Gustând acum din izvoarele lirice ale poetului Dumitru
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
ciorchine de strugure nobil mustind. Apoi citind, cartea a devenit ca aripa de înger, albă ... Citește mai mult Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns„M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă, de nuntă și de dorul de a face cuvintele să cânte. Gustând acum din izvoarele lirice ale poetului Dumitru
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
el, un văcar tratat dacă nu cu dispreț cel puțin cu indiferența, un om de vază respectat, temut chiar. Nu era însă la fel de temut ca și fostul său șef, plutonierul major Sepiron, acum pensionar retras în comuna de unde își avea obârșia, acolo unde știau cu toții, din spusele lui la beție, cât putuse fi de neom. În loc să răspundă la întrebarea tânărului, plutonierul cuprins de o amețeală plăcută, s-a simțit obligat să deschidă o anchetă : - Cine ești mă și de ce întrebi ? - Sunt
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ADEVĂRATA OBÂRȘIE A POPORULUI ROMÂN. Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „Ruginoasa - Istorie, religie și cultură”, monografie, scrisă de un oltean: Marian Malciu, Slatina-Olt. În „Dacopatia...”, 2015, Humanitas, rătăcirile lui Dan Alexe, nu
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]