149 matches
-
publicat în Monitorul oficial nr.108 din 14 mai 1935, ca și Regulamentul dezvoltător al statutului arătau: „Scopul căminului cultural este să ajute la 1) întărirea sănătății trupești; 2) îndrumarea muncii către o mai bună producție; 3) înălțarea sufletului în obștia satelor (sau în „despărțământul parohial orășenesc”). Scriind despre cele de mai sus D. Popadopol în lucrarea „Căminul cultural și rostul lui social”, tip. „Datina” T. Severin, 1938, în „Cuvânt înainte” socoteau pe „cei ce au în primul rând răspunderea despre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1823-1840, datorită modului defectuos de interpretare și aplicare a prevederilor hrisoavelor domnești, locuitorii Bacăului au hotărât înființarea unei „instituții” care își propunea să elimine orice nemulțumire de acest fel. Astfel, conform jurnalului din 22 mai 1840, „Boierii, Neguțitorii și cealantă obștie (probabil, obștea mahalagiilor sau calicimea; n.n.), (...) am căutat a ne aduna unii cu alții și a ne conglăsui spre punere la cale de a întâmpina relele vătămări a proprietății, stăvilindu-le în tote ce ar pute să mai aducă jignire
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
jignire și a face îndreptări necuviințelor urmate până acum, (...) și, într-o unire cu toții, am alcătuit următoarele: am ales doi dintre Boieri și doi dintre Neguțitori sub numire de ocrotitorii dreptăților proprietăței, pe lângă care vor fi doi și din cealantă obștie, supuși ocrotitorilor, spre lucrarea celor de trebuință la apărarea dreptăților toțimei proprietarilor”. La nivelul formelor de organizare comunitară, dar și în plan simbolic, inițiativa formării acestui „grup de lucru” are o valoare deosebită. „Momentul” 22 mai 1840 va rămâne în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nivelul de reprezentativitate, erau cât se poate de democratice. Astfel, pe lângă cei patru ocrotitori aleși, mai exista și un for de dezbatere, un fel de miniconsiliu, format din 18 membri - câte 6 aleși din fiecare obște (boierii, negustorii și „cealantă obștie”). Apariția „instituției” ocrotitorilor constituie o dovadă a faptului că viața orașului începe să fie guvernată de noi principii, altele decât cele feudale, prelungite în Epoca Modernă pe cale inerțială. Asistăm, de fapt, la începutul amurgului vechii lumi, ce găsește în politica
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
feluri de rușferturi și cui au avut drepturi de a i se da loc și cui n-au avut drept, (...) cu a căror rea urmare s-au mai închis și un puțin imaș ce mai rămăsese despre Bistrița pentru trebuința obștiei”. Pentru îndreptarea acestei situații, ocrotitorii au propus un set de măsuri, între care cele mai importante vizau clarificarea regimului proprietății și verificarea modului în care au fost acordate loturile de pământ - atât cele din țarină cât și cele din intravilan
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din minte; 3) Uitatul ca o înfățoșare singuratică are așijdere și obiect singuratec; iară conceptul ca o înfățoșare de obștie spre mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde mai multe înfățoșări singuratice și fiindcă orice este de față este ca un ce deplin hotărât sau singuratic pentru aceea obiectul uitatului este și din partea lucrului de față; iară conceptul este numai în minte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a închega traiul în comun. Se poate afirma că economia colectivă a premers celei individuale, fapt demonstrat de apariția formelor primitive de asociații economice la diferite popoare ale lumii. Astfel, la babilonieni existau forme de organizare a activităților agricole asemănătoare obștiilor de arendare, iar la popoarele germanice viața rurală s-a desfășurat încă de la începuturi pe baze cooperatiste. Alte mărturii istorice care atestă originile străvechi ale organizării activităților rurale pe baze asociative sunt lăptăriile din apropierea muntelui Ararat din Armenia. Femeile din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
eronată și a fost influențată, într-o oarecare măsură de afirmația profesorului Virgil Madgearu "avem o structură capitalistă a capitalurilor băncilor noastre populare"33 . Observăm că el nu a avut în vedere existența altor forme de cooperative cum ar fi: obștiile de arendare și de cumpărare de terenuri, cooperativele forestiere, cooperativele de aprovizionare și desfacere în comun, cooperativele de transformare a produselor și cele de consum. 1. 6. 5. Alte concepții privind cooperația Dacă liberalii considerau că asociația cooperatistă este o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pentru marele proprietar. Indiferent de forma de contract la care se apela pentru exploatarea pământului, aceasta se făcea întotdeauna în favoarea marelui arendaș sau proprietar. Acestea au fost condițiile istorice și economice în care au apărut primele asociații rurale sub forma obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că din cele 3977198 hectare ale proprietăților de peste 50 de hectare 2334145 ha. erau lucrate în arendă. Această repartizare a proprietății ne arată că exploatarea prin arendare directă către arendași, și exploatarea prin dijmă erau sistemele dominante, în timp ce exploatarea de către obștiile de arendare deținea un procent foarte redus, ținând cont că la sfârșitul anului 1907 acestea aveau în arendă doar o suprafață de 73344 ha. Pentru a concluziona putem aminti spusele lui C. Garoflid referitor la starea în care se găseau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
educației în spirit cooperatist. Odată cu promulgarea legii din 1993, mai sus amintite, se poate vorbi de constituirea unor sisteme cooperative în țara noastră sub impulsul instituției centrale, nou înființate. Astfel au luat naștere trei sisteme cooperative: * Sistemul băncilor populare * Sistemul obștiilor de arendare * Sistemul federalelor Legea din 1903 cuprindea două serii de dispoziții principale: unele care se referă la instituția centrală și altele referitoare la funcționarea băncilor populare. Instituția centrală era o organizație de stat cu caracter autonom, condusă de un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
un caracter etatist mișcării. Primul conducător al acestei instituții centrale a fost I. G. Duca, care, "prin calitățile personale, prin pregătirea lui culturală, prin concepțiile largi și prin metoda lui de lucru a reușit să depășească toate așteptările"61. Funcționarea obștiilor de arendare a fost reglementată printr-o lege specială prin care se modificau două articole din Codul de procedură civilă, apoi prin legile din 1908 și 1910. Evoluția acestei forme de cooperative agricole în perioada 1903 1917 a fost cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1903 1917 a fost cea prezentată în tabelul 3. 2. Din datele tabelului se poate observa încrederea tot mai mare pe care a dobândit-o exploatarea terenurilor agricole prin intermediul obștilor de arendare. Datele pentru anul 1917 se referă numai la obștiile din teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a dobândit-o exploatarea terenurilor agricole prin intermediul obștilor de arendare. Datele pentru anul 1917 se referă numai la obștiile din teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor de arendare în perioada 1903 1917 Anul Numărul obștiilor existente Suprafața arendată (ha.) Suma plătită ca arendă (lei) Arenda pe hectar (lei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
obștiile din teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor de arendare în perioada 1903 1917 Anul Numărul obștiilor existente Suprafața arendată (ha.) Suma plătită ca arendă (lei) Arenda pe hectar (lei) 1903 8 4940 94785,69 19.2 1904 16 10557 256025,49 24.3 1905 37 30358 626144
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor de arendare în perioada 1903 1917 Anul Numărul obștiilor existente Suprafața arendată (ha.) Suma plătită ca arendă (lei) Arenda pe hectar (lei) 1903 8 4940 94785,69 19.2 1904 16 10557 256025,49 24.3 1905 37 30358 626144,08 20.6 1906 68 54681 1611428,34 29
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Organizarea agriculturii prin cooperație", București 1935, prelucrare după tabelele de la paginile 100 și 110 Primul război mondial și reforma agrară care i-a urmat au adus schimbări atât în structura proprietății cât și în modul de exploatare a terenurilor prin intermediul obștiilor. 3. 2. 3. Cooperația agricolă în perioada interbelică După încheierea războiului în viața economico socială a țării și în viața cooperației românești s-au produs modificări importante. Aceste schimbări s-au datorat în mare parte profundei reforme agrare care a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a terenurilor expropriate și de vânzare a acestora către țărani, urmau să se facă prin Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, nou înființată. Această instituție a primit sarcina înființării de obștii de cumpărare, pentru darea în folosință a terenurilor expropriate. Obștiile de împroprietărire, care urmau să ia în folosință întreaga suprafață expropriată, nu erau cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, deoarece ele au fost înființate în mod forțat de către legiuitor pentru a le folosi drept instrumente tehnice pentru împroprietărirea țăranilor. Ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
membrilor și modul cum trebuia să fie exploatată moșia. Administrarea obștei era încredințată unui consiliu de administrație format din mandatari la care se adăuga un administrator agronom care se ocupa de organizarea și conducerea exploatării terenurilor. Spuneam mai înainte că obștiile de împroprietărire nu puteau fi considerate cooperative, deoarece ele erau niște asociații înfiinșate în mod forțat. Ele nu erau privite cu ochi buni de către săteni, care voiau să intre cât mai repede în posesia deplinei proprietăți asupra terenurilor, nu să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fi considerate cooperative, deoarece ele erau niște asociații înfiinșate în mod forțat. Ele nu erau privite cu ochi buni de către săteni, care voiau să intre cât mai repede în posesia deplinei proprietăți asupra terenurilor, nu să devină arendași. Referitor la obștiile de împroprietărire C. Garoflid scria. " Acestea nu sunt obști căci le lipsește principiul moral, solidaritatea; lipsește mijlocul educativ, direcțiunea tehnică; lipsește putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit printr-un comitet
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să devină arendași. Referitor la obștiile de împroprietărire C. Garoflid scria. " Acestea nu sunt obști căci le lipsește principiul moral, solidaritatea; lipsește mijlocul educativ, direcțiunea tehnică; lipsește putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit printr-un comitet, care cu aceiaș râvnă ca logofătul de altă dată, va măsura țăranilor, cu lanțul sau cu prăjina, pământul boeresc, iar de producțiunea agricolă se va îngriji cel de sus"62. Ca urmare a refuzului unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
precum și în protejarea acestora și a celorlalte bunuri ale exploatației împotriva riscurilor naturale. Autoritățile vremii au încercat să rezolve o parte din aceste probleme ale exploatațiilor prin înființarea în cadrul Casei Centrale a Cooperației și Împroprietăririi a unei secții denumite Centrala obștiilor sătești și a exploatațiilor agricole care și-a continuat activitatea până la 12 iulie 1928 când a fost desființată în urma adoptării Codului Cooperației. Aceasta avea următoarele atribuțiuni: îndrumarea și controlul tehnic al exploatațiilor agricole pentru îmbunătățirea metodelor de cultură, aprovizionarea cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acest lucru), organizarea vânzării în comun a cerealelor produse de obștii (împreună cu Centrala Cooperativelor sătești). Aceste probleme cu care se confruntau micii producători agricoli au deschis calea unor noi forme de cooperație în agricultura interbelică ( în afara băncilor populare și a obștiilor de arendare). Astfel, Victor Pienescu în lucrarea "Cooperația" distingea la începutul anului 1943 următoarele tipuri de cooperative în țara noastră: Cooperative de credit și economie, Cooperative de consum, Cooperative agricole de aprovizionare și desfacere, Cooperative forestiere, Cooperative de lăptărie, Cooperative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mult, această formă de cooperative a continuat să se dezvolte și după 1920, Dezvoltarea a fost însă mai redusă datorită faptului că o mare parte a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în proprietatea țărănească. Dezvoltarea în continuare a obștiilor de arendare a fost încurajată și prin legea pentru reforma agrară din 1921 care prevedea că la arendarea moșiilor rămase după expropriere aveau prioritate obștiile locale și agronomii de profesie. Un alt aspect care a atras pe țărani către acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în proprietatea țărănească. Dezvoltarea în continuare a obștiilor de arendare a fost încurajată și prin legea pentru reforma agrară din 1921 care prevedea că la arendarea moșiilor rămase după expropriere aveau prioritate obștiile locale și agronomii de profesie. Un alt aspect care a atras pe țărani către acest tip de cooperativă a fost acela că prin intermediul lor se puteau realiza atât aprovizionarea în comun cu mașini și unelte agricole, cât și valorificarea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]