19,332 matches
-
din manualele de anatomie. Eu sunt bi, și mi-a fost destul de greu, o bună bucată de ani să accept asta, mai ales într-o țară în care conceptele sunt cum sunt. Acum , orientarea mea o consider “normală” pentru că sunt obișnuit cu ea, o accept și nu o văd ca și ceva “anormal”. Am o prietenă pe care o iubesc, însă mai simt atracție și față de băieți. Și asta e! sunt mândru că sunt “deschis la noutăți” și mă bucur că
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
de ea. Duminică de duminică aceeași fustă. Există și o fată a învățătorului(înstărita) în această poveste, fata ce i se plângea mamei cum că bunica mea reușea întotdeauna să aibă haine mult mai frumoase. Bunica, o persoană tare calina, obișnuia să îmi spună că “Hainele au suflet”. Ea nu avea la dispoziție o garderobă impresionantă, dar de hăinuțele pe care le deținea se îngrijea așa cum știa mai bine. Bună idea de a lua apărarea bunului gust în îmbrăcăminte și a
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
de fitze deschis în Floreasca, despre care imi trecuseră pe la urechi mai mereu lucruri bune. E drept că era vorba despre evenimente de PR, organizate la ceas de seară, nu în toiul nopții. Fauna localului nu m-a surprins, sunt obișnuit cu cocktailul de fotomodele, copii de bani gata și fetze de mafiotzi. Lumea era, totuși, măi spălata decât în Kristal și, cu siguranta, oferta de droguri era mult limitată. Câteva figuri stilate completau, totuși, scenografia tinerei elite sociale. Ce m-
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
în conversație se ivește numele unei persoane teribil de antipatice, să întrerupă fără drept de apel vorbitorul, pentru a perora o suită de trivialități în limba franceză, mereu aceleași, mereu pe un ton țipător, mereu cu un accent îndoielnic. Cei obișnuiți cu tirada, o ignoră amuzați. Pentru ceilalți, spectacolul e prea dezarmant ca să poată reacționa. Așa că ne ținem firea și unii și alții. La sfarsitul episodului, vorbitorul reia conversația cu un complice «După cum spuneam...». Priviți din afară, parem cu toții nebuni de
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
cred că statul ar trebui să le facă școli speciale și să-i “țină la locul lor”, se ascund în spatele unor lozinci populiste de tipul “Tu n-ai fost niciodată cu tramvaiul 41!” sau “Tu n-ai locuit în Rahova!”. Obișnuiam să le răspund că n-am circulat pe respectivă linie, dar că am locuit în cartierul rau-famat și că n-am devenit rasist pentru atâta lucru. La Iași mi-am dat seama cât de cinic sună replică lor în fața enormității
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
armada eclectica a capitalei. ah, daca db ar uită de cocleala de bucale, de blog, de tenesi mișto din frankfurt, de luptă voluntară cu morile de ‘vânturi’ șamd.. știi cum e când mirosi mult timp un rahat, ajungi să te obișnuiești cu mirosul, ba chiar să iți placă. dragoș, ridică nasul sus, unde aerul e rarefiat, si dup-aia o sa iti fie sila să mai bagi nasul aici, in rahat. inițiative de acest gen au tot fost (n. a. vezi g-sus christ
Interviu pe Metropotam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83048_a_84373]
-
iubești, esti la fel de nebun că și el ...si-as vrea a ma chinuie înmiit nebunia asta decât să mă vindec de ea...:) de ce? trimiteti-mi un mail dacă vreți să știți...vom iubi Bucureștiul împreună:) Cu Bucureștiul poți cel mult obișnui...în nici un caz să-l accepți!
Iarta-ti orasul! Pe metropotam.ro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83071_a_84396]
-
lăsate în urmă de comunism, oriunde a fost el aplicat. Intelectualii de stânga trebuie să înțeleagă că proprietatea și capitalismul reprezintă ordini naturale de organizare a societății, ele nu sunt simple etape istorice, cum crede Marx. Omul trebuie să se obișnuiască cu starea de creatură căzută. Noi nu trăim în paradis. Capitalismul are multe hibe, dar este perfectibil și permite critică din interior. Liberalismul creează sisteme de perfectibilizare a capitalismului. Pentru speranța, omul are la dispoziție religia și promisiunea mântuirii. Violență
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
inexorabil fenomenul globalizării, ale sclavajului ce timp îndelungat a făcut ravagii pe mai toate continentele în secolele în care s-a consolidat capitalismul în lume. O carte care ar trebui să pună o surdina afirmațiilor că „omul trebuie să se obișnuiască cu starea de creatură căzută“, adică să se resemneze, deoarece nu are alternativă la capitalism. 4) S-a spus că „liberalismul crează sisteme de perfectibilizare a capitalismului“. Dar capitalismul s-a umanizat față de epocă descrisă de Ch. Dickens în românele
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
asuma - o posibilitate locală pentru o răzbunare globală. Dincolo de aceste exemple de inducere în eroare a cititorului, avalanșa citatelor disimulează și anumite omisiuni semnificative: în capitolul Iluzia ipostaziată: utopie și ideologie, nu se menționează nicăieri (nici fugitiv, cum ne-am obișnuit deja) contribuția Școlii de la Frankfurt (legătura formulată de Adorno între utopie și principiul identității, pe filieră freudiană). în concluzie, cantitatea bibliografiei nu garantează și calitatea ei, mai ales atunci când criteriile pe baza cărora se face selecția rămân obscure.
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
foarte adesea pus sub semnul întrebării, fie de critici, fie chiar de către autori, Le Rider complică și mai mult lucrurile prin plasarea istoriei jurnalului în anii dificili și fascinanți ai modernității vieneze (1880-1938). Demersul său se desfășoară, așa cum ne-am obișnuit în cazul său, pe cel puțin două planuri: este unul teoretic - tratând cu problemele de fond ale genului - exact în măsura în care este și unul expozitiv, prin detalierea psihologiei, stilisticii și intenționalității jurnalelor avute în vedere. Treptat, se conturează mai multe categorii
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
curând reprezentantul României într-un important for internațional, dl. Corneliu Vadim Tudor. Răspund: toate emisiunile moderate de dl Dan Diaconescu erau, de soiul lor, din cale afară de lungi, aceea în care s-a produs dl C.V.T. intrând, așadar, perfect în cadrul obișnuit. Altcum, enormități, grozăvii, mișelii, dl Corneliu Vadim Tudor profesează încă dinainte de Revoluție, în presă, la televiziune, acasă în vestibul, de la ferestre, bănuim că și în somn sau pe masa de operație. Ele au provenit însă, și întotdeauna, nu de la bărbatul
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
drept un film realizat în limitele bunului-simț, cu unele momente reușite în care emoția și acțiunea constituie un tot armonios, însă fără o coeziune generală, fără o gradare a tensiunii, fără acel ceva inefabil ce transformă un film dintr-unul obișnuit într-unul de referință. Deși regizorul pare a avea/a fi avut datele necesare unui asemenea efort (vezi filmele sale anterioare Atracție fatală, Scara lui Jacob). Am fost cîndva soldați și tineri reia obsesiv pentru cinematografia americană subiectul războiului din
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
e posibil să greșească cei de la Berliner Philarmoniker indicând aceste coordonate ale simfoniei schubertiene: doar Simfonia nr. 8 este "Neterminata" în si minor, iar "Marea Simfonie" în do major are numărul 9. Ei bine, se pare că trebuie să ne obișnuim cu ideea că Schubert a scris de fapt doar 8 simfonii (și nu 9 ca Beethoven, Bruckner, Dvorjak sau Mahler...), dintre care penultima (a 7-a) a rămas "neterminată". Programul de sală oferea lămuririle necesare. Din multiplele revizuiri și cronologii
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
merit al textului - dezbaterea, punerea în discuție a adevărului, apelul la morală, toate gîndite într-o epocă fără dezbatere, fără adevăr și fără morală. Condiția umană este un pretext al unor monografii critice de tipul celor cu care ne-a obișnuit școala. închizînd cartea, cu greu putem aduna cîteva idei generale despre cum e umanitatea văzută în aceste piese, cum arăta lumea înainte de 1989, sau în vremurile în care a fost scrisă fiecare piesă în parte. Comentariul este prea aproape de text
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
la doar cîteva luni de la moartea "Nobelului" Cămilo José Cela (17 ianuarie 2002), a stîrnit scandal în viață literară spaniolă. Cu toate acestea, este greu de imaginat cum Francisco Umbral - autorul cărții în discuție - mai poate indigna încă un public obișnuit cu stilul articolelor sale, care se exercită între insultă cea mai triviala și blasfemia cea mai rafinată. Căci Umbral a devenit un profesionist al pamfletului și al scandalului. Rolul său de etern cîrtitor este atît de cunoscut în Peninsula, încît
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
să fie înnobilat de Regele Spaniei cu rangul de Marchiz de Iria Fla-via profita fără scrupule de pe urma prietenilor săi bancheri (ceea ce nu e neapărat un lucru condamnabil), pentru a-și realiza proiectele literare și a-și satisface capriciile, fără a obișnui, în schimb, să-și plătească colaboratorii la revistele pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și din rațiuni folclorice, prostituatele; că ruga un prieten
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
mari, practic documentare, după lectura întregului. Adică pagini despre anii 1939, 1946, 1947, 1948 și 1949, scurte fragmente, câte au mai rămas după mai mult decât severa autocenzurare, continuate cu mai puțin parcimonioasele însemnări despre experiența lui de viață. , cum obișnuiește să se autodefinească. Surprinzătoare afirmație pentru cine, curios a-i pune pe hârtie toate numele citate pe parcursul "jurnalului" descoperă o adevărată lume față de care își arată un atașament mai mult sau mai puțin entuziast, într-o neobosită verificare de valori
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
ani. Iar la service m-am dus o singură dată, ca să aflu dacă mașina nu are nevoie totuși de o reparație, pentru cine știe ce defect subtil, insesizabil de către mine. Nu avea. Renault-ul meu e ușor de condus, dar eu m-am obișnuit greu cu el. (De fapt, cu ea, pentru că în intimitate îi spun, răsfățând-o, franțuzoaica.) în trafic, în primele săptămâni, la fiecare o sută de metri intram în panică, având impresia că i s-a oprit motorul. De ce? Pentru că nu
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
de pe la 30, dar când eu lucram, la Buenos Aires, într-o librărie cu cărți englezești și germane, Borges era deja orb și venea de obicei însoțit de mama lui - care avea aproape nouăzeci de ani - dacă voia să cumpere cărți. Și obișnuia să se roage de multă lume să vină să-i citească, fiindcă mama lui obosea. Am fost unul dintre norocoși, unul dintre cei aleși. Î.: Priviți această experiență aproape ca pe o binecuvântare. În ce mod v-a marcat ea
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
memorabile. Ceaiul de iasomie, licorile și uleiurile pe care medicul chinez știe să le folosească, tot arsenalul vrăjitoresc și exotic e plasat și demitizat într-un apartament de bloc de pe Calea Plevnei. Dragostea e descrisă în amănunte anatomice așa cum ne-am obișnuit deja și pentru care unii cronicari au suspectat-o de obsesie sexuală. O exagerare în acest sens există, chiar dacă autoarea spunea într-un interviu că scenele amoroase sînt învăluită în discreție. Nu sînt. Există o precizie a detaliului greu de
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
de piciorul omului din vestul Americii, capturarea și ducerea lui într-un fort, servitutea la care îl supune un crud colonel (voce James Cromwell), eliberarea și prietenia lui cu un tînăr indian-piele roșie, Little Creek (voce Daniel Studi). Ne-am obișnuit ca povestile sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI să fie istorisite de computer. Desigur, și povestea lui Spirit este, în mare măsură opera tehnologiei de vârf, doar e vorba de Dream Works Pictures, studiourile din care au
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
-se într-o urbe care, deși a fost timp de secole al doilea mare oraș al imperiului britanic, nu mai trecea de nivelul unei provincii generatoare de bovarisme. Galeria dublinezilor descinde din lumea manufacturilor, micilor meseriași, a tinerilor care se obișnuiesc cu realitatea ca atare, cu foarfeci gata să îi transforme într-un gard viu. O incredibilă maturitate pune stăpânire pe toți, peste toate, în discuții, în hotărâri. Poveștile despre dominația politică britanică și tirania catolică - cum spunea chiar Joyce, "preschimbă
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
artistic (ele făcîndu-și simțită prezența abia în secolul XX). Ilustratele alb-negru care însoțesc textele din volum și cele color din final, semnate de Margareta Sterian, Cecilia Cuțescu-Storck, Magdalena Rădulescu, contribuie la impresia de fast și eleganță cu care ne-a obișnuit, de ceva vreme, colecția "Plural". Într-adevăr, o carte "de arătat" prietenilor din străinătate, frumoasă și cu o selecție a textelor literare (dacă nu și a "discursurilor de escortă") reușită și interesantă. The Veil Is Lifted. Thirteen Heroines. Editura Fundației
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
la Morgă, îl caută și la Dora Litman, despre care știa că îl urmărește cu insistențele și îl află în felul spus." E mai mult decît o simplă bîrfă (de altfel, se vede din brutalitatea povestirii că autorul nu e obișnuit cu asemenea relatări "subțiri"), e o adevărată cădere de pe soclu. Cu nouă ani în urmă, tînărul student nota: "Călinescu, la Odobescu, despre istorie. Senzație adîncă." sau, în același an: "Seminar 9-11 Călinescu. Abatele Du Bos și scrisoarea ca gen literar
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]