41 matches
-
creștină. Religia lui Cristos a pătruns în toate părțile societății în acele veacuri din Evul Mediu și prin acestea se răspîndi asemenea unui balsam peste plăgile infectate; ea a insuflat un nou curaj, o nouă viață neamului omenesc dezorientat, împovărat, obidit de veacuri de nenorociri; ea a adăpostit omul sub aripile sale materne, iar acesta, deja îmbătrînit, s-a reîntors, după un miraculos șir de lungi și crude încercări, la vîrsta primei copilării; ea și-a educat acest copil al său
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
furau și ultima bucătură dela gura supușilor lor? Pentru că din rândurile acestor oprimați s-au ridicat voinici ce au luptat în ceata lui Bujor la începutul secolului XIX, după cum de aci s-a ridicat întru apărarea dreptății și a celor obidiți de lifte străine, la începutul secolului XX, Andrei Budac, ultimul haiduc al Transilvaniei. CAPITOLUL VI 1848 Motto: Un svon din sat în sat străbate Și dă norodului curaj. El pleacă-n valuri tulburate Și se îndreaptă către Blaj - Ei simt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să bată și să se opintească, dar poarta sta nemișcată ca o stană de piatră. În deșert strigară, în deșert se necăjiră, în deșert plânseră, că nimeni nu-i auzi, decât biata lor fiică, care-și frângea mâinile și se obidea din tot sufletul, văzându-se tam-nisam despărțită de părinți și închisă ca într-un mormânt”. Naramza, fecioara consubstanțială cu natura, își autoimpune recluziunea, ca formă a jelirii după pierderea mamei (maternitatea modelează constant traseul inițiatic). Mai mult decât atât, ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
hotărâsem totul! În acea zi de luni dimineață, după ore de zbucium nu ne găseam locul în casă și în gospodărie. Curm această situație spunând tatei că vreau să merg la vie și să-mi caut de treabă. Cu sufletul obidit de pacostea ce dăduse peste noi, cu dorința de a face totuși ceva, vreau să plec la via care mă făcuse elev la normală și acum singura mea dorință era să mă îndrept spre ea. Mama mă îmbie cu ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ceva foarte apropiat, foarte drag, ceea ce poate că nu s-ar fi întâmplat în condiții normale: „Abia acuma simt că mi-e dor de patrie. Nu socoteam România sau mai bine zis Câmpulung drept patrie. Cauza era că veșnic eram obidiți și dați la o parte de români. Dar azi când suntem departe, când sute de kilometri ne despart de micul nostru Câmpulung, simt cât de dor și cât de aproape mi-e patria. Heimat, cât de mult spune acest cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
elitei Moldovei. O deplasare care a sărăcit pentru moment, mișcarea intelectuală a Iașiului, încît cei care au rămas își plîngeau singuri de milă. Cînd Creangă se dădea de ceasul morții că Eminescu, marele lui prieten, a părăsit orașul, îi scria obidit poetului că la Iași n-a mai rămas din "Junimea" decît Caracuda, care se agita "ca tăunele cu paiul în cur". Moldova, prostește disprețuită azi, e cea care a dat României primele garnituri de tehnocrați și de intelectuali de anvergură
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
perdanți ai unei zile și plini de zgura nedreptăților, precum cei modești ca statut social. Trenul pierdut de „proști“ deraiază, iar în momentul opririi camionului, de curiozitate, la locul incidentului, se produce confruntarea simbolică, maniheistă și cam tezistă, a ruralului obidit dintotdeauna cu brutalul conductor care-l umpluse de sânge, nu cu mult timp înainte: „Pentru câteva clipe, privirile celor doi se încrucișează precum săbiile într-un duel, unul se uită cu asprime și mustrare, triumfător, celălalt privește cu năduf și
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
substanța cotidianului și fericirea sovietică, invidiată cândva, este acum accesibilă tuturor. "Lumina duhului, lumina reînnnoirii străbate în satele țării." Cronicarul "vechimii" cântă prezentul încărcat de promisiuni constituționale. Călătoria prin țară a vânătorului împătimit se transformă în ocazia unei revelații. Sătenii obidiți de altădată sunt motivați acum de setea învățăturii. Pedagogia partinică pare să dea rezultate și notațiile scriitorului sunt o invitație pentru mai tinerii săi prieteni, votanți potențiali, de a da câștig de cauză luminii și progresului. Cărturarului intrat după 23
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
Eu vă recomand să vă gândiți, chiar să vă concentrați asupra acestui aspect, esențial pentru existența voastră, În primul rând. Îmi vine să râd de unul care a făcut orice ca să guste din cașcavalul vostru : Era mare reprezentant al celor obidiți la toate posturile de televiziune până Într-o zi, când i-ați aruncat o așchie din osul vostru. Din acea zi s-a schimbat total. Nu mai era reprezentantul categoriilor defavorizate ci al conducerii de partid și făcea pe vedeta
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
al câinelui care blochează tot drumul și pleacă repede prin spatele corturilor, schițând cu mâna semnul crucii. - Primaru’ n-o să vină, f... -l în cur pe mă-sa, i-e frică de ăștia că-i pun foc și lui, gâfâie obidit lângă mine băiatul lui Sevgin. Își scoate din șort singurul lucru cu care e îmbrăcat, un pachet storcoșit de țigări Zenit și bricheta, bagă țigara-n gură, dă s-aprindă și, când se uită-n flacăra brichetei, parcă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Cu ușurință-l identifici, de departe: Miroase-a naftalină și-a lehamite. Demnitate Mulți din cei ce poartă povara bătrâneții, Își păstrează demnitatea și prestanța. Deși au pierdut comorile vieții: Tinerețea, sănătatea și speranța. Nimic sfânt Cine pe năpăstuiți îi obidește Și fără pic de milă-i jecmănește, Înseamnă că nu mai are nimic sfânt, Nici în Împărăția Cerului, nici pe Pământ. Sărbători Când sărăcia, ca o molimă, se-ntinde Și pe tot mai mulți români cuprinde, Apropierea Sărbătorilor nu e
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
reflectează: „Iată așa se sting rânduri-rânduri oamenii... s-au stins toți cei cinci copii ai lui Mitrunea... erau eroi, frumoși, puternici, buni, oameni nu șagă! Dar nu mai sunt”. Este o lume a necazurilor și nevoilor, un neam de oameni obidiți din tată-n fiu. Un popor trecut prin sabie și foc, rupt de la vatră și împrăștiat prin lume ca puzderia. Sunt drumurile pătimirilor, a mii și mii de oameni nevinovați ai Basarabiei, crucificați de teroarea roșie stalinistă, mai sălbatică decât
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
față cu gărzile împărătești. Am înțeles. Ascultați: Dumnezeu i-a creat pe oameni egali între ei, n-a creat oameni cu coroană sau oameni în uniformă. A creat oameni și-atât. Pământul aparține păsărilor și nouă tuturor. Cei ce ne obidesc trebuie să fie alungați, să plece unde-or vedea cu ochii 33. Fețele li se luminară într-un surâs: gurile deschise a încuviințare lăsau să li se vadă dinții rari și negricioși. Suflete inocente gata să-și pună la bătaie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Rebreanu să nu pună în carte și un revoluționar. Personajul se numește Gross, e locotenent, ca și Bologa, socialist anarhist, evreu, „inginer de mașini” în viața civilă, propovăduitor al revoluției mondiale violente împotriva „celor ce- i exploatează pe umiliți și obidiți de mii de ani”, precum și a „ipocriziei creștine”. El vrea să lichideze războiul imperiilor cu ajutorul urii de clasă. Ura mondială este sentimentul pe care îl exaltă cinicul personaj, contrapunându- l atât iubirii creștine, cât și iubirii de țară. Conducerea dejistă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
anumiți netrebnici și trepăduși ai diferitelor tabere politice, inițiativa d-sale, care numără șase ani, este plecată după cât se vede, dintr'un înalt comandament moral. Și nici nu se putea altfel pentru cineva care și trăiește viața de-avalma cu cei obidiți de soartă, cu toate necazurile, lipsurile și mizeriile lor. Dar inițiativa colegului Arteni mai înfățișează și o nouă lectură pentru cei ce vor s 'o cunoască de-antregul. În vremurile acestea de tristă văduvie a scrisului sincer și loial închinat satelor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ceva foarte apropiat, foarte drag, ceea ce poate că nu s-ar fi Întîmplat În condiții normale: „Abia acuma simt că mi-e dor de patrie. Nu socoteam România sau mai bine zis CÎmpulung drept patrie. Cauza era că veșnic eram obidiți și dați la o parte de români. Dar azi cînd sîntem departe, cînd sute de kilometri ne despart de micul nostru CÎmpulung, simt cît de dor și cît de aproape mi-e patria. Heimat, cît de mult spune acest cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]