11,594 matches
-
-i mai rămâne? Să fie un agent de reclamă? Sau, invers, un aruncător de flăcări, un Rambo în jungla literelor? Asta pe de o parte. Pe de alta: aș vrea să-ți spun că, din fericire, autorii importanți preferă niște obiecții argumentate, în locul unor elogii calpe. Îi ajută mai mult primele. Celelalte sunt alunecoase și la propriu, și la figurat: utilizând numai hiperbola, ele nu spun, de fapt, nimic. Ca să-ți dau un exemplu, am avut cu Nicolae Manolescu, acum câțiva
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Manolescu Aflat printre nominalizații la Premiul Prometheus, oferit de Fundația Anonomul, pentru Opera Omnia, poetul Geo Dumitrescu a refuzat, printr-o scrisoare publicată de ziarul Ziua din 7 iunie, această "strălucit-binefăcătoare inițiativă". Poetul a ridicat, cu acest prilej, mai multe obiecții împotriva sistemului ca atare, al nominalizărilor, caracterizat foarte plastic drept "un rodeo plin de primejdii și capcane", dar la care d-sa nu dorește să participe. Numărîndu-mă printre membrii juriului și fiind la curent cu felul în care s-au
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
-
din tabăra adversă, defunctul domn cantacuzin nu se mai confundă cu "interesul național" și Împăratul are toată dreptatea să respingă doleanțele care "era împotriva dreptății creștine și împotriva țării"; de tot interesul este felul în care sunt redate în cronică obiecțiile "occidentalilor" la "pohtirea pururea să fie domnii în Țara Muntenească din neamul Cantacuzinilor. [...] să fie domnii singuri stăpânitori, cum va vrea să facă cu țara și cu ai țării și de nimeni opreală să n-aibă". Răspunsul ar fi fost
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
își liniștește încă o dată cititorii: în dezacord cu puriștii periodic îngrijorați asupra sorții limbajului, autorul nu vede în tehnologia modernă nici un fel de risc de distrugere și sărăcire a limbilor - ci doar o șansă pentru diversificare și creativitate. O singură obiecție serioasă se poate aduce cărții: caracterul evident anglo-centrist al discursului (de care autorul însuși e conștient, arătînd că nu poate spune nimic sistematic despre ceea ce se întîmplă în afara limbii engleze, dar tinzînd să creadă că tendințele sînt analoge, p. 241
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
științific, stilistic, politic, în paranteze drepte. Se insistă asupra faptului că tăieturile lui G. Călinescu din 1964 comparativ cu 1938, sunt puține, autorul preferând să reformuleze, decât să renunțe la o idee. Este urmărit firul respectării de G. Călinescu a obiecțiilor și mai cu seamă a pretențiilor cenzurii, dând cuvânt lui Șt. Cazimir. El reproduce după șpalturi această confruntare între două forțe, dintre care una strict constrângătoare, și scrie: "Cititorul care a avut răbdarea să parcurgă atent această listă și să
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
își propune să-i atragă spre teatru pe aceia care nu i-au călcat niciodată pragul. A doua posibilă discordanță, s-a ivit tot pe fondul bucuriei, provocate de una dintre primele ședințe ale cenaclului-concurs. Mi-aș fi înghițit toate obiecțiile și m-aș fi prefăcut că nu resimt nici un fel de disconfort când, într-un text literar, se repetă, din trei în trei cuvinte, numele organelor sexuale, dacă Radu Apostol n-ar fi avut o stranie idee de deschidere a
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
vom citi despre viața lui Creangă (ceea ce, trebuie să recunoaștem, ne cam dezamăgește), autorul selectează pe post de prim capitol un text vechi, conceput ca teză de licență în 1976 și revăzut în 1997. Dacă n-ar fi mențiunea cronologică, obiecțiile ar fi majore de la început. Ca tînăr absolvent, Dan Grădinaru preia meteahna călinesciană a biografiei prin operă și o accentuează la maxim. Astfel se derulează o mulțime de consecuții și cauzalități în care se amestecă fără restricții planul operei cu
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
Ceea ce nu acceptăm decît cu greutate, iar uneori... deloc. Și aceasta din motive precumpănitor extraculturale. Oricît interpretarea unui personaj complex, compozit, vădind mobilități și slăbiciuni precum Nae Ionescu, nu pooate fi scutită de o normală basculare, id est de felurite obiecții pe care nu le respingem cu ușurătate, să admitem că asupra lui apasă un stigmat politic. Un stigmat accentuat, așa cum am menționat mai sus, de demonizarea la care l-au supus deopotrivă cele trei dictaturi succesive pe care le-a
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
de a mobiliza. Până la urmă, iată că soluția minimalistă are și ea limitele ei! Nu orice subiect se pretează la o rezolvare, fie ea și poetică, fără o implicare serioasă (în sensul travaliului) și cu un arsenal variat. A doua obiecție ar fi de natură așa-zis ideologică. Societății videologizate care controlează prin metode indirecte și subtile, poetul îi opune o rețea de refugiu, care, chiar dacă este paralelă, funcționează pe același principiu al înserierii și subordonării unor principii și limite stricte
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
Ion Agârbiceanu, autorul romanului Arhanghelii, pe care-l datați eronat, 1913, în loc de 1914. Suportând și această erată georgeană, sunt sigur că veți concretiza în mod remarcabil proiectul dv. de istorie literară. Aveți fler de a discerne între elogii banale și obiecții tendențios-minimalizatoare. Vă doresc succes și vă asigur de promptitudinea lecturilor mele „fidele” și „respectuoase”. Ion Trancău profesor pensionar, din Târgu Jiu
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
despre Maiorescu. Întreaga carte merită o discuție, fie și polemică, mai ales dacă luăm în considerare caracterul polemic al majorității punctelor de vedere exprimate de către dl Ciprian Șiulea. În cazul special al eseului despre "formele fără fond", nu am vreo obiecție importantă să-i fac autorului. El mi se pare a clarifica una din cele mai litigioase probleme din cultura română. Trei sînt considerațiile principale de la care pornește analiza dlui Șiulea. Prima este receptarea contradictorie (pînă la nonsens) a faimoasei teorii
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
cât și musulmanul aleg iudaismul, care iese astfel învingător în competiție prin ponderea mai mare dată de opțiunea secundă. Decizia, bazată pe un mecanism de tip structuralist, derivă din relațiile dintre elementele implicate și nu din valoarea lor în sine. Obiecția lui Liviu Andreescu, potrivit căreia nu orice arbitru ar recurge la modelul khazar, este contracarată de autor prin limitarea sferei de referință la un arbitru „rațional." Din păcate, un astfel de răspuns nu face decât să confirme ideea de „parohializare
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
ideea de „parohializare" a cunoașterii avansată de relativiști. Metoda comparației intrinseci, deși ideală în obiectivitatea ei logică, este greu aplicabilă unor situații concrete, în care de cele mai multe ori nu raționalitatea primează, ci reacțiile emoționale, justificate ulterior prin raționamente sofistice. În pofida obiecțiilor ce se pot aduce în legătură cu unele argumente invocate, cartea lui Andrei Cornea rămâne totuși o scriere necesară timpurilor noastre. Demersul este unul umanist, lipsit de stridențele părerilor radicale, cu iz apocaliptic. Este demersul unui om care nu și-a pierdut
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
flăcările căruia raporturile dintre autor și text, ca și cele dintre text și lume, ies purificate, paradoxal, tocmai de "păcatul" purismului împins pînă la exces ( toate bune și frumoase, însă unor asemenea considerații li se poate aduce cel puțin o obiecție de fond: faptul că modernismul nu e reductibil la rețeta sa "hieratică", de tip Rilke, Ștefan George, Blaga, care alcătuiește doar una din fațetele sale. Astfel încît așa-numitul postmodernism, opus teoretic modernismului, cu care în realitate se întrepătrunde pînă
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
cuvînt își impune prezența deși existau deja altele, mai vechi și mai noi, cu același sens: a printa, a imprima, a tipări. Desigur, dacă am fi în fața unei posibilități de alegere, fiecăruia dintre verbe i s-ar putea aduce unele obiecții: a tipări e impropriu (nu se mai folosește tiparul), a imprima e polisemantic și deci ambiguu, a printa e un anglicism prea evident. Cu ce ar fi însă mai bun, în această competiție, a lista? Mi se pare cel mai
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
listă (dacă un text pe hîrtie mai poate duce cu gîndul la listă, listarea unei imagini e aproape o contradicție în termeni!). Ei bine, succesul verbului a lista (cu sensul "a printa") nu pare să țină cont de asemenea întemeiate obiecții.
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
grupaj consistent de texte. "La ora aceasta sunt o victimă a propriului meu succes, la ora aceasta critica literară serioasă m-a abandonat cu desăvârșire, în schimb a tăbărât pe mine media. În loc să am cronici foarte firești, foarte normale, cu obiecții, cu laude, și așa mai departe, cum se întâmplă în revistele literare, am început să fiu solicitat de dimineață până seara, pentru interviuri, pentru întrebări, tot felul de aiureli. Pentru mine, la ora aceasta, cea mai mare urgență este să
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
vieții (1989) și să fi fost împiedicat să-și publice operele, fără ca cerchiștii (unii cu funcții importante în instituțiile Uniunii Scriitorilor precum Ștefan Aug. Doinaș sau Ioanichie Olteanu) să intervină în vreun fel pentru a i se ameliora situația". Oricâte obiecții am putea aduna în contul acestui mușchetar vanitos, înzorzonat cu o amplă coleretă, cu pantaloni bufanți și cu dantele spumoase la mîneci, care e Marin Mincu, e sigur că fără d-sa literatura noastră actuală ar fi fost mai puțin
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
europene existente, tradiția juridică românească și situația actuală a țării. În cele din urmă s-a obținut această lege, care a avut acordul majorității participanților la dezbatere. Sigur, n-a fost unanimitate - unanimitatea este contraproductivă în democrație; au existat câteva obiecții pe unele puncte. Per ansamblu însă, avem o lege potrivită pentru un stat membru al Uniunii Europene și mai ales una care răspunde nevoilor societății românești actuale. A existat, de pildă, o propunere de a abandona soluția actuală de finanțare
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
fi însăși poetica ei (justificări s-ar găsi). Date exacte alternează cu ani trunchiați, unele nume de personaje sau de localități apar consemnate doar cu inițiale. Fără nici un sens. De fapt, romanului îi poate fi adusă o singură și mare obiecție: seamănă prea mult cu romanele de dinainte de’89. Sentimentul de déjà-vu e puternic din mai multe puncte de vedere. Primul ar fi pretenția - ce-i drept, nu asumată integral - de a face puțină istorie, de a completa, nu neapărat de
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
mucalit, față de „Dicționarul celor o sută cei mai mari scriitori români - în neființă trecuți” (coordonat de Mircea Ghițulescu și prefațat de E. Uricaru în 2003), la care a și colaborat de altfel, își exprimă mai vizibil nemulțumirile și își explică „obiecțiile”: „În chip fatal, o listă de doar o sută de magnifici ai tuturor genurilor omite condeie dragi unuia sau altuia, pînă la a pune la îndoială înseși criteriile de selecție. Un sumbru alter-ego, situat la polul opus opțiunilor noastre ar
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
ideologilor moscoviți, care recurgeau adeseori, spre a spori legitimitatea noilor estetici și a-i atenua inepțiile, la citate expresive din Gorki sau Maiakovski” (p. 15). O altă sursă de sugestii importante privind imperativele poeziei proletcultiste se poate deduce și din obiecțiile pe care critica de întîmpinare le face cărților epocii. Pornind de la premisa că poezia agitatorică este o formă a retoricii și o „știință a persuasiunii”, profesorul Negrici îi definește specificitatea prin intermediul teoriilor semiotice și comunicaționale. În felul acesta poezia se
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
spre deosebire de Caragiale, toată îndreptățirea să se „care”. Ce să mai spunem? Al doilea text e semnat de Nazaria Buga și într-un fel ia apărarea unei imposturi: traducerea de către dna Viorica Enăchiuc a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul nu omite obiecțiile ridicate de specialiști, dar înclină să vadă în traducere un monument cultural. * În ultimele două numere din 2003 ale Magazinului istoric, un „document” senzațional: interviul acordat dnei Lavinia Betea de către dna Mândra Gheorghiu, fiica Licăi Gheorghiu și nepoata lui Gh.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
sale de la Vremea unor idei și idealuri care să combată direct deruta intelectuală ce se întinsese la un moment dat ca o pecingine. Lovinescu era bolnav, Călinescu redus la tăcere după scandalul dezlănțuit de apariția Istoriei sale în 1941”. Fără ca obiecțiile de acest gen să se oprească aci... Din nefericire, Lucian Valea e puțin comprehensiv și față de un fenomen cu o nobilă infrastructură intelectuală și cu o foarte largă deschidere spre creație precum Cercul Literar de la Sibiu, pe care-l comentează
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
din urmă, se așază la masa de scris, câinele din el încearcă să-l atace de fiecare dată. Dar și această frumoasă metaforă cu iz sud-american este scrisă prea simplu și are un final explicit. În mare parte, cam aceleași obiecții se pot face și romanului. Capitolele, care urmăresc în paralel trei cupluri, personaje angajate toate într-un fel de relații în serie, circulând dintr-o povestire în alta, pot fi citite ca proze distincte. Pictorul Radovici o cunoaște întâmplător pe
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]