233 matches
-
puternice stări sufletești. Viziune artistică din "Balade și idile" este unitară, poemele impunându-se prin prospețime și prin optimism, în legătură intimă cu mentalitatea țărănească, ale cărei ipostaze fundamentale le stilizează. Idilele sunt caracterizate printr-un lirism discret, în viziune obiectivată epic sau dramatic. Poetul surprinde în scene de o grație firească semnele tulburării erotice, jocurile și capriciile iubirii, farmecul vârstei incerte, între o candoare sufletească și o instinctivă tactică erotică. Imaginea, esențializată, a psihologiei și a comportamentului erotic este recompusă
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
și să lucreze ca bibliotecară (1981-1985) la aceeași instituție, precum și ca funcționară, ziaristă și artist plastic. În 1992 înființează Editura Universal Dalsi, a cărei directoare este. M. debutează editorial târziu, cu Lasă asta! (1982), carte de povestiri scurte, cu narator obiectivat, verva, ca și ironia benignă vizând personaje și situații din viața cotidiană, dar întorcându-se și asupra autoarei înseși. Date personale și fantezii trec într-o scriitură fără ornamente, care înregistrează traiul unei familii obișnuite așa cum arată în fața neamurilor (din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
a comportamentelor, fără a implica schimburi comerciale, și nici intenționalitate”. Am putea-o defini, după modelul lui Olivier Favereau și al multor alți autori, ca „o reglementare care Își areoriginea În interacțiunile sociale, dar care li se prezintă actorilorsubo formă obiectivată”. Tranzacțiile nu sunt așadar posibile fără existența unui cadru constitutiv, iar calculele de optimizare nu pot fi extinse la orice situație. Schimbului de mărfuri Îi urmează stabilirea unei legături multidimensionale, iar prețurilor și cantităților ă norme și codificări. Astfel, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
stângaci ardeleană. La Agârbiceanu discutarea problemelor morale formează ținta nuvelei și a romanului, și dacă ceva merită aprobarea neșovăitoare este tactul desăvârșit cu care acest prelat știe să facă operă educativă, ocolind predica anostă. Teza morală e absorbită în fapte, obiectivată, și singura atitudine pe care și-o îngăduie autorul e de a face simpatică virtutea. G. CĂLINESCU SCRIERI: De la țară, Budapesta, 1906; ed. 3, București, [1921]; În clasa cultă, Vălenii de Munte, 1909; ed. 2, București, 1924; Tușa Oana, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
aici stând farmecul să-i spunem "vizionar" al expresivității acestui prodigios ciclop al bibliotecilor. Creangă a reprezentat un argument în acest efort, atât prin verificarea unei ideologii construite din fiori naționali, cât și în pasiunea de a șlefui realități finite, obiectivate, decuplate de conjuncturi și fulgurații. Aproape uitată este o piesă de teatru scrisă de istoricul total în 1927, plecând de la povestea cunoscută Fata babei și fata moșneagului, publicată exact cu cinci decenii în urmă25), devenită acum "legendă dramatică în 5
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
o scriitură subiectivă de tipul jurnal, memorii, autobiografie, generează o narațiune indirectă, care prefigurează o direcție fertilă a prozei românești de mai târziu, metaromanul. În Poetica romanului românesc interbelic (1998), „o posibilă tipologie” distinge două modele epice coexistente: „modelul narativ obiectivat” și „modelul narativ experimental”, care, spre deosebire de literatura europeană și în raport cu proza antebelică românească, sunt embleme ale modernității. Primul tip e ilustrat de romanul tentat de totalitate, prin Rebreanu, etichetat ca „spirit teluric”, a cărui poetică ar rămâne cantonată în relația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
și crochiuri, lucrând la pictura propriu-zisă într-un cadru intim, discret ori, poate, pe ascuns, într-un fel de clandestinitate. Vinovăția resimțită de creator ar fi de neconceput dacă opera s-ar realiza în prezența lucidă a Supraeului. Conștientizat și obiectivat, sentimentul de culpă îi inoculează autorului tendința de a-și "vampiriza" obiectul propriei creații, hrănindu-se din el așa cum copilul își astâmpără foamea prin mama sa. Într-o povestire de Edgar Poe, pictorul execută portretul soției. Pe măsură ce lucrarea avansează, femeia-model
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a actorilor sociali pentru consolidarea acestora. Cu cât mai larg este câmpul instituțional în raport cu cel noninstituțional, cu atât controlul structural asupra actorilor este mai relevant. Ei constată că toate problemele sunt comune, că toate soluțiile la aceste probleme sunt social obiectivate și că toate acțiunile trebuie să se desfășoare în cadrul instituțional dat. Ei vor învăța și apoi actualiza, de câte ori este nevoie, scheme sociocognitive adecvate, adică se vor acomoda cu modelele normative prescrise de instituție și cu situațiile tipice întâlnite aici, se
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să fie acel document existențial situabil dincolo de orice fel de îndoială asupra adevărului propriului sine. Și am putea crede că destinatarul nu minte. Dar nu presupun ele, scrisorile, mai mult decât orice carte, în fond, pe lângă oglindirea de sine, cumva obiectivată, deopotrivă un cititor, unul concret, care duce la trunchierea sinelui propriu? Acest altul care te citește nu devine treptat tu însuți, cenzurându-te? Scriindu-i celuilalt, nu faci decât să răspunzi sau să replici așteptărilor și conștiinței lui, să i
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sociali pentru consolidarea acestora. Cu cât mai larg este câmpul instituțional, în raport cu cel noninstituțional, cu atât mai mult controlul structural asupra actorilor este mai relevant. Ei constată că toate problemele sunt comune, că toate soluțiile la aceste probleme sunt social obiectivate și că toate acțiunile trebuie să se desfășoare în cadrul instituțional dat. Ei vor învăța și apoi actualiza, de câte ori este nevoie, scheme socio-cognitive adecvate, adică se vor acomoda cu modelele normative prescrise de instituție și cu situațiile tipice întâlnite aici, se
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
mers care fac bolnavul nedeplasabil prin forța proprie, mobilizarea fiind posibilă numai cu ajutorul altei persoane; 15. deficiențe de manipulare bilaterală totală; 16. deficiențe de limbaj cu/fără tulburări expresive, care fac imposibilă stabilirea relațiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic și paraclinic; 17. deficiențe de deglutiție și respirație care necesită asistență din partea altei persoane. Notă: Copiii care prezintă asemenea deficiențe au nevoie, de regulă, de îngrijire și/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane; ca urmare, se recomandă încadrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
carte e Anatomia unei străzi, apărută în 1992. Proza din volumul de debut al lui G. aparține, în sens larg, genului memorialistic, deși se poate observa că nu e vorba de memorialistică propriu-zisă, ci, mai degrabă, de o autoficțiune relativ obiectivată, enunțată cu oarecare detașare și cu grijă preponderent pentru aspectul estetic. Termenii de comparație - dintre operele „clasice” ale genului - ar fi Amintiri din copilărie de Ion Creangă și Cântecul și hronicul vârstelor de Lucian Blaga, scriitorul procedând, efectiv, la depănarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
rămâne conectat la realitate, polemistul adoptă o strategie retorică în care ironia (mai ales în varianta asteismului și a diasirmului) este figura predilectă. Adversitatea sa, deși precis direcționată, e (mai ales în anii din urmă) camuflată strategic printr-un discurs obiectivat, a cărui tripartiție actanțială presupune: un autor care se vrea obiectiv, o țintă aparent învestită cu drepturi egale și tratată în consecință și, nu în ultimul rând, un public în rol de jurat. Privind astfel publicistica polemică, vom încerca să
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
etnologului. Apare astfel un fel de inversare a demersurilor practicate în mod curent în întreprindere, în materie de informații, de exemplu organigramele pe care responsabilii de întreprindere nu întârzie să le ofere cercetătorilor: acestea nu sunt luate drept structuri stabile, obiectivate și "realistice", ci drept figura arătată și studiată a microcosmurilor sociale a căror dinamică și ale căror tensiuni constitutive constituie una din cheile logicii interne a raporturilor. Aceste raporturi nu se epuizează totuși în întreprindere, care nu este nici punctul
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
familia conjugală se sprijină pe el; ea își găsește acolo realitatea proprie, o individualitate teoretică se ascunde în spatele lucrurilor etc. Nu putem, din lipsă de elemente, să împingem mai departe această descriere a revoluției. Ce anume caracterizează acest univers material obiectivat? Ce determină unitatea acestor mărfuri, a acestor plantații, a acestor soiuri de arbori de cafea? Este un univers material, umanizat, luat în stăpânire. Acest lucru este deosebit de important, pentru că este înconjurat din toate părțile de peisajul sălbatic, neîmblânzit, al pădurii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
faptul că există relații semnificative între absenteismul școlar și alte conduite de devianță școlară: fuga de la școală, toxicomania și abandonul școlar. Toate acestea sunt conduite de tip evazionist și marchează principalele etape în stabilizarea și cronicizarea reacției de evaziune : debutul obiectivat prin episoadele de fugă de la școală -, stabilizarea/generalizarea concretizate în absenteism și deznodământul, evadarea finală, prin abandonul școlar. Există și cazuri în care evadarea finală coincide nu cu abandonul școlar, ci cu suicidul considerat evadarea supremă -, prin care individul se
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
vehiculată public, În spațiul civic, utilizarea memoriei devine instrumentalizare politică, În lipsa unei descifrări științifice corespunzătoare și necesare. Spațiul public a fost populat cu nespecialiști, iar puținele abordări nici nu au putut și nici nu au vrut să ofere o imagine obiectivată a instituției dinastice și a meritelor și păcatelor sale. Reconstrucția fidelă a realității din partea puterii nu a beneficiat, În primii ani postdecembriști, de contribuții vizibile. Domnia lui Carol I a fost neglijată imediat și după 1990 pentru că tema independenței și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
lungul întregii cariere). Lovinescu se gândea, se pare, și la succes or, ficțiunea romanescă a avut mereu trecere la publicul larg. Să reținem deocamdată că procedeul cu pricina semnalează cristalizarea unei serioase conștiințe critice, conturate pe deplin ulterior, în maniera obiectivată cerută de principiul revizuirilor și de teoria mutației valorilor estetice. Autorul nu vrea să ascundă nimic și, ca atare, în prefața la volumul de Nuvele (1906) mărturisește cu o frumoasă sinceritate că s-a "inspirat" temeinic din notele de drum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mutației valorilor estetice să caute de la bun început niște mijloace eficiente de investigație psihică, iar intuiția i-a îndreptat pașii spre arta dramatică, unde sufletul încetează de a mai fi obiectul abstract al analizei pentru a prinde viață în forma obiectivată a dialogului dramatic, și unde sentimentele capătă (pe scenă) chip concret, devenind, într-un cuvânt, reprezentabile. Așadar, nu numai din necesități teoretice, din dorința de a pătrunde în intimitatea procesului creator (cu un ochi la aplauzele mulțimii, desigur) pare să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dovadă excelența valorică a Memoriilor!), chiar dacă aici constatăm o evoluție inversă, de la "obiectiv" la "subiectiv", de la teatru la proză cu o singură precizare, totuși: subiectivitatea lovinesciană nu e niciodată expresia directă, necenzurată, a "eului", ci se manifestă mereu în formele "obiectivate" retoric ale unui discurs "înstrăinat" cu metodă, ca la teatru. Pe de altă parte, având în vedere că Lovinescu rămâne fidel până la sfârșit crezului impresionist, în intenția de a scoate în relief importanța personalității criticului, nu cumva din același motiv
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
147. Trecând peste părinteasca înțepătură, Lovinescu respinge, așadar, ipoteza existenței unor particularități de gen care să definească variatele tipuri de texte (lecție învățată la școala profesorilor parizieni) și preferă să înțeleagă "literatura" din unghi exclusiv psihologic, ca fenomen global, manifestare obiectivată estetic a personalității scriitorului. Dar dacă personalitatea înseamnă temperament plus voință, și dacă temperamentul reflectă o psihologie comună, invariabilă (căreia i se atribuie "alegerea" instinctivă a formei, cum și predilecția pentru anumite procedee artistice), atunci singura modalitate de afirmare a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
calea inițiatică este cheia care deschide poarta unei căutări fără sfârșit asupra organizării metafizice și a eliberărilor sociologice. Umilința și speranța rămân valorile esențiale care vor întreține misterele spiritului pentru ca raportul dintre sine și conștiința sa nu poate fi altfel obiectivat. Călătoria masonică este expresia raporturilor dintre diversele elemente simbolice în procesul inițiatic, în mijlocul templului, ca proces motrice de fertilizare a spiritului. Sacrul, inițierea și cercetarea spirituală nu s-au schimbat. Sacrul rămâne în afara timpului și-și împlinește dimensiunea temporală în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ca o reacție (neo clasică) la romantism, cultivând expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de investigare. "Viața psihică se poate studia numai pe baza faptelor, adică pe baza a ceea ce face sau zice subiectul purtător al actelor psihice 39. De aceea, dacă faptul nu trebuie să fie întotdeauna substanțial, el trebuie să fie întotdeauna obiectivat pentru a deveni fapt de experiență științifică. Ceea ce rămâne în planul trăirii interne, neexteriorizat în vorbe sau acte, nu este fapt de experiență științifică. Cunoașterea științifică impune drept condiție existența exterioară a ceva, în afară de noi sau în noi, dar studiat
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
primul caz - sau de a Încerca o conciliere, adesea imposibilă Între nevoia de a obține profit și tendința de a răspunde unor interese sau comandamente politice - În cel de-al doilea. Ca urmare, orice organizație Își are propria sa cultură, obiectivată mai cu seamă În stilul de management adoptat: „Cultura managerială, ca filosofie a firmei privind modul de conducere a afacerilor, reflectă gândirea managerilor, standardele etice, setul de politici manageriale, tradițiile, atitudinile, Întâmplările și evenimentele prin care a trecut firma.” Este
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]