42 matches
-
crescute a populației. Termenul de generația sandviș îi descrie pe acei sportivi adulți care sunt prinși între nevoile sportivilor în vârstă, care îmbătrânesc și cele ale sportivilor care cresc. Sportul contemporan este altceva decât acum 50 de ani, subiectul se obiectivizează, obiectul se subiectivizează, semnificativă fiind valoarea de performanță și de recreere. Rolul culturii fizice, componenta organismului social, răspunde unor țesături practicate în diverse modalități, cu forme variate pentru tânăra generație și pentru masele de oameni, cărora li se adresează fie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
succesului sportului de acum rămâne aceea a declinului etapelor culturale depășite și a fenomenului sportiv ca civilizație globală, ce înlocuiește prin valori utile, frumosul, cunoașterea, binele, dreptatea socială, justiția. Sportul contemporan este altceva decât acum 50 de ani, subiectul se obiectivizează, obiectul se subiectivizează, semnificativă fiind valoarea de performanță și de recreere. Trebuie descoperită relația dintre sport și societate nu doar cu exclamația referitoare la frumos, estetic moral, ci și la jocul trăirii economice, care declanșează opoziția față de moarte, față de dușman
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în secundar. Este și aici în joc aceeași operație logică a actualizării și virtualizării. Factorul sau elementul ce se actualizează, în acest caz procesul de cunoaștere, adică subiectul, intră în necunoaștere, în subconștient, pe când elementul care se virtualizează, adică se obiectivizează, devine obiect al cunoașterii 509. Atunci când conștientizăm un proces, în cazul de față procesul însuși de cunoaștere, îl smulgem necunoașterii sau subconștientului, făcând din el o virtualitate obiectivă 510. Astfel se naște cunoașterea cunoașterii 511. Cunoașterea și cunoașterea cunoașterii sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și autorul implicit, despre modalitatea de parcurgere a ideilor. Naratorul nu iese din propriul câmp de experiență, iar eul generator de idei este omniprezent. Jurnalele sunt construite pe un eu fix, nesupus schimbărilor, la care naratorul se raportează atunci când se obiectivizează, deoarece poate vorbi despre sine ca despre oricare alt personaj. Discursul non-ficțional din memorii face ca eul să se manifeste ca prezență fizică, ceea ce transformă textul în obiect-document. Dorința de a scrie este augmentată inconștient de pornirea de moralizare, de
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de verificarea estetică. Relectura presupune în acest caz nuanțarea, evaluarea, eliminarea sau completarea textelor și prilej al autocenzurii. Eugen Simion punctează că "intervine, în acest caz, un alt punct de vedere asupra micii istorii: nu putem spune că discursul se obiectivizează, dar, în mod sigur, putem spune că discursul intim continuă să se ficționeze prin aceste reluări succesive. Autolectura înseamnă, în acest caz, o autoficționare"370. Monica Lovinescu elimină paginile pe care le găsește mult prea romanțioase și, în același timp
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
principială serioasă afirmației conform căreia: “actul motric al canotorului nu poate fi descris decât în linii generale, prioritar fiind, scopul, și nu forma mișcărilor”[FLORESCU, 1983, pag., 110]. Concluzii 1. Legătura între formă și scop devine realizabilă, relativ ușor de obiectivizat, cu o importanță majoră în creșterea performanțelor individuale, iar prin asociere, a performanțelor de echipaj. 2. Astfel tehnica vâslitului, ca un factor limitativ important în obținerea performanței scontate în canotaj, devine un element ce beneficiază de posibilități reale de obiectivizare
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Pierre Joseph de Hillerin , Ancuța Pîrvan , Liviu Angelescu , Cristina Botezatu , Cristina Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/247_a_510]
-
Adorno) au mers chiar mai departe cu critică lor și au văzut în individualismul de sorginte raționalista sursă întunericului însăși. Astfel s-a afirmat că nazismul și comunismul își au rădăcini comune în obsesia rațiunii instrumentale de a domina și obiectiviza natură externă și de a reprima sau normă natură internă, subiectivitatea individuală. (Afirmația, oricît ar părea de "enormă", o găsesc perfect întemeiata; comunismul este un produs al gîndirii vestice care doar dintr-un capriciu al istoriei s-a altoit pe
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
cât se poate de realist. Proiecția scriitorului în textul său e un efect de hiperrealism, nu de speculație narcisistă. Întorcându-se la sine și povestind despre sine, prozatorul subiectivizează narațiunea, dar aceasta, tiranică, îi cere ca el însuși să se obiectivizeze. Triumfă legile clasice ale romanului obiectiv. Romanul unui roman devine romanul unui romancier, un personaj ca oricare altul. Foamea de epic a romanului face ca o situație perturbatoare (întreruperile de autoreflecție și staționările în jurnal) să fie convertită într-o
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
feminină generoasă și grea; o alegere greșită a interpretei ar fi însemnat o catastrofă, pentru că filmul se sprijină de la un capăt la altul pe ea (formula e aceea a unui îndelung flash-back al eroinei, dar nu unul subiectiv, ci unul "obiectivizat" auctorial). Regizorul a mizat, inspirat, pe Ioana Flora, o tînără actriță de substanță, care, în tot ce face, trece rampa, cu o autenticitate specială. După rolul din Marfa și Banii, de o cu totul altă factură, Ioana Flora demonstrează, acum
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
diagnostic sunt necesare două din aceste semne: 2. Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinala: hipotensiune arterială, lipotimii post prandiale, tahicardie care apar post prandial în ortostatism, dispar și/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic). ... b) Denutriție. ... c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrica precipitata și tranzit intestinal accelerat. ... 3. Sindromul de ansa aferentă. a) Tulburări post prandiale specifice: balonări, grețuri, vărsături, dureri de tip biliar, diaree post prandiala. ... b) Radiologice: injectarea ansei aferente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
diferitelor mecanisme și operații psihice sunt deja cristalizate fiind structurate într-un stil intelectual de abordare creativă a problemelor, stil care asigură elaborarea unor produse noi în plan subiectiv, dar nu și la nivel social; c. Productiv- aptitudinile creative se obiectivizează în obținerea unor produse noi atât în plan subiectiv cât și în plan obiectiv, gradul de originalitate și valoare a produselor fiind relativ scăzut; d. Inovativ- la acest nivel anumiți factori de creativitate, cum ar fi: ingeniozitatea, operativitatea, plasticitatea, abilitatea
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
descărcare electrică în corp în timpul flectării gâtului (semnul lui LHERMITTE), parestezii, semne motorii paroxistice ce seamănă cu miochimiile sau miocloniile sunt destul de frecvente în SM. Mulți pacienți se plâng de numeroase simptome subiective, în special senzitive, chiar dacă examenul clinic nu obiectivizează decât minore anomalii. Aceste simptome subiective se pot explica cu ajutorul efapselor. Invadarea unui întreg fascicul nervos cu ocazia stimulării unei fibre unice este fără îndoială cauza acestor fenomene numite „pozitive“ de către CESARO și colaboratorii. Toate aceste constatări prezintă interes pentru
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
căutare individuală inițial, pe fondul experienței cognitive și procedurale anterioare și al contextului facilitat de către educator, înțelege esențe și semnificații prin procesări mentale (de la prelucrări primare, concrete, până la cele superioare, abstracte și de luare de decizii). Ca apoi, să-și obiectivizeze cunoașterea prin recursul la confruntarea cu alte soluții, interpretări, la nivel de grup și la sinteza generalizată, finală, cu sprijinul educatorului, care are acum mai ales roluri în leadership. Desigur că realitatea învățării, raportul metodologiei clasice cu cea constructivistă se
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și este subiectivată în efortul de (re)descoperire a sensului acestor urme. În plus, în orice națiune, ea ocupă un loc excepțional deoarece semnificația sa se formează prin întâlnirile dintre obiectiv și subiectiv. Cultura structurează raportul dialectic între obiectul care obiectivizează și subiectul care subiectivizează. Ea propune o depășire a acestuia și, pe lângă activitatea specializată din cercetările științifice și utilizările ei tehnologice, aspectul creator se afirmă ca nucleu fondator al vieții sociale. Istoricii artei și ai culturii au profitat din plin
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Monique Segré, 1993. Profesionalizarea Începând cu Durkheim, sociologii au investigat tema instituționalizării legăturii sociale. La fel, Simmel (1897) căuta să descopere cum se mențin formele (sociale). După el, acestea se cristalizează în monumente, obiecte, practici, proceduri, instituții, pe scurt, se obiectivizează. • Criteriile De atunci, această problemă a fost mult aprofundată de sociologia anglo-saxonă a profesiilor (cf. Dubar și Tripier, 1998, Heinich, 1991, pp. 34-35), care a studiat cele mai suple forme de activități (hoț, delincvent...) și pe cele mai structurate (medici
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
iar "erorile" gestuale au consecințe interpersonale sau instituționale la fel de grave ca erorile lingvistice, pentru că gestualitatea configurează identitatea individului, optimizînd sau distorsionînd comunicarea. Din acest motiv, comunicatorul (emițătorul de mesaje verbale și non verbale) va trebui să se autoanalizeze, să se obiectivizeze, altfel spus să se transforme în destinatar al propriului mesaj, anticipîndu-i efectele și feed-back-ul. Studiul gestualității nu trebuie să se reducă la descrierea empirică a gesturilor (abordare etnografică utilă contactului între reprezentanții unor culturi diferite), ci necesită o completare funcțională
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
culturală a societăților, explicabilă prin procesul instituționalizării acțiunii și rolurilor. Avem de-a face, În acest caz, cu un proces de reificare a rolurilor sociale cum ar spune Berger și Luckmann (1999:109): Zona conștiinței de sine care a fost obiectivizată Într-un rol este apoi percepută ca un destin inevitabil, În raport cu care individul Își poate declina orice responsabilitate (personală În favoarea uneia sociale - n.a.). Formularea paradigmatică a acestui tip de reificare este: „În această problemă nu am de ales, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]