608 matches
-
singur cuvânt, o numim familie de invarianta semantica, sau nucelu semantic, purtător al sensului acelui component fenomenal sau intelectiv. Fiecare sens lingvistic este explicitabil prin mulțimea componentelor unificate în familia de invarianta și reciproc, fiecăruia din elementele familiei de invarianta obiectuala îi corespunde un sens unic, sensul cuvântului alocat. Așadar orice cuvânt-sens este o abstracție, este o acțiune informațională cu mai multe etape, anume identificarea formelor, căutarea de siumilitudini între formele identificate și unificarea similitudinilor, în cea ce am numit mai
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
de similitudine. Niciun raționament generalizabil nu se poate construi fără sensuri abstracte, aparținând la familii de constituenți naturali sau mentali. Simplu definit, abstracție este consecința unei acțiuni informaționale alcătuită din minim următorii pași: 1-Identificarea unor constituenți modali într-un spațiu obiectual interactiv dat. 2-Analiza alcătuirii formelor recunoscute și separarea unor similitudini comune între diferite tipuri de constituenți identificați. 3-Convenția de punere împreună a constituenților posesori ai unor similitudini esențiale comune și construcția unor familii de invarianta, care să conțină componetele care
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
Negreștii Oașului este o confirmare indubitabilă a vocației lui artistice și a prospețimii și ingeniozității viziunii lui plastice. A rezultat, treptat, o sinteză de componente aparent disjuncte, dar care, prin reconversia funcțiilor lor expresive și prin regândirea atributelor lor strict obiectuale, au devenit ansambluri autonome, de sine-stătătoare din punctul de vedere al perceperii vizuale. Formele au căpătat coerență în virtutea poeticii imaginative sau asociative a artistului. Ele au dobândit corporalitate și o logică dedusă din noua rigoare constructivă concepută de artist. Elemente
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
plastice, dar participările lor la expoziții vor fi de acum individuale. Constant atras de volum și de geometria elementară a formelor, Petru Jecza este adeptul unui constructivism cu o constantă trimitere aluziv-simbolică la figurativ. În scurta sa alăturare la grupul “obiectualilor” (1970- 74), el a fost preocupat de experimentarea unor expresii plastice rezultând din utilizarea “ready - made”-ului imaginând o structură spațială din - calapoade metalice (Structuri-calapoade, 1970). Sculpturile sale de bronz fac parte din colecția muzeului alături de altfel de sculpturile din
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Într-o definiție elementară obiect este oricare din părțile realității care ne înconjoară. Cum văzul este principalul canal perceptual, toate imaginile cu aspectul, culorile și mișcările lor sunt obiecte clasice. Dar la forma video alte simțuri adaugă alte aspecte obiectuale, spre exemplu auzul extrage anvelopa sonoră care particularizează prin frecvență și intensitate fiecare obiect imagine, într-un fel foarte precis. După sunetul distinct auzit, știm înainte de a vedea, cu ce anume obiect sau ființă ne vom întâlni, sau știm anticipat
Obiect (filozofie) () [Corola-website/Science/308388_a_309717]
-
o casă, o mașină, o floare, o vietate, un eveniment, sau un semen uman, sunt rezultatul a milioane de ani de evoluție perceptual interpretantă. Prin felul cum percepem-reprezentăm lumea, ne diferențiem ca ființe superioare, posedând un nivel performant de separare obiectuală și interactivă cu universul. Pentru a desprinde din context și controla structural și dinamic toate părțile realității, oamenii au inventat obiectele lingvistice, adică cuvintele, acestea sunt cele mai fine, stabile și precise instrumente prin care cartografiem realitatea, descompunând-o în
Obiect (filozofie) () [Corola-website/Science/308388_a_309717]
-
ce le face apte de a fi purtătoare ale unei informații transmisibile, și ca atare slujind la realizarea comunicării, fie aceasta lingvistică sau non-lingvistică. Limbajul operează în cadrul unui registru de elemente perceptibile și/sau inteligibile - de natură sonoră, gestuală, plastică, obiectuală, noțională, simbolică - asupra cărora se aplică algoritmi de supraordonare morfologică și sintactică, în acord cu principiile unei logici implicite și de natură specifică, rezultatul fiind edificarea unei forme finite a comunicării. Fie și la un mod extrem de simplist, putem privi
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
New York și tot în prima jumătate a anilor '60 , (în legătură cu războaiele purtate de SUA în Asia și cu înrăutățirea maximă a relațiilor dintre SUA și URSS) este influențată și de mișcarea antiimperialistă și pacifistă declanșată în SUA și Europa. Tablourile obiectuale și instalațiile-performanțe ale artistei capătă un context protestatar împotriva războiului și violenței incluzând în sine păpuși și jucării mutilate, mulaje de avioane și arme etc. luate la un loc acestea constituind simbolul răului și violenței. Din 1963 Niki devine preocupată
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
sculpturii cinetice) Nika avea să descopere o lume nouă - lumea miracolului formelor dinamice amplasate într-un spațiu activ. În colaborare cu el va crea mai multe „Fântâni“ (havuzuri) decorative celebre în diferite orașe ale Europei dar și primele sale performanțe obiectuale. Nu se știe însă, dacă Niki de Saint Phalle ar fi izbutit să „iasă din umbra“ predecesorilor și mai ales a colegilor de breaslă, dacă nu avea să întreprindă, în 1961, la festivalul din Nizza, prima sa performanță de „Pictură
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
termenul de gândire speculativă atunci când este vorba de divinitate, de transcendență. Immanuel Kant (1724-1804) - face distincția între sensibilitate și intelect, și între intelect, rațiune și speculațiune. Intelect - se referă la obiectele perceptibile senzorial, la stări de fapt și la situații obiectuale. Rațiune - se ocupa cu formele gândirii, referitoare la esența lucrurilor individuale exprimabile prin cuvinte articulate. Esența se refera la ce este-le lucrului individual; nu e vizibilă, ci conceptibilă, de aceea are nevoie de cuvântul exprimat. Speculațiune - din punct de
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
concentraționar, apăsător până la sufocare, manuscrisele lui Claudiu Iordache descriu condiția insului de excepție într-un univers care refuză și ostracizează tot ce i se opune. Frazarea abundentă, vertijul inovațiilor lexicale, rupturile de spațiu și timp, trecerile în cascadă de la inventarul obiectual la considerații de maximă generalitate sociologică și politică le conferă acestor proze o specificitate aparte, în care rigorile epicului se aliază cu impetuozitatea poematicului. Condițiile din ce în ce mai restrictive care au dus, după 1983, la eliminarea încă din start a anumitor tipuri
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
grupării datelor și codului care operează asupra lor, într-o singură structură. Un alt concept important asociat programării orientate obiect este polimorfismul, care permite abstractizări ce permit o descriere conceptuală mai simplă a soluției. Programarea orientată pe obiect (Programare Orientată Obiectual) este unul din cei mai importanți pași făcuți în evoluția limbajelor de programare spre o mai puternică abstractizare în implementarea programelor. Ea a apărut din necesitatea exprimării problemei într-un mod mai natural ființei umane. Astfel unitățile care alcătuiesc un
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
apărut astfel conceptul de clasă. Clasa realizează, în speță, ceea ce am văzut mai înainte: grupează datele și unitățile de prelucrare a acestora într-un modul, unindu-le astfel într-o entitate mult mai naturală. Deși tehnica se numește "Programare Orientată Obiectual", conceptul de bază al ei este Clasa. Clasa, pe lângă faptul că abstractizează foarte mult analiza/sinteza problemei, are proprietatea de generalitate, ea desemnând o mulțime de obiecte care împart o serie de proprietăți. De exemplu: Clasa "floare" desemnează toate plantele
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
relație cu clasa "Fruct" pe care am exemplificat-o mai devreme. Astfel, el conține obiecte de tip "Fruct". Relația pe care am enunțat-o mai sus se mai numește și relație de compunere, o relație fundamentală în POO (Programare Orientată Obiectual), iar clasa "Raft" se numește clasă compusă (engl. Agregate), fiindcă în componența ei intră alte clase, în cazul nostru "Fruct", cum se vede în diagrama de mai jos: Să considerăm în continuare că în magazin avem și fructe care trebuie
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
prin intermediul moștenirii) toate atributele (date și subrutine sau "metode") ale clasei de bază. Astfel spus și clasa "Raft Frigorific" va avea atributele "număr" si "conținut". Următoarea diagramă ilustrează moștenirea: "Moștenirea" este de asemeni o relație fundamentală în POO (Programare Orientată Obiectual), care este recunoscută ca fiind un principiu de bază, alături de "Abstractizare", "Încapsulare", și "Polimorfism". Am văzut mai sus că o clasă poate moșteni o altă clasă, ceea ce înseamnă că o entitate preia toate atributele altei entități. Putem avea, de asemeni
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
Asta înseamnă ca "mănâncă-mă!" trebuie sa se particularizeze pentru fiecare clasă în parte, reflectând un comportament adecvat cu proprietățile acesteia. Acest lucru mai este numit și "polimorfism". El este al treilea și cel mai important principiu al Programării Orientate Obiectual. El asigură faptul că fiecare clasă se comportă diferit (polimorfic) la un anumit mesaj trimis către obiect (în cazul nostru, apelul subrutinei "mănâncă-mă!"). Se observă că polimorfismul există în strânsă legătură cu moștenirea, fără de care nu ar exista. El
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
nu ar exista. El aduce însă o nuanță moștenirii: " Preiau din clasa de bază doar acele proprietăți care sunt comune și reflectă un comportament adecvat structurii mele". Altfel spus, prin polimorfism pot face o moștenire selectivă. Ideea POO (Programare Orientată Obiectual) este de a crea programele ca o colecție de obiecte, unități individuale de cod care interacționează unele cu altele, în loc de simple liste de instrucțiuni sau de apeluri de proceduri (vezi și programare procedurală). Obiectele POO sunt de obicei reprezentări ale
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
formă, mărime etc. Dar, în timp ce senzațiile reflectă însușiri simple, elementare, luate separat, percepția reflectă însușiri complexe. Ea reflectă obiectul așa cum este el dat, în ansamblul însușirilor lui date integral și unitar. Reflectarea din percepție are un caracter direct, nemijlocit și obiectual. Percepția integrează informațiile senzoriale și se raportează la obiecte, fenomene, în ansamblul lor. Percepția este bogată în conținut, deoarece reflectă atât însușirile principale, cât și pe cele de detaliu. Percepția realizează o reflectare activă, relaționată cu contextul. Din punct de
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
etc.) Prin reflectare plurimodală ne referim la percepții raportate la mai mulți analizatori și care permit identificarea unor însușiri complexe cum ar fi: forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea. În concluzie, conținutul informațional al percepției este bogat, complex și obiectual. Ca și senzațiile, percepția are o funcție informațională, dar este mai complexă, prin intermediul căreia percepția ne asigură o informare asupra însușirilor complexe, obiectuale, ale lumii înconjurătoare. Percepția are și o funcție adaptativ reglatorie, prin care îndeplinește roluri majore în adaptarea
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea. În concluzie, conținutul informațional al percepției este bogat, complex și obiectual. Ca și senzațiile, percepția are o funcție informațională, dar este mai complexă, prin intermediul căreia percepția ne asigură o informare asupra însușirilor complexe, obiectuale, ale lumii înconjurătoare. Percepția are și o funcție adaptativ reglatorie, prin care îndeplinește roluri majore în adaptarea organismului la mediu și în activități complexe ale omului (scrisul, cititul, manipularea unor vehicule sau instalații complexe etc.) Percepția este primul proces la
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
realitatea observată și reprezentată. 6-Idei interacțiune implicând distingerea agenților care acționează cuplat și alocând fiecăruia particularitatea modală a implicării. 7-Idei funcție caracterizând un ansamblu de idei forme, relații, mișcări sau proprietăți conexate care determină o interacțiune determinată într-un spațiu obiectual procesual dat. 8-Idei persoană caracterizând individul conștient, posesor de capabilități de a identifica, atribui, crea sau controla moduri idei. 9-a de valoare, concept subtil care pune în evidență caracteristica satisfiantă sau utilitară a stării idee, fie formă sau proces
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
și întreprinzătorului, care, încercat de boală în decembrie 1905, întocmește la 1 ianuarie 1906 un act de donație iubiților nepoți și strănepoți (tipărit și ca broșură) cu obiectele din colecțiile adunate de-a lungul timpului, în vederea constituirii unui bogat fond obiectual al unui muzeu personal la școala din Bâlteni, pentru o ”"veșnică amintire"” în conștiința publică. Sunt menționate aici nu mai puțin de 931 obiecte, cu dorința ca acestea să fie păstrate ”intacte” pentru o veșnică amintire și conservate "”în școala
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
realitate personalizată, tratată fie că o supra-individualitate atotputernica, sau ca o creație a unei supraconștiențe divine, atotcunoscătoare. Limbajul este și el privit ca efect al unor meme specifice, moștenite sistematic, prin intermediul cărora individul dobândește capacitatea de a organiza și abstractiza obiectual și procesual universul, amplificând posibilitățile de supraviețuire în condiții dificile. Se face ipoteza că memele interacționează între ele generând complexe de meme noi cu potențiale interactive, conceptuale și evaluante superioare, dar ele se pot și inhiba unele pe altele, construind
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
element informativ central al imaginii este tratat distinctiv: O bună parte din lucrări o reprezintă peisajul și natura statică ca motive ale experimentului plastic cu acuarela, în care materialul deschide întreaga plentitudine estetico-expresivă. În ”Compoziție cu biserică”, bunăoară, dinamismul ritmurilor obiectuale, jestualitatea tehnologică pronunțată, structurarea compozițională, armonizarea contrastelor coloristice prin intermediul griurilor complexe provenite în urma incursiunilor tușelor de negru cu funcții structural- constructive, reflectă o lume dinamică a interacțiunilor spațial-temporare în permanentă schimbare. Peisajul în creația lui Vasile Movileanu este ”sacralizat” grație
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
în creația lui Vasile Movileanu este ”sacralizat” grație structurării compoziționale specifice, distinctive în diferite lucrări și a utilizării largi a efectelor de culoare, lumină și semitonuri ( ”Dimineață”, ”Iarna”, ”Țărm în apus”), dar poartă și valori dramatice atinse prin contrapuneri semantice obiectuale, (”Țărm cu pești”). Naturile statice poartă amprenta predilecției artistului atât spre valorificarea jestualului și simbiozei coloristice, cât și spre reprezentarea dimensiunilor dramatice ale existenței, fapt ce relevă opțiuni semantice îndreptate spre explorarea unui vast și polivalent spectru valoric caracteristic lumii
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]