33 matches
-
osmanlâilor, bătăliile grozave, lăsând în urmă mormane de leșuri, viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și boieri hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade, neguțători, meșteșugari, lotri, vătafi, zapcii, o întreagă figurație romanescă fără cine știe ce consistență. Portretistica acestor romane, cu vagi excepții (Trică Ursu, Mitruț al Joldii, Ioan Vodă, Vlad Țepeș, Doja), nu e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
toate liceele moldovenești până spre finalul anilor '30. Predominanța fiilor de funcționari și negustori se păstrează pe toată perioada interbelică și este remarcată și de conducerea școlilor. Directorul Liceului Laurian elogia la serbarea finalului de an din 1924 categoria funcționarilor: "obijduita clasă funcționărească pe lângă rolul său precumpănitor în conducerea statului, pregătește mereu cu mari sacrificii pe viitorii conducători ai statului"188. Aproximativ 24% dintre părinți desfășoară diferite munci calificate: cizmar, cârciumar, meseriaș, bucătar, frizer, etc. Pe lângă acestea, o pondere importantă o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Fără pretenția de a aduce în peisajul publicisticii naționale o notă nouă, redacția anunță în articolul-program că „însuși titlul [...] e un program. Cugetul din Moldova își cere dreptul la viață.” Gândul de a fi „o răsfrângere a conștiinței neamului românesc obijduit altădată”, dar căruia îi este deschisă calea spre „propășiri mai frumoase și mai desăvârșite”, a dominat întreaga activitate a revistei, nefiind zdruncinat nici în 1940, cănd „din exil” redacția declară ferm că este în continuare „pe aceeași linie: unirea spirituală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
dus în popor "să-i culeagă" poeziile, el n-a făcut-o decât foarte puțin ca democrat (ori ca romantic), el a făcut-o mai ales ca naționalist. Pentru dânsul, țărănimea română n-a fost, mai deloc, clasa producătoare și obijduită, ca pentru un Bălcescu și alții, a cărei soartă trebuia îmbunătățită, ci păstrătoarea și reprezentanta românismului. În Iașii în 1844, după ce citează părerile unui personaj că "romînul e ca ceara" și că se face turc, francez etc. după împrejurări, răspunde
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vremea lor în numele intereselor claselor de jos oropsite și sărace, că se ridică nu numai împotriva aspectului politic al formelor noi, ca junimist, ci și împotriva felului de împărțire a bogăției naționale, revendicând o mai mare parte pentru categoriile sociale obijduite - acum pricepem mai bine ceea ce am mai relevat altă dată1 , că sufletul reacționarului Eminescu n-a fost așa de străin pentru socialiști, că, cu toată deosebirea de soluții, socialiștii au simțit în Eminescu un suflet tovarăș, de unde a urmat că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
făcut mii de victime. Cu un efort remarcabil, s-a trecut la refacerea armatei, operă realizată cu participarea directă a Misiunii Militare franceze, conduse de generalul Berthelot, la restabilirea încrederii în victoria finală. „Am luat arma pentru drepturile neamului nostru obijduit și sfârtecat sub stăpâniri străine”, va scrie Mihail Sadoveanu mai târziu, după victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz. „Va interesa pe istoric fapte de ordin social: cum s-a organizat un popor, câtă abnegație și câtă cinste a pus și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și Is 51,13, la 3.1.10.3). ‘OšQq d"l hQrQp ‘OœQhó ó-mekabedÄ ƒonQn ebyÄn (Prov 14,31; cf. 17,5): „Cel ce obijduiește pe cel sârman defaimă pe Ziditorul sau, iar cel ce are milă de cel obijduit îl cinstește.” (G-R) ... lo’ y":a‘ț ’akannQh kim‘aÖ yiœœ"’Qn ‘OœQn (Iov 32,22): „... nu știu să lingușesc: altfel, într-o clipeala m-ar lua Ziditorul meu.” (C) Bo’ó...niberek"h li-pnê YHWH ‘OœQnó (Ps 95/94
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe cel de-al treilea vlăstar de dragostea maternă și să îl lase cu totul în grija servitorilor, ceea ce îl traumatizează profund pe copil, care va avea o sensibilitate excesivă, dar, în același timp, îl face să se atașeze de obijduiții de pe moșia părintească. În acest sens, e influențat și de preceptorul angajat pentru a-i da primele învățături, un student rus câștigat de curentul narodnicist. De prin 1875 S. își continuă studiile la Chișinău, într-un pension german, apoi la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]