48 matches
-
paleta largă de instrumente până la croșetat tot trebuia să știe. Însă, istoria a dovedit că ea a învățat mult mai mult decât era firesc. Primește alt nume, iar pentru acea care avea să devină cea mai impunătoare sultană a imperiului oblăduit de semilună - sultana Roxelana, sau mai bine zis pentru Hurrem - nu trebuiau sforțări supraomenești. A avut un șarm magnetic, o personalitate mereu surprinzătoare și o ambiție indestructibilă, combinate, se pare, cu o înfățișare plăcută, deși nu foarte-foarte, lucru contradictoriu, deoarece
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
1611 din 30 mai 2015 Toate Articolele Autorului IUBIREA, CARE ZACE Iubirea, care zace în femeie, E Nodul gordian nedezlegat, Când idolul e separat de Zeie, Și Patul lui Procust nici nu a existat; Iubirea, care cântă ca o liră, Oblăduind, cu patos, Casiopeea, E cea mai mică stea martiră, Mult prea departe de Marea ei, Egee... Un Fir al Ariadnei e iubirea, În labirinturi ne sofisticăm, iubind, Alegem apa, aruncând-o-n nemurire, Și perle adunăm, din fibre de cuvânt
POEME DE LILIA MANOLE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373195_a_374524]
-
din jur, devenind biruitor peste efemerul lucrurilor. ” Curajul lucid de a îndura teama existențială chezășuiește posibilitatea misterioasă de a dobândi experiența ființei. Căci nu departe de teama existențială, în calitatea ei de spaimă în fața abisului, locuiește sfiala. Ea luminează și oblăduiește acel loc de sălășluire al ființei umane înlăuntrul căruia curajul rămâne să se simtă acasă în ceea ce este durabil:” ( Martin Heidegger). Singurul drum spre înțelepciune sau libertate este cel care duce spre centrul ființei, acolo unde are loc revelarea misterului
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
la școală să se învețe doar limba română, era mai folositor, din moment ce copiii urmau să trăiască în România. Clasele II-a și a IV-a erau deci sub îndrumarea bunei și drăgălașei noastre învățătoare Tcaciuc. Celelalte două clase paralele erau oblăduite de domnul Andrici. Dumnealui avea metode specifice de îndrumare a copiilor din clasele sale. Încerca să-i culturalizeze, să-i învețe cântecele din cărțile ucrainene. Și chiar a reușit. Era o poveste drăgălașă, ceva cu niște sălbăticiuni care au găsit
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
Manuscrisele acestei școli, în limba slavonă, au circulat și în nordul Dunării-să amintim și corespondența dintre Eftimie și Nicodim al Tismanei. Din păcate, în 1393, țaratul bulgar de Târnovo este ocupat de turci și apoi desființat, iar patriarhia sa care oblăduise timp de două secole credincioșii vlahi și bulgari și-a încetat activitatea. În locul acesteia a rămas, după 1393, o simplă mitropolie așezată sub jurisdicția patriarhiei de Constantinopol.31 Viața bisericească în Transilvania și Banat Am arătat mai sus (cap. VI
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Sankt Petersburg în 1819, pentru a servi românilor din Basarabia. Apoi, la Buzău, o ediție inițiată de episcopul Filotei s-a tipărit între 1854 și 1856. Și tot textul ei a stat la baza ediției de la Sibiu, din 1856-1858, oblăduită de episcopul Andrei Șaguna. Prin aceste ediții, realizate în aria credinței ortodoxe, Biblia blăjeană de la 1795 a dominat limbajul creștin românesc până în pragul anului 1900, când încep să apară ediții de mare tiraj, tipărite de societăți care își au sediul
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
limbi ale pămîntului. Și o astfel de "nebunie" sau "naivitate" pare să fi fost supusă sancțiunilor, nu politice ci venite din partea unei comunități științifice, încă cum mult înaintea vremurilor tulburi pe care le trăim noi. În prefața sa la volumul oblăduit de istoricul francez Maurice Olender, Jean-Pierre Vernant povestește că, pe cînd lucra în anii tinereții sale ca secretar de redacție la "Journal de Psychologie" aplica fără șovăială o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
dea îndărăt, sau el, sau moștneanul lui; pentru că și la zestrile de afară are muiarea putere ca și la zestrile ei. Fiece muiare, la zéstrea ei cea de afară și la veniturile ei carele-i vin de la rudenii, poate să oblăduiască și să hărăzească și să dea, fiindu-i macar viu și bărbatul; iar pe zestrile ei, pân-va trăi bărbatul ei, n-are treabă cu dinsele să le oblăduiască”), supravegheată cu atenție de proprietară ori de donatori (în 1645, Maria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și la veniturile ei carele-i vin de la rudenii, poate să oblăduiască și să hărăzească și să dea, fiindu-i macar viu și bărbatul; iar pe zestrile ei, pân-va trăi bărbatul ei, n-are treabă cu dinsele să le oblăduiască”), supravegheată cu atenție de proprietară ori de donatori (în 1645, Maria, fiica lui Necula, mare pitar, inventaria giuvaierurile - cercei de aur, trei perechi, un inel de aur, alți cercei făcuți în mangale, veșmintele - ii, chinteșe, nemteale, rochii, vitele - patru cai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îngropat, s-ar fi speriat căci n-ar mai fi încăput vreo îndoială asupra faptului că venea din lumea cealaltă, nemaiputându-se naște nici o confuzie de timp, oricât le-ar fi fost de labil deturnată imaginația. Grijuliu de toate își oblăduia vechea gospodărie cu atenția și solemnitatea stăpânului ce încă se considera, sau poate continua să fie cu adevărat. Citind scrisoarea domnului Davidsohn, în locul melancoliei, mă prinse părerea de rău că nu mă aflam alături de el, în Țara Liberă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și oarece din bucate cam din toate din ce-au fost agonisite lor...” „ Cred că ai băgat de seamă că vodă nu-i prea avea la suflet pe călugării de la Sozopole, instalați la mănăstirea Aron Vodă.” În schimb, i-a oblăduit cu înțelegere pe „acei săraci de călugărași.” „Așa era Miron Barnovschi voievod.” De o bucată de vreme, dialogul cu bătrânul călugăr - de fapt cu vocea lui - mi-a intrat în obișnuință și nu mi se mai pare ceva ieșit din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
al regelui la Cividale. Pe la vârsta de șaizeci de ani se retrăsese la vatră, acceptând să comande peste pământurile dintre râurile Tagliamento și Livenza, de la poalele munților până la mare. Peste o regiune atât de vastă, el era stăpân în numele ducilor, oblăduia justiția și convoca adunările. Când l-am cunoscut, avea șaizeci și șase de ani și era, între războinicii veniți cu Alboin în Italia la anul 568, printre puținii rămași în viață. Neamul Ariberti era printre cele mai importante din regat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
său e ca o adunare, atât și cu atât fac atât. Atunci care-i explicația? Dar nu-ți dai seama, natura e guvernată de providența divină. Dumnezeu este cel ce guvernează fără să se amestece în lucrurile pe care le oblăduiește. Drepturile naturii trebuie considerate drepturi ale lui Dumnezeu. Nu izbutesc să pricep ce spui,Tommaso, ca și cum ai da peste cap orice logică, ca și cum ai lua în derâdere totul. Aproape întotdeauna, în cel mai bun caz, i se răspundea în acest
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Dobrogea, deși se stipula, în art. 19, că Turcia trebuie să cedeze Dobrogea, o veche provincie romanizată, dar eterogenă etnic. Imaginea României era dezastruoasă în fața Marilor Puteri. Împăratul Germaniei și cancelarul Bismarck îl considerau pe Carol I un simplu aventurier, oblăduind un guvern de "revoluționari", în vreme ce conservatorii moldoveni i-ar fi oprimat pe evrei, refuzându-le cetățenia în masă. România, între altele, este amenințată că nu i se va recunoaște independența fără rezolvarea chestiunii evreiești. Dar e vremea să ne întoarcem
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și dându-i sarcină să pregătească o ofensivă în Transilvania. Militarii maghiari din armata română erau pregătiți special pentru provocare de diversiuni, la care se adăugau rețele de partizani. În 1939, Siguranța a identificat grupuri operative în unsprezece orașe transilvănene, oblăduite de unitatea paramilitară Rongyos Gárda (Garda Furioasă), alcătuită din veterani de o rară cruzime. Una dintre diversiuni a fost arderea unor sate șvabe și săsești spre a fi puse pe seama românilor. După încheierea Pactului sovieto-german, faptele au început să se
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fusese Îngropat, s-ar fi speriat căci n-ar mai fi Încăput vreo Îndoială asupra faptului că venea din lumea cealaltă, nemaiputîndu-se naște nici o confuzie de timp, oricît le-ar fi fost de labil deturnată imaginația. Grijuliu de toate Își oblăduia vechea gospodărie cu atenția și solemnitatea stăpînului ce Încă se considera, sau poate continua să fie cu adevărat. Citind scrisoarea domnului Davidsohn, În locul melancoliei, mă prinse părerea de rău că nu mă aflam alături de el, În Țara Liberă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie, dacă nu chiar o blasfemie la adresa dogmaticii oficiale oblăduite de stat. În loc să sacralizeze trecutul națiunii (așa cum prescrie norma istoriografiei tradiționale), discursul dezvoltat în manual îl prezintă ca o poveste mitoistorică asamblată din elemente ficționale în combinație cu elemente reale. Etnogeneza poporului român punctul sensibil al istoriografiei clasice, care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din articole, avea în vedere tocmai una din problemele cheie ale epocii, și ale tuturor epocilor care au urmat, chestiunea națională. Căci, punctează apăsat, Theodor Codreanu: "jurnalistica lui redă demnitatea proprietății cuvântului, cristalizând, totodată, o doctrina națională modernă, capabilă să oblăduiască aducerea României pe locul meritat în rândul marilor culturi și civilizații europene". Cui nu convenea acest lucru este demonstrat în continuare demontând meticulos momentul așa-zisei crize din iunie 1883, a momentului de la Iași din același an, a tentativelor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie, dacă nu chiar o blasfemie la adresa dogmaticii oficiale oblăduite de stat. În loc să sacralizeze trecutul națiunii (așa cum prescrie norma istoriografiei tradiționale), discursul dezvoltat în manual îl prezintă ca o poveste mitoistorică asamblată din elemente ficționale în combinație cu elemente reale. Etnogeneza poporului român - punctul sensibil al istoriografiei clasice, care a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în anii ’90? Era evident că asta trebuia să se întâmple. În primul rând, muzica asta era pur și simplu singura cale de a asculta. Bine, mai aveam Phoenix, mai aveam Cenaclul Flacăra, dar și astea erau lucruri destul de triste, oblăduite de comunism și nu îndeajuns de libere. Și normal că muzica asta oficială, destul de închistată în regimul ei, nu avea cum să nu fie hulită la începutul anilor ’90, doar și pentru faptul că era singura muzică posibilă în România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
în preocupările participanților l-a avut chestiunea Tezaurului românesc deținut de Moscova de aproape o sută de ani, în urma confiscării lui de sovietici, la 13/26 ianuarie 1918, și nerestituit, nici guvernărilor „burghezo-moșierești oligarhice și exploatatoare”, nici „puterii populare democratice” oblăduită de puterea sovietică și nici României post-ceaușiste. Recuperarea aurului românesc rămâne - cum sublinia actualul guvernator al Băncii Naționale, domnul Mugur Isărescu - o preocupare de prim ordin în politica Băncii Naționale a României. Interesul pe care îl are publicul larg tocmai pentru această coordonată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost textele ocultistice (conjurații, descântece, amulete, horoscoape, zodiace), rojdanicele (horoscoape de nativitate, fixe), calendarele, gromovnicele, trepetnicele. Fiziologul nu e decât un bestiariu medieval. Avem și o "istorie a poamelor", soi de Martyre de St. Bachus ("Cînd împărățea preaslăvita Gutue și oblăduia vestitul Chitru..."). Un Gherman Vlahul ar fi tradus înainte de 1592 Fiore di virtù de Tommaso Gozzadini, culegere de sentințe și pilde morale, mai cunoscute sub numele de Albinușa și Floarea darurilor. Avem și o Isopie. Bineînțeles, Alixăndria falsului Callisthenes a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
românească”, Ed. Eminesccu, 1987, București, p. 25-26 De la “rostirea” lui Noica, la meditația dedicată rostului și rostuirii, regăsim prin similitudine și context, drumul în sens invers al omului, spre originile sale. Cuvântul are sens, desemnează, definește, apreciază, sensibilizează, condamnă, vindecă, oblăduiește, ucide, salvează, provoacă, induce stări de tot felul, toate (și câte altele vor mai putea fi spuse) în culorile sunetelor pe care el însuși le poartă, ca o mantie a strălucirii ierarhice sau ca o zdreanță a neputinței supraviețuirii. Cuvântul
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]