249 matches
-
ipotecare. Se susține, în esență, că, prin maniera inadecvată aleasă de creditorul ipotecar pentru îndestularea creanței, încadrată de instanța judecătorească în cadrul normativ al art. 1.718 din Codul civil din 1864, ar fi prejudiciați atât autorii excepției, debitori în raportul obligațional, cât și creditorii chirografari ai acestora. ... 22. Curtea constată că aceste susțineri nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează modalitatea de interpretare la speță și aplicare concretă a dispozițiilor de lege supuse controlului, care țin de competența exclusivă a
DECIZIA nr. 85 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284136]
-
în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 781 alin. (1), art. 783 alin. (2) și ale art. 790 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă, se consideră terț poprit a fi cel care: a) nu deține niciun raport juridic obligațional cu debitorul urmărit; ... b) nu datorează sau nu va datora în viitor nicio sumă de bani debitorilor urmăriți; ... c) nu deține sume în numele acestor debitori urmăriți; ... d) este parte contractuală într-un contract de prestări servicii, în cuprinsul căruia
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
atât mai mult cu cât banca nu are acces la datele de identificare ale clienților EMI, colectate de aceștia în scopul îndeplinirii obligațiilor ce le revin. ... 21. În contextul în care între instituția bancară și clientul EMI nu există raporturi obligaționale, există riscul ca unii clienți ai EMI să se folosească de această situație în scopul eludării obligațiilor ce le revin în calitate de debitori în cadrul unor proceduri de executare silită. ... 22. Prin Sentința civilă nr. 2.832/2023 din 30 mai
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
automat în Master Account și urmând a fi folosită de către EMI exclusiv pentru scopuri administrative, de reconciliere, în vederea alocării sumelor creditate în Master Account către fiecare client EMI. ... 37. În aceste condiții, rezultă că nu există niciun raport obligațional între instituția bancară și debitorul urmărit, astfel încât, lipsind situația premisă, anume calitatea de terț poprit, se impune admiterea excepției invocate. ... 38. Pe fond, s-a arătat că debitorul urmărit nu este titularul conturilor deschise la instituția bancară, că nu
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
prin care derulează tranzacții pentru clienții săi și este singura entitate care o poate instructa în legătură cu conturile al căror titular este. ... 51. În concluzie, s-a apreciat că între instituția bancară și debitor nu există niciun raport juridic obligațional în legătură cu facilitatea pusă la dispoziția acestuia de către Revolut. ... ... VI. Punctul de vedere al părților 52. Apelanta instituție bancară a arătat că relația cu Revolut este în baza unui contract de prestări servicii, căruia i-a alocat un
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 781 alin. (1), art. 783 alin. (2) și ale art. 790 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă, se consideră terț poprit a fi cel care: a. nu deține niciun raport juridic obligațional cu debitorul urmărit; ... b. nu datorează sau nu va datora în viitor nicio sumă de bani debitorilor urmăriți; ... c. nu deține sume în numele acestor debitori urmăriți; ... d. este parte contractuală într-un contract de prestări servicii, în cuprinsul căruia
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
să cedeze propriul drept de proprietate privată pentru stingerea unor obligații ce nu le revin lor. Autorul excepției apreciază, în acest sens, că ar fi vorba despre o dare în plată a unor bunuri aparținând unor terți față de raportul obligațional preexistent, în care statul român este debitor, având obligația de a despăgubi persoanele îndreptățite pentru imobilele preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist. Or, în situația acordării de bunuri imobile în compensare, terții față de acest raport juridic preexistent
DECIZIA nr. 421 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275139]
-
să acopere o datorie a statului cu bunuri din patrimoniul propriu. ... 17. Curtea a reținut că această susținere pornește însă de la o premisă eronată, aceea a calității de terț absolut a entității învestite cu soluționarea cererii față de raportul obligațional stabilit între stat și persoana îndreptățită. În realitate, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, și anume prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai
DECIZIA nr. 421 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275139]
-
ca la solidaritate. b. Natura juridică a obligației de întreținere Întreținerea datorată în temeiul legii este ,,o creanță de tip special" întrucât obligația există ca atare independent de faptul dacă părțile doresc sau nu să intre într-un asemenea raport obligațional, fiind izvorâtă din lege. Cadrul exercițiului dreptului și al obligației de întreținere este reglementat prin lege, iar întinderea ei în concret pentru fiecare caz se stabilește pe baza criteriilor legale de către instanța de judecată. Configurația juridică proprie a obligației legale
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
reprezentând transferul prin acord de la o persoană (cedent) la altă persoană (cesionar) al drepturilor și/sau obligațiilor derivate dintr-un contract încheiat cu o altă persoană (cealaltă parte); în timp ce al doilea termen reprezintă convenția prin care părțile unui raport juridic obligațional sting o obligație existentă și o înlocuiesc cu una nouă. Novația și cesiunea de obligații nu sunt premise în contractul de achiziție publică! Cesiunea drepturilor reprezentând sume de încasat este permisă! 3.5. Domeniul de aplicare al legii achizițiilor publice
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și are o concepție dualistă asupra dreptului privat din 1900 având atât Cod civil cât și Cod comercial. Diferența față de celelalte state este că pentru delimitarea materiei comerciale apelează la criteriul subiect al calității de comerciant a părților raportului juridic obligațional și nu la criteriul obiectiv al actului de comerț. Includerea sub aspect formal în Codul civil a reglementările speciale care se aplică exclusiv profesioniștilor (comercianților) nu influențează cu nimic caracterul autonom al dreptului comercial. Se realizează astfel o reglementare unitară
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
comercială în vigoare se înlocuiesc cu termenii și expresiile corespondente din Codul civil. Ideea este reluată în materia obligațiilor pentru care noua reglementare propune renunțarea la diviziunea tradițională în obligații civile și obligații comerciale și propune abordarea unitară a raporturilor obligaționale. În traducerea în practică a acestei intenții în art. 2 alin. 1 C.civ. se arată că dispozițiile Codului civil constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale. Ele reglementează toate raporturile patrimoniale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
leguitor, Codul civil poate fi considerat doar un prim pas în punerea în practică a teoriei moniste. Ca urmare unele observații pot fi făcute pe marginea actualei reglementări. Codul civil realizează pe de o parte o abordare unitară a raporturilor obligaționale, renunțându-se la diviziunea tradițională în raporturi civile și raporturi comerciale. Pe de altă parte consacră diferențierea de regim juridic în funcție de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicati în raportul juridic obligațional. Ceea ce a determinat pe unii doctrinari, să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
o parte o abordare unitară a raporturilor obligaționale, renunțându-se la diviziunea tradițională în raporturi civile și raporturi comerciale. Pe de altă parte consacră diferențierea de regim juridic în funcție de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicati în raportul juridic obligațional. Ceea ce a determinat pe unii doctrinari, să catalogheze Codul civil ca fiind departe de ceea ce redactorii săi și-au propus cu privire la implementarea concepției moniste de reglementarea a raporturilor de drept privat 28. A. Din punct de vedere cantitativ (al unicității
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
distincție tuturor subiectelor de drept privat pot fi făcute unele observații. Astfel, în însăși expunerea de motive se recunoaștere ca viitorul act normativ va consacra diferențieri de regim juridic în funcție de calitatea de profesionist, respectiv nonprofesionist, a celor implicați în raportul obligațional. Asemenea dispoziții, care se regăsesc în tot corpusul de drept privat dovedesc inconsecvența legiuitorului care deși afirmă teoria monistă totuși instituie aceste diferențieri. Numai că de această dată criteriul de aplicare a normelor speciale nu mai este caracterul obiectiv al
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
un profesionist, iar pe de altă parte aceste contracte se încheie cu titlu regulat și continuu, profesionistul fiind în același timp, debitor și creditor într-un număr practic infinit de raporturi juridice. Profesionistul se află în mijlocul unei rețele de raporturi obligaționale generate de contracte, în mare parte. Ca urmare el trebuie să își încaseze la timp creanțele ca să poată executa, la rândul său, obligațiile asumate, potrivit celor contractate. Neexecutarea de către profesionist a obligațiilor ce rezultă dintr-un contract pe care l-
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
doar derularea unor operațiuni punctuale (de exemplu, proiecte imobiliare)125; • scrisoarea de garanție bancară. Scrisoarea de garanție este angajamentul irevocabil și necondiționat prin care o persoană, denumită emitent, se obligă, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, în considerarea unui raport obligațional preexistent, dar independent de acesta, să plătească o sumă de bani unei terțe persoane, denumită beneficiar, în conformitate cu termenii angajamentului asumat. Dacă în textul scrisorii de garanție nu se prevede altfel, aceasta produce efecte de la data emiterii ei și își încetează
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ei și își încetează de drept valabilitatea la expirarea termenului stipulat, independent de remiterea originalului scrisorii de garanție. În principiu, angajamentul asumat se execută la prima și simpla cerere a beneficiarului. Emitentul nu poate opune beneficiarului excepțiile întemeiate pe raportul obligațional preexistent angajamentului asumat prin scrisoarea de garanție. În lipsa unei convenții contrare, scrisoarea de garanție nu este transmisibilă odată cu transmiterea drepturilor și/sau obligațiilor din raportul obligațional preexistent. Beneficiarul poate transmite dreptul de a solicita plata în cadrul scrisorii de garanție, dacă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și simpla cerere a beneficiarului. Emitentul nu poate opune beneficiarului excepțiile întemeiate pe raportul obligațional preexistent angajamentului asumat prin scrisoarea de garanție. În lipsa unei convenții contrare, scrisoarea de garanție nu este transmisibilă odată cu transmiterea drepturilor și/sau obligațiilor din raportul obligațional preexistent. Beneficiarul poate transmite dreptul de a solicita plata în cadrul scrisorii de garanție, dacă în textul acesteia s-a prevăzut în mod expres; • scrisoarea de confort bancar. Scrisoarea de confort este acel angajament irevocabil și autonom prin care emitentul își
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
o obligație de a face sau de a nu face, în scopul susținerii unei alte persoane, denumită debitor, în vederea executării obligațiilor acesteia față de un creditor al său. Emitentul nu va putea opune creditorului nicio apărare sau excepție derivând din raportul obligațional dintre creditor și debitor. În cazul în care debitorul nu își execută obligația, emitentul scrisorii de confort poate fi obligat numai la plata de daune-interese față de creditor și numai dacă acesta din urmă face dovada că emitentul scrisorii de confort
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
implică prin ea însăși renunțarea la dreptul de a cere daune-interese. Capitolul 4 Efectele contractului profesional Contractul este cel mai important izvor de obligații. Principalul efect al unui contract valabil încheiat este acela de a genera, modifica sau stinge raporturi obligaționale al căror conținut este constituit din drepturi și obligații contractuale. Așa cum este îndeobște cunoscut atunci când se vorbește de efectele contractului se are în vedere în primul rând obligativitatea acestuia în raport cu părțile contractante dar și în raport cu instanță sau cu terți oarecare
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în raport cu instanță sau cu terți oarecare, profesioniști sau nonprofesioniști. Cât de intensă este această obligativitate și dacă ea poate fi înlăturată sunt chestiuni ce vor fi analizate în cadrul principiului forței obligatorii a contractului. Determinarea sferei persoanelor între care există legatura obligațională precum și problema extinderii acestei legături asupra altor persoane va fi abordată în cadrul principiului relativității efectelor contractelor profesionale. O atenție specială va fi acordată concretizării acestui principiu referitor la grupul de contracte. Nu am putea încheia analiza efectelor contractelor fără a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
altor persoane va fi abordată în cadrul principiului relativității efectelor contractelor profesionale. O atenție specială va fi acordată concretizării acestui principiu referitor la grupul de contracte. Nu am putea încheia analiza efectelor contractelor fără a examina care sunt consecințele încălcării legăturii obligaționale, adică a contractului profesional. Altfel spus fără a analiza răspunderea contractuală. 4.1. Principiul forței obligatorii a contractului profesional 4.1.1. Principiul forței obligatorii versus reevaluarea judiciară a contractelor profesionale În cele ce urmează nu ne propunem să realizăm
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
care și-o asumă părțile de a reevalua creanțele și datoriile lor în cazul în care vor interveni deprecieri ale valorii reale a banilor, determinate de anumite conjucturi economice 161. 4.1.3. Executarea silită în natură În orice raport obligațional firesc este ca debitorul sa-și execute voluntar obligația. În condițiile în care debitorul refuză să facă plata, creditorul va putea solicita executarea silită. Aceasta constă într-un ansamblu de proceduri reglementate de lege, prin intermediul cărora se asigură, cu sprijinul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
independente ci legate, subsecvente; prima obligație constituie condiția premisa pentru cea secundară, în sensul că aceasta din urmă n-ar fi putut să apară în absența întrunirii condițiilor prevăzute de lege pentru existența faptului juridic, lato sensu, generator al raportului obligațional inițial. Pentru a exista neexecutarea faptul prejudiciabil izvor al obligației subsecvente este necesar ca în prealabil să existe obligația ce trebuie executată, adică contractul valabil încheiat. Între efectul obligației inițiale îndeplinirea exactă a acesteia și antrenarea răspunderii civile cu obligarea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]