4,431 matches
-
o simplă creație a Omului". E limpede că suprarealismul aparține tipului al doilea. Cu toate că demonia sa nu e decît aparent nihilistă, orbește desființatoare, posedînd, după cum am văzut, un substrat edificator, acea tendință de dezvăluire a "vieții absente" (Rimbaud), ascunse în obscure profunzimi, a feței invizibile, precum cea selenară, a ființei umane. Drept care n-avem impresia că ar avea dreptate nici cei ce clatină din cap, cu o suficiență marxistă ce-și răsfrînge propria reducție, în fața suprarealismului, regretîndu-i "limitele" ideologice (neaderența la
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
de călătorie ale hoinarului solitar, uimit și trist, care încearcă să comunice fratern cu oamenii simpli din Alcarria sau din Pirinei. Dacă Pascual Duarte este romanul unui individ hăituit de viață, Stupul este romanul vieții fără orizont a unor indivizi obscuri, marcați de lipsurile și adaptabilitatea penibilă a unei supraviețuiri pur materiale. Structura fragmentară a romanului era cerută de atomizarea societății spaniole postbelice. De la o scriere la alta, Cela a experimentat mereu noi tehnici narative, s-a înnoit fără a înceta
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
că marele său profesionism, în numele căruia a fost plătit cu miliarde de lei ca și consultant, nu e decât un banc sinistru. însuși faptul că președintele Senatului se lasă interogat, la ore mici, la telefon de reporterii unui canal de televiziune obscur spune ceva despre absența criteriilor din lumea noastră. Partea proastă e că președinția lui Văcăroiu nu e altceva decât încă una din fraudele pe care puterea neocomunistă și le permite, sfidând cu nerușinare destinul acestei țări. Dacă Văcăroiu e un
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
romanul Cel din urmă armaș. Selectarea acestor texte e dictată de intenția lui Ungureanu de a face cunoscute și eventual de a reabilita aspecte ale operei lui Slavici care au suferit dizgrația cvasi-generală a criticilor, motiv pentru care au rămas obscure. Sunt menționate chiar texte care n-au fost incluse în ediția Opere complete; se dedică un capitol ( Câteva note despre o carte intruvabilă) broșurii neterminate "Soll" și "Haben". Chestiunea ovreiască în România. Ce revelează unele contradicții ale lui Slavici: pe
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
teorie coerentă au devenit confidențiale. Editorii înșiși nu mai sînt capabili (sau nu mai vor) să facă vreo diferență. Paradoxul este ca marile edituri să fie tot mai interesate de a pune la cale lovituri de imagine, succese, iar cele obscure să încurajeze veleitarismul unor artiști în fond ilizibili și care altădată ar fi trecut drept experimentatori pentru un public minuscul. În al doilea rînd, Pierre Jourde descrie sistemul prin care, în pofida absenței de criterii teoretice, anumite cărți sînt considerate (și
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
la măr, de la umbra unui personaj inaparent - la sfeclă, totul recuperează un spațiu în același timp familiar și fabulos. Reprezentate cu o acuratețe care, de cele mai multe ori, trece cu mult dincolo de intențiile de identificare, aceste obiecte par colecționate dintr-o obscură pornire de etnolog, de muzeograf sau de arhivar. Asemenea speciilor pe cale de dispariție, reprezentate patetic prin cîteva exemplare, formele lui Dumitru au ele însele patetismul ultimului exemplar. Puse în pagină agresiv și rupte de orice context, ele sugerează, precum relicvele
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
nu de puține ori dificil (autorul folosește cuvinte ca arhontizat, excruciant, psihopomp, obsecviozitate ș.a.) cât și datorită unei problematici mistice eterogene. Autorul alege ca moto un fragment din Finnegan's Wake. Intenția transgresării limbajului, evidentă mai ales prin discursul parabolic obscur al meditațiilor de sorginte cabalistică strecurate la tot pasul în text, devine nu atât plictisitoare cât de un efect facil atunci când autorul forțează semantica cuvintelor prin alipirea după modelul joyceean. Borges spunea că engleza lui Joyce e de o sonoritate
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
joyceean. Borges spunea că engleza lui Joyce e de o sonoritate aproape muzicală. Or aici nu e cazul. Uneori nici fraza elaborată nu e foarte reușită, deși stilul e adecvat. în romanul lui S. Lupașcu întâlnim tot soiul de apoftegme obscure, metaforizate, citate, învățături și (pre)viziuni gnostice alcătuind textura onirico-poetică a unei povești fără început și fără sfârșit, ale cărei personaje misterioase sunt doar niște suflete rătăcitoare în căutarea "lumii care nu există", pierdute în încercarea "de a se istorisi
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
întâlnim tot felul de personaje: comuniști, mafioți, vânători de lei, yoghini, jurnaliști, tot felul de învățători orientali ș.a.) Stârnește interesul, dar nu-l menține. Povestea diluată monocord, uneori de un lirism îndoielnic, se pierde în pânza unor parabole și metafore obscure preluate din tradiția arabă. încercarea e neîndoios meritorie, păcat că autorul e victima propriei savanterii și nu are simțul dozajului. Dacă la Iolanda Malamen tonul e al unui minor, fără pretenții, romanul lui Silviu Lupașcu țintește mai sus. Cartea de
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
o bulversează pe ea însăși. Libertatea este un dar cu care trebuie să știi ce să faci. Ea se miră că poate citi, apoi că este filmată, libertatea este treptata cucerire a importanței propriului eu, în sensul imanent, departe de obscurele idei ale creștinismului asupra smereniei. Libertatea este dreptul la orgoliu, la ignorarea celuilalt, de la care nu demult primea pumni. Un alt exemplu de misticism al muncii este cel al Auricăi Muscan, ucenicia Anei Roșculeț: ea este un exemplu de performanțe
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
cei vreo zece-douăzeci de oameni vital implicați în procesul de curățire morală a societății. Aveți impresia că după emisiunea lui Tucă, în care s-au confruntat două din remarcabilele inteligențe ale țării, Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici, cu doi obscuri reprezentanți ai Parlamentului și SRI-ului, foarte mulți români chiar pricep de ce trebuie spus adevărul? Cred, dimpotrivă, că au înțeles altceva: că adevărul poate să nu fie spus. Și că există întotdeauna un profit mai mare din minciuna lașă decât
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
abia de cîțiva ani s-a putut dedica acestei atracții, desolidarizîndu-se de grup, încercînd să-și recîștige trăirea euforică proprie fătului în cele nouă luni intrauterine și pruncului din primele 18 luni atmosferice. În opoziție cu prima lume, cea uterină, obscură, lichidă, silențioasă și-a denumit ciclul Ultimul regat: "Este un mod substanțial de a spune că a doua lume, țipătoare, lingvistică, luminoasă e și ultima, nu există o altă viață, și o poți explora în profunzime doar descoperind firele ce
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
merge însă mai departe: în jurnalul lui Al. Săndulescu nu vom întâlni "d'angoissantes notations psychologiques, de pitoyables et boulversantes confidences intimes". Descriptiv, bogat în impresii, acesta nu încalcă o foarte supravegheată frontieră a pudorii, nu riscă pași în zone obscure ori pe nisipuri mișcătoare, întocmai cum, în nici unul din paragrafe, nu se preschimbă într-o celebrare a sinelui, într-un balsam de vanități rănite, într-o poartă deschisă a lichidării de conturi, cu viii și morții. O înnăscută strategie îi
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
bășcălios", Paul Georgescu se dovedește un "tip inteligent, care peste ani va abandona critica dogmatică, relevându-se ca romancier". Sau G.C. Nicolescu, "a cărui știință s-a înecat în platitudine și în conjuncturalism", ca să nu-l mai pomenim pe "un obscur activist, numit Orzea, care în calitate de decan avea să-i concendieze, fie și temporar, pe T. Vianu și Al. Rosetti și, pentru mai bine de un deceniu, pe G. Călinescu." Cel ce începuse să publice și fusese apoi înlăturat se întreabă
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
după sonorități identice în rădăcină ce par a urma modelul onomastic rusesc, mama, talentată pianistă, îi insuflă, fără a-l încuraja, o devoratoare pasiune pentru muzica clasică. Viața neștiutului magistrat Demetru Demetrescu se scurge în peregrinări prin orășele de provincie obscure, locuri unde nu se întîmplă nimic și de unde, prin 1908, începe a trimite amicilor săi, actorii G. Ciprian și Gr. Mărculescu, mici compuneri umoristice tocmai bune de citit - întru amuzament - la Capșa. Cînd reușește, în sfîrșit, să se instaleze în
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
Luminița Voina-Răuț Născut la Barcelona în 1933, Juan Marsé, autorul romanelor Închiși cu o singură jucărie (1961), Această față a lunii (1962), Ultimele seri cu Teresa (1965), Obscura poveste a verișoarei Montse (1970), Dacă îți spun că am căzut (1973), Mă voi întoarce într-o zi (1982), Ronda del Guinardo (1984), Locotenentul Bravo (1987), Amantul bilingv (1990), Vraja Shanghaiului (1993), Cozi de șopârlă (2001), este situat, în cadrul unei
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
sau măcar de dramă. Nu un țap ispășitor, cum poate că ar fi dorit Coppelius. Coppelius a creat-o spre a-și satisface orgoliul de artist și a epata, cu ea, burghezii. O perioadă, o ține încuiată într-o cameră obscură, ca pe o comoară de care numai el se bucură. Are însă grijă ca zvonurile despre ea să circule, să crească. Apoi o expune în vitrină ca - acum, vizibilă - reclamă pentru măiestria lui și astfel creează orizontul de așteptare potrivit
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
alte faze sau momente ale activității intelectuale și creatoare a lui Barthes sunt prezentate într-o manieră inventivă, cum ar fi vocația sa muzicală, redată în expoziție de o piesă a compozitorului italian Andrea Cera, care a conceput un spațiu obscur organizat în opt mici camere a căror traversare însoțește transformarea unui sunet complex într-un sunet simplu, din care rămân până la urmă doar câteva note de Schumann cântate la pian cu un deget, în timp ce pe fundal se luminează un text
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
cameră repejor și caraghios ca pinguinii, diletanți entuziaști în explorarea spațiului și profani în răsfoirea cărții cu pagini tari, copiii află deja că există "buni" și "răi". Atîta timp cît e acolo o voce care să le povestească, au sentimentul obscur că totul e cum trebuie să fie, pentru că răii dispar de la sine în preajma bunilor și lumea reintră totdeauna în ordine cu un minut înainte de culcare. Cînd ajung să citească singuri, pe litere și silabe, știu că bunii primesc cadou palate
Bunii și răii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14175_a_15500]
-
edituri, iar rafturile librăriilor se cocîrjează sub greutatea munților de noi producții editoriale. Chiar și în cele mai simandicoase librării sunt expuse la îndemînă „operele" unor scriitori de care nu a auzit nimeni, publicate, de cele mai multe ori, de edituri la fel de obscure. Deși răsfoirea unor astfel de volume nu ar constitui o problemă, puțini sînt cei tentați să încerce o astfel de experiență. Care ar fi pe deplin edificatoare. Cât despre potențialii cumpărători... Ei trebuie căutați, eventual, printre membrii familiei autorului în
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
hrănesc cu ce altceva decât cu... porci de câine. Deși pare o lume întoarsă pe dos, aici totul se articulează după regulile unei logici imbatabile. Cea mai savuroasă este, desigur, logica etimologiei populare. De ce să te chinui să cauți originile obscure ale cuvântului toroipan, când poți foarte bine introduce o simplă liniuță despărțitoare și totul devine limpede și chiar „științific": toroy-pan, care va să zică distruge tot; și cine te poate contrazice din moment ce pan este un element de compunere răspândit în jargonul academic. În
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
săpunul în mâna înalților clienți. Soluția e cât se poate de la îndemână: lasă un director de la finanțe zece minute pe-un post de televiziune, și fii sigur că te-ai ras de zece procente din simpatia electoratului! Ce altceva decât obscure pulsiuni sinucigașe să fi determinat cabinetul Năstase să pornească prigoana împotriva spitalelor? Chiar or fi având onor miniștrii impresia că românii plesnesc de sănătate? Un prieten, strălucit avocat și strălucit profesor de drept, îmi vorbea cu o compătimire numai pe
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
însingurați (Rimbaud între aceștia) este o fugă de singurătate și o căutare a universalului. Și aici Claudel urmează pilda spiritului medieval: In esse uno non est ordo - în a fi singur nu există ordine - spunea Meister Eckhart. Există o forță obscură, o occulta virtus în natură, care urăște, consumă ca focul orice formă izolată, neangrenată într-un întreg: totul e în legătură cu toate". Mixtura dintre idealism și persuasiunea mobilizatoare e incontestabilă. Încheierea unui eseu dedicat lui Sartre are o factură învederat convențională
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
Heliade-Rădulescu (1802), Vladimir Streinu (1902), M. H. Simionescu (1928), Radu Petrescu (1927) și alții, toți, pe meleaguri dîmbovițene. N-am luat în considerare. * În sfîrșit, tot în Litere, dl Tudor Cristea semnalează în editorialul său un lucru incredibil: într-o obscură editură cu numele Lider a văzut lumina tiparului versiunea românească a cărții lui Michael H. Hart 100 de personalități din toate timpurile care au influențat istoria omenirii. Și fiindcă ediția engleză nu conținea nici un român, cîțiva politicieni români cu vocație
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
e aproape ostentativ prin erudiție. Amănuntele de ordin bibliografic și biografic mă duc cu gîndul la sutele de fișe de lectură de pe masa lui Ioan Adam și îmi declar admirația. Criticul îi găsește lui Duiliu Zamfirescu afinități surprinzătoare cu romantici obscuri și necanonici pe care le sprijină cu declarații ale scriitorului din cine știe ce gazetă a vremii și cu generalizări filosofice între paranteze ce ridică la abstract personalitatea scriitorului: �o ruptură a eului, scindarea lui într-o parte subiectivă, empirică, fenomenală" și
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]