93 matches
-
i-a venit încă timpul, în Inventatorul iubirii, secretă un soi de substanță în stare să destrame lumea așa cum o cunoaștem, fabricând un haos la purtător, căruia i se oferă drept cobai: „numai moartea poate să exprime, în limbajul ei obscurantist și fatal, moartea reală care mă consumă, care mă parcurge și care mă întunecă până la dispariție”. Deci, cuvântului, literaturii care, pe rând, a copiat, a deformat, în fine, a sugerat i se ridică o nouă ștachetă. Să fie nu viață
Ceva cum nu s-a mai văzut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3559_a_4884]
-
decizii impregnate de spirit distrugător iar apoi de „hotărâri” sancționate prin putere juridică. Am certitudinea că fără Tudor Popescu, demolatorii ignoranți sau nu, ar fi putut să-și ducă la rău sfârșit impulsul lor agresiv: față de orice era considerat „vechi”, „obscurantist”, „bigot” și, alte asemenea etichete-ciocan. Or, ce a făcut Tudor Popescu pentru a salva lavrele monahale precum cele de la Văratec și Agapia? Nu s-a mulțumit doar să lucreze cu mintea sa dreaptă și competență întocmind Hotărâri de Guvern și
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
mărimea adecvată intereselor tuturor cetățenilor. Reforma constituțională modernă a fost gândită cu un "obiectiv ultim": "egalitatea în fața legii, cea mai mare libertate posibilă, și bunăstarea economică și cooperarea pașnică a tuturor oamenilor"27. Nu însă pentru a înlocui vechile oligarhii obscurantiste cu tiraniile aproape la fel de opresive ale unor majorități parlamentare trecătoare. Orice politică a guvernului, care întotdeauna cheltuiește resurse extrase de la unii sau de la toți cetățenii-contribuabilii săi, trebuie să îndeplinească o activitate considerată utilă prin consensul cel mai larg al societății
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
mistificări grosolane gen "Codul lui Da Vinci" ori "Evanghelia lui Iuda". Aici nu încape opoziția vechi/nou în felul disputei dintre clasici și romantici. Însă intelectualul "pune botul" prin natura formației sale și prin teama de a nu fi considerat obscurantist ori demodat - potrivit afirmațiilor, pline de responsabilitate făcute deseori de către Dan Puric. După cum spunea, la un moment dat, și scriitorul ori publicistul creștin Dan Ciachir: pe vremuri, mulți se temeau să intre în biserică pentru nu a fi dați afară
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
mistificări grosolane gen "Codul lui Da Vinci"ori "Evanghelia lui Iuda". Aici nu încape opoziția vechi/nou în felul disputei dintre clasici și romantici. Însă intelectualul "pune botul"prin natura formației sale și prin teama de a nu fi considerat obscurantist ori demodat - potrivit afirmațiilor, pline de responsabilitate făcute deseori de către Dan Puric. După cum spunea, într-o altă împrejurare, scriitorul ori publicistul creștin Dan Ciachir: pe vremuri, mulți se temeau să intre în biserică pentru nu a fi dați afară din
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
și cultural, abordând implicarea justificată istoric și moral, în lumea politicului. Obiectivul suprem era evoluția spre o civilizație superioară, spre lumea valorilor umane, morale și sociale, naționale dar și materiale și spirituale. Nu mă așteptam să intru într-un tunel obscurantist și demagog în care demonii „politicului” se așezaseră hegemonic într-o, concurența politică, josnică, de imagine sălbatică, dar mascată de voalul bunului simț, a bunei credințe, sub care se ascundea setea de putere, urmărind, gloria personală sau a familiei! Aș
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
nu înseamnă însă a jongla cu termeni prestabiliți - a gândi există numai în afara locurilor comune și ale prejudecăților vremii. Noi ne-am obișnuit să credem că vremurile noastre ne dăruiesc libertatea, ceea ce n-a făcut nici Evul Mediu (pentru că “hm, obscurantist”), nici secolul XIX (pentru că „vai, monarhist”), nici perioada interbelică (pentru că, “ah, Cioran-Eliade-Ionesco”). De-abia acum, după 45 de ani de comunism și 21 de ani de tranziție, printr-un miracol pe care nimeni nu încearcă să și-l explice, ni
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
mistificări grosolane gen "Codul lui Da Vinci" ori "Evanghelia lui Iuda". Aici nu încape opoziția vechi/nou în felul disputei dintre clasici și romantici. Însă intelectualul "pune botul" prin natura formației sale și prin teama de a nu fi considerat obscurantist ori demodat - potrivit afirmațiilor, pline de responsabilitate făcute deseori de către Dan Puric. După cum spunea, într-o altă împrejurare, scriitorul ori publicistul creștin Dan Ciachir: pe vremuri, mulți se temeau să intre în biserică pentru nu a fi dați afară din
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
Blaga despre specificitatea organică. Or, în perioada interbelică, aceste dezbateri au invadat eseurile consacrate civilizației române. Occidentalistul Eugen Lovinescu denunța, în Istoria civilizației române moderne, efectele negative ale ortodoxiei: "în spatele crucii bizantine se ascundea Rusia. Legîndu-ne spiritual de o religie obscurantistă, agățîndu-ne de formalism, ortodoxia ne-a impus o limbă liturgică și un alfabet străin, fără a ne ajuta să creăm o cultură și o artă naționale". Blaga părea să meargă mai departe, ștergînd deosebirile și recurgînd la organicitatea spirituală și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acestei conduite, poate datorită „miopiei” unor constructe teoretice care nu „văd” decât realități convenabile (ușor de descris și de descifrat), dar poate și datorită unor cauze „ideologice”, pentru că, vezi doamne, știința nu se ocupă de chestiunile „obscure” (ca să nu zic „obscurantiste”). În schimb, literatura creștină a abordat cu brio ceea ce știința s-a ferit să analizeze. Și nu este singura realitate spirituală neglijată; amintim În treacăt și alte stări, cum ar fi iubirea, ura, dăruirea, compasiunea, jertfirea etc., care s-au
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să organizez învățământul superior așa cum mi-ar plăcea mie să fie, aș căuta să înlocuiesc vechile religii ale dreptei credințe care nu-i atrag decât pe puțini tineri, și pe aceștia de regulă,dintre cei mai puțin inteligenți și mai obscurantiști prin ceva ce, pesemne, cu greu ar pute fi numit religie, deoarece nu constă decât în focalizarea atenției asupra unor fapte bine stabilite. Aș căuta să-i fac pe tineri intens conștienți de trecut, de faptul că viitorul omenirii va
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe care mica burghezie le bănuiește a fi cele adevărate, trebuie să fie eliminați, cel puțin moral. Ariergarda creștin-democrată (a se vedea un recent atac asupra unor intelectuali din partea lui Carlo Casalegno, director-adjunct al ziarului Stampa) continuă încă această politică obscurantistă ce i-a dat numeroase satisfacții demagogice în trecut și ce se dovedește atât de inutilă astăzi, în care funcția anticulturală a fost asumată de către mass-media (care însă se prefac că admiră și respectă cultura). Epigraful acestui capitol al istoriei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu greu una interdependent). O lume a naționalismelor care stau s) izbucneasc) este cu greu una interdependent). Confuzia conceptelor d)uneaz) clarit)ții analizei, subminând atât posibilit)țile, cât și imperativele acțiunii. Este eronat, din punct de vedere logic, si obscurantist, din punct de vedere politic, s) se înțeleag) lumea că pe o unitate, și s) fie numit) ,,interdependent)”. Complexit)țile diplomației sunt uneori comparate cu acelea ale jocului de șah. Nici o partid) nu poate fi jucat) cu succes, decât în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
așteptați toți scriitorii români de peste hotare, „oricât de diverse ar fi idealurile lor estetice și de antagoniste perspectivele lor spirituale”, pentru a oferi o imagine „a bogăției și varietății curentelor culturale românești”. Totodată este respinsă în termeni virulenți concepția „retrogradă, obscurantistă și reacționară” impusă în țară de „normativele ocupantului și susținută prin mitralierele lui”. Articolul Literatură și destin de Alexandru Busuioceanu, de fapt o introducere la o istorie a literaturii române, încearcă o definire a spiritului românesc în raport cu cei doi poli
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
ideologică” a artei gotice sau renascentiste, totul împănat din belșug cu „argumente irefutabile” din operele lui Lenin. În articole dedicate Mariei Banuș, lui Mihai Beniuc, Miron Radu Paraschivescu, A. E. Baconsky, Tudor Arghezi sau lui Zaharia Stancu este înfierată „poezia obscurantistă” a marilor lirici interbelici, opunându-i-se cea „inspirată din forța poporului”, care ar fi exemplar ilustrată de Mihai Beniuc și de Aurel Gurghianu. În schimb, paginile privitoare la Bacovia reprezintă un prim pas către critica de mai târziu: combătând
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
au avut posibilitatea să o facă. (Ă). În această privință este edificator Index-ul de nume proprii folosite În ultimele tomuri ale Buletinului. Pe lângă numele clasicilor lingvisticii burgheze, găsim acolo zeci de nume de lingviști, dintre cei mai obscuri și obscurantiști, din țările capitaliste, pe care colaboratorii Buletinului Îi citează și-i comentează. Găsim și numele lingviștilor ruși-albi Trubetzkoy și Jakobson. Găsim și numele colaboraționiștilor francezi Gide și Céline, ale filosofilor legionari Pușcariu, Găzdaru și Șandru și ale huliganilor Brătescu-Voinești și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ar putea fi posibilă. Liniile din palma cuiva ar putea spune adevărul. Simbolurile ar putea fi la fel de reale ca și oamenii. O teorie susține că în această dimensiune, ca și în a ta, ne suprapunem firile simbolice peste vasta povară obscurantistă a personalității. Astfel cunoașterea adevăratelor forțe care ne guvernează devine foarte dificilă. Dat fiind acest șuvoi nesfârșit de posibilități, îmi consider micile slăbiciuni o alinare. Vultur-în-Zbor stătea nemișcat, cu încheieturile albite de încordare, pumnii încleștați și gura strânsă într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vale. Iar cartea Facerii trebuia să fie crezută, altfel restul Bibliei nu mai avea nici un sens. Pornind de la o asemenea premisă fundamentalistă, părintele St John Froude avansase haotic pe urmele lui Blake, Hawker, Leavis și o serie întreagă de teologi obscurantiști, ajungând la convingerea că minunile științei moderne erau lucrări ale diavolului, că mântuirea consta în evitarea oricărui progres material apărut de la Renaștere încoace - inclusiv unul sau două făcute înainte - și că natura era infinit mai blândă și mai pașnică decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și Colomban se priviră o clipă, zâmbind cu înțeles. - Mulți, răspunse Stephens. Mai întîi, iredentiștii, indignați că revoluționarul Bran e revendicat și omagiat de câțiva poeți, filozofi și ocultiști. - În al doilea rând, continuă Colomban, biserica, mai precis ultramontaniștii și obscurantiștii care văd în Sean Bran prototipul magicianului satanist, ceea ce este absurd, pentru că Bran urma tradiția magiei renascentiste, concepția lui Pico sau a lui G. B. Porta... - E inutil să intrăm în amănunte, îl întrerupse Griffith. Ce este sigur este că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai văzut. Securistul l-a privit fix, descumpănit. Știm și asta, dar nu cred că e cea mai bună idee. În biroul de alături se află colegul meu mai tînăr, tovarășul Gleț. El are convingerea că yoga e o sectă obscurantistă. El zice că ar fi mai bine să vă armonizați cu operele tovarășului Ceaușescu. Bănuiesc că nu ați fi prea Încîntat dacă vă fac cunoștință cu tovarășul Gleț, așa că vă rog să nu abuzați de răbdarea mea. Pe Gleț l-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a unei umbre a cărei existență Aufklärung-ul o negase. Căci idealul vieții morale ce-și găsește punctul culminant în secolul Luminilor se sprijină pe o expli-care a lumii mai rațională, mai științifică, eliberată de mit și de diverse alte presupuneri obscurantiste. Cu trecerea timpului, se poate vedea într-un astfel de ideal moral noua religie a modernității. Religie guvernată de zeița Rațiune. Astfel, E. Renan, poet luminat al acestui nou cult, nu ezită să declare că "știința închide în sine viitorul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
nu rezistă dacă ignoră nevoia noastră de certitudine rațională. Dovada matematică, demersul experimental sunt câștiguri definitive ale conștiinței umane. Știu că faptele par să mă contrazică, știu bine că Islamul - de departe cea mai imbecilă, cea mai falsă și mai obscurantistă dintre toate religiile - pare să câștige teren; dar nu e decât un fenomen superficial și trecător: pe termen lung, Islamul e condamnat, mai sigur chiar decât creștinismul. Djerzinski Înălță capul; ascultase cu multă atenție. Nu l-ar fi bănuit vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
coregrafie, fluturând din brațe, cam la aceleași pasaje. Atâta doar că, spre final, din mijlocul seninului pasaj destinat tradițional siderurgiei, Brav Conducătorul își zburli părul de pe spinare și sări direct la gâtul "celor ce continuau să încurajeze manifestările superstițioase, înapoiate, obscurantiste". Într-o clipă, se dezlănțui în cel mai plin de pucioasă și de trăsnete discurs pe care îl fulgerase vreodată împotriva religiei. Optsprezece activiști în etate se prăbușiră pe podeaua mochetată, ușor înclinată, a Sălii Palatului, prelingîndu-se fiecare sub stinghiile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
meșterul Manole, sechestrat pe acoperișul mănăstirii, piere, încercînd să se salveze ca Icar, cu aripi de șindrilă. În Bietul loanide monumentul devine, încă înainte de a fi terminat, locaș de închinăciune al membrilor "Mișcării". Semnificația romanului este că într-o societate obscurantistă, în care confuzia valorilor înlocuiește cultul lor, creatorul e silit la o activitate măruntă, precară (Ioanide va construi "locuințe ieftine" pentru oameni onești), monumentele de artă rămân nefinite și li se dă o destinație absurdă, neconcepută de autor. În scrisoarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în permanente conflicte mutuale, popoarele reprezentând pentru o foarte lungă perioadă istorică mai degrabă o masă de manevră manipulată de diferite forme autocratice, în care structurile religioase s-au îmbinat cu cele militare și politice, sprijinindu-se reciproc. Această tradiție obscurantistă a relațiilor sociale europene, înclinată către scindare, a fost de natură a genera resentimente populare, acestea fiind cultivate de regimurile tiranice, care au legitimat impostura, exact pentru a-și asigura un control cât mai ferm asupra maselor. De abia după
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]