251 matches
-
am putea ceda acestei tentații de a-l considera pe regizor un diletant talentat și atît. Cred însă că regizorul dezvoltă filmul de la un nucleu format de o imagine obsedantă și că acesta ia direcțiile de forță ale unui complex obsesional. În acest sens, avem o serie de decupaje fascinante, cu un fel de lirism maladiv, camera străbate spații obscure, coridoare, intră în camere cu o luminescență bizară, focalizează în grosplanuri care deformează sau decupează mutilant chipul, reține conturul unor buze
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
cutează să o facă publică, să o scoată dincolo de pragul casei. Nu o donează, ci, mult mai subtil, o integrează în arta sa: fiul și tatăl rămîn împreună. Colecția îi leagă. Crima nu mai e comisă... Colecția poate lua forme obsesionale și idioate: colecție de cutii de chibrituri sau de capace de bere! Există însă și colecții care se constituie într-un mod mai liber, mai puțin rigid, la voia capriciilor irepresibile și a hazardelor. Atunci, elementele adunate laolaltă scapă autorității
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
propria devenire. Dar depinde ce anume se clădește, ce tip de complex. Pentru Panaitaki, "debutantul în viață", "copilul dat la stăpân", care "atunci când a încins șorțul stăpânului" cârciumei s-a simțit "despărțit de lume", această perioadă a lăsat reziduuri psihologice obsesionale, privind starea materială, de care nu s-a putut elibera niciodată. Aici e sursa puternică a solidarității lui afective cu nedreptățiții soartei. Și tot de aici pleacă un complex persistent al mamei rămasă singură și săracă. Dar de ce natură e
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
Maartens implică (și) declanșarea fiorului erotic, îndelung reprimat. Pe de o parte, John se simte atras (impuls reciproc) de Katy, soția lui Henry (mult mai tînără decît savantul - aflat la al doilea mariaj), pe de alta, el trezește interesul (cumva obsesional) al fiicei profesorului, Ruth, în vîrstă de cincisprezece ani (o artistă neînțeleasă, respinsă anterior de un jucător de fotbal, de care s-a îndrăgostit nebunește). Maartens - captiv în lumea formulelor - e mai degrabă opac la aceste complicații emoționale. Își dezvăluie
O inițiere psihedelică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7416_a_8741]
-
citim ca într-o oglindă propriul scenariu dramatic-pasional. Și în filmului lui Malle avem o crimă din gelozie, unde soția și amantul plănuiesc să-l ucidă pe soț și unde fotografia joacă un rol determinant. În short-metrajurile fără sunet înregistrate obsesional de către tânărul tulburat la vârsta marilor dileme sexuale, declarațiile personajelor sunt citite de pe buze și transcrise de către o secretară care le recită mecanic, fără nici cea mai mică intonație. Cuvintele care nu se aud, aceleași, într-un sincron perfect sunt
Cinema, mon amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6892_a_8217]
-
și victima. Între premiații galei, despre care vorbesc, s-a aflat și unul din cei mai odioși realizatori de talk-show-uri televizate, care a făcut din denunțul scârbos o marcă a personalității și din campaniile de discreditare a adversarilor o deviație obsesională. Dar s-a aflat și victima sa favorită din ultimele luni, un intelectual de cea mai înaltă clasă și o veritabilă conștiință civică. Ce minte a fost capabilă să-i pună pe aceeași listă, fără să-i treacă prin minte
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
milioane de americani, adică aproape un adult din cinci, relevă un vast studiu efectuat la comanda guvernului american și publicat vineri. Potrivit sudiului în cauză, citat de Agerpres, printre disfuncționalitățile constatate se numără bulimia, anorexia. depresia, dar și insomnia, tulburările obsesionale compulsive, cleptomania, dependența de droguri, curiozitatea bolnavă. Cercetătorii au reținut ca definiție a tulburării mentale o "disfuncționalitate mentală, comportamentală sau emoțională, care poate fi diagnosticată independent de infirmitatea pe care o poate provoca", a explicat presei Peter Delany, medic specialist
Un american din cinci suferea de tulburări mentale în 2009 () [Corola-journal/Journalistic/71002_a_72327]
-
în mod straniu, și victimă a propriului eșafodaj autocratic, descompus de enzimele puterii, vidat, marionetă animată de impulsuri epileptoide, vorbită de un discurs inept, intranzitiv, un posedat dostoievskian. În scena procesului, din acest Ceaușescu a mai rămas doar un clișeu obsesional, este drept, unul care-l califică pentru tragedie în raport cu grotescul absolut al completului de judecată care în loc să-l incrimineze îl redă ficțiunii eroice a ilegalistului martirizat. Este ultimul act și, turpitudinea juraților, incapacitatea lor de a construi un autentic act
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
caută pe acest bărbat al cărui interes pentru ea este împins în zona ridicolului și a unui romantism desuet, dar nu lipsit de o tensiune excitantă, sensul atribuit acestei întâlniri nu poate fi decât dragostea. Aflând că nu - complexul său obsesional nu este unul patologic -, Palet renunță aproape imediat la o mai căuta, dar fără să știe a predat ștafeta curiozității și a pasiunii. Femeia va deveni la rândul ei un detectiv neliniștit în căutarea identității celuilalt. Ca în mitul cu
Parfumul uitat al ierburilor sălbatice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6188_a_7513]
-
care s-a supus unui adevărat proces de auto-limitare a calităților vocale, doar pentru a se potrivi discursului depresiv al Magistrului, preia greutatea deznădejdii din partea a doua a melodiei. Partitura ei introduce un ton relativizant, aproape optimist, exprimat prin repetarea obsesionala a sintagmei „show me the place”. Din ce in ce mai dramatică, cu note de revoltă, interpretarea lui Cohen transcrie intensitatea apropiată de vehemență a dramei pe care e sortit s-o trăiască, din care n-a putut salva decât inefabilul unui „fir de
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
medicii consultați, durere clasificată de însuși pacient drept sindromul "IDK" - "Internal Derrangement of the Knee" ("Disfuncție Internă a Genunchiului") -, echivalent sarcastic, în engleză, al ignoranței științifice, sugerate de expresia "I Don't Know" ("Nu Știu"). Codul ("IDK") va fi repetat obsesional în narațiune, prin această metaforă a "neștiinței" generalizate sugerîndu-se epicentrul unei lumi care începe să-și piardă punctele de reper. De fapt, aici trebuie localizată esența crizei lui Passmore. El simte că și-a pierdut identitatea (autenticitatea primară) într-un
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
lor fascinați de idee, naratorul începe un lung proces detectivistico-literar, ce capătă, treptat, dimensiuni epopeice. Efortul la care se angajează cei trei nu mai are nimic de-a face cu critica literară. Pare, mai degrabă, o paranoia febrilă, un delir obsesional, monomaniac. La un moment dat, George îi telegrafiază două cuvinte lui Gwendolen, dintr-o călătorie în India - "Evrika! Imens!" -, lăsînd să se înțeleagă că ar fi avut viziunea "desenului din covor", dar moare într-un accident, ironic, înainte de a-și
Portretul unui reflector by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6746_a_8071]
-
se duce sedus de ochiul de ciclop/al unui lac. ?ara noastră neîngrădita/e doar mlaștină care se usucă încet/între două priviri ale soarelui.” (}ara mlaștină, p. 19). Chiar și un text liric precum Moartea unui naturalist trimite la (obsesionala) preocupare pentru alterarea „autenticității irlandeze”. Copilul care experimentează transformările induse de vîrsta adultă pare a fi irlandezul „necorupt”, aparținător încă al „esențelor” ființei naționale. El receptează trecerea copilăriei că pe o intrare în spațiul duplicității, al dualismului, al „dublei critici
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
perioada în care au trăit despărțiți. Există, apoi, tați geloși pe fiii lor, mame geloase pe fiicele lor și așa mai departe. Psihologii consideră că gelozia e un sentiment firesc, dar vorbesc de patologie în cazul în care ea devine obsesională. Dar oare există gelozie fără obsesie? Scriitorii și twitter-ul În cei șase ani care s-au scurs de la inventarea la San Francisco a twitter-ului, numeroși scriitori s-au lăsat atrași de el, unii făcând o adevărată manie. Printre ei, Márquez
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4443_a_5768]
-
poetul „naiv” (asimilat organic naturii primitive, spontane, iraționale) și cel „sentimental” (bolnav de luciditate și de nostalgie față de Paradisul pierdut), autorul clujean se lansează în slalomuri comparatiste și psihanalitice amețitoare, ce au drept țintă identitatea cioraniană cea mai profundă (onirică, obsesională), într-o carte infuzată ea însăși de spiritul liber, fragmentarist și detabuizant al obiectului ei. Aproape fiecare capitol e însoțit de niște „marginalii” - investigații psihobiografice subtile - care-i fac concurență. E cazul insolitelor analogii între gîndirea cioraniană din anii ’30
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
a două filme relativ recente, Capote și Infamous, constatăm că autorul lui Breakfast at Tiffany’s nu putea fi descris mai bine decât în necontenita lui obsesie pentru mama pierdută. Chiar la maturitate, Lillie May continua să fie o prezență obsesională în viața lui. Excepționalul „reportaj conversațional” A Day’s Work din volumulMusic for Chameleons (1980) e o dovadă în acest sens: „Când ajungem pe strada a Optzeci și șaptea, întind mâna în direcția unei ferestre de la etajul patru, la numărul
Mic-dejun cu Audrey (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5868_a_7193]
-
estetiza violența” (Rzepka, 2010: 2). Care sunt mobilurile aflate dincolo de un asemenea proces ține de misterul culturii însăși, de nevoia omului de a vorbi despre măști purtând măști. Există însă speranța că superficialitatea lumii va fi înfrântă prin supraexpunere. Unitematice, obsesionale, romanele polițiste bune depășesc cadrul divertismentului, pentru a intra, chiar fără a-și propune, în dezbateri de amploare și profunzime. Formula hard-boiled este doar ilustrarea involuntară a unor teme care au stau mereu în centrul nevrozelor și chinurilor creației: „Falsitatea
Fărâme despre Raymond Chandler by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3807_a_5132]
-
în lumea culturală toți acești politruci aveau un renume dezastruos, prin comparație cu Ceaușescu ei par raționali. Și, al doilea, reaua-credință uluitoare a „șefului”, plăcerea de a umili, de a distruge, de a desființa. Reducerile, diminuările, eliminările, întărirea controlului apar obsesional în frazele sale. Ceaușescu suferea la fiecare cerere de a îmbunătăți viața supușilor (în cazul de față, creatori de artă), ca și cum i s-ar fi amputat un organ vital. Revelația acestui text (ca și al altora, publicate de România literară
Un ins infect și bine informat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3392_a_4717]
-
acestui trio (Cristina, Dan și Marcel). Inventivitate, s-ar zice, tipic infantilă și complet străină de „condiționări”. Căci viața acestora nu se reduce la marile absențe pe care trebuie să le îndure (ar fi însemnat să avem un roman postiș, obsesional). De cele mai multe ori, ei își camuflează simbolic suferința. Aceste situații, mai cu seamă, scot în relief vocația de prozator a Lilianei Corobca. Foarte echilibrată, ea nu pune nicăieri mai multe accente sentimentale decât e necesar. Sigur că multe episoade pot
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
justificată sau nu, de a nu reuși să constituiască o națiune politică autonomă din cauza apetitului imperiilor vecine; această neîncredere de a nu reuși să creeze o cultură proprie, expresie autentică a sufletului etnic, va constitui unul din viciile, din nevrozele obsesionale ale unei literaturi care se oferă si se refuză în același timp dialogului cu marile civilizații".(în traducerea autorului, din "Littérature Roumaine" suivi de "Grosse chaleur", Eugčne Ionescu, editura Fata Morgana, 1998). În zilele acestea de toamnă, până târziu în
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
incendiară a acestui lirism. Trebuie însă precizat că forța sa de impact nu este meritul lor (ar fi putut, la fel de bine rămâne un mănunchi de sloganuri), ci al talentului autoarei. Ea posedă știința de a-și dinamiza (și anima) motivele obsesionale prin acea sinuoasă magie ce unifică, asemenea unui bici de foc pendulând între factorul rigorii, Boaz, și cel al milei sau blândeții, Yakim, melanjul tematic, spre a-i conferi pregnanță și mister. Nu am folosit întâmplător această pereche ilustră de
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
a scoate în relief, în opoziție cu un punct de vedere al lui Gelu Ionescu, unitatea operei ionesciene, pe care fazele română și franceză n-o scindează decît aparent, dar totodată stabilește cîteva "motive structurante" ale acesteia, impunînd "un fond obsesional comun". Altfel zis e o concentrată monografie a "omului ionescian". Deși i s-au închinat innumerabile studii, eseuri, teze de doctorat, articole, comunicări etc., acesta rămîne încă foarte generos în sugestii, practic deschis variilor perspective de abordare, aidoma oricărei creații
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
care ai scris, la un moment dat, cu empatie (împinsă până-ntracolo încât să o și psihanalizezi). Umanizarea realismului socialist nu-i, deci, un procedeu ca oricare altul. E mult mai mult: devoalarea unui fapt de intimitate intelectuală. Poți fi locuit, obsesional, și de altceva decât de o traumă primară. În sfârșit, adresarea din titlul acestei secvențe reiterează și ea o tradiție apăsătoare: e vorba despre celebrul single al lui John Lennon, Dear Yoko și de (pe aceeași filieră), Dragă Cri, un
Tablou de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3876_a_5201]
-
deșerturilor, despre cum poți aduce soarele cuiva, despre melancolie și singurătate... Nu toate paginile acestui roman reușesc această performanță, dar sunt pagini - multe - care te țin în priză, prin atmosfera exotică, prin densa materialitate, care te târăsc, pur și simplu, obsesional, într-o călătorie ce este mai mult un parcurs inițiatic și stilistic. Și e o aventură stilistică destul de stranie lectura acestor romane, și abia citind Vasco da Gama navighează ai conștiința clară a acestui fapt, a acestei lecturi-derivă, participative, pe
Ceai și rom, praf de pușcă și pește. Levantul baroc by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4069_a_5394]
-
iarăși în zori,/ zodie opusă umbrelor,/ acolo unde viii îi îngroapă pe morți,/ morții îi îngroapă pe vii, / și morții pe morți. Ori, ca să extindem registrul, se poate constata respirația unei anumite rigori etice, urmărită de o culpabilitate imanentă - fond obsesional prezent în opera multor scriitori moderni - ceea ce implică întemeierea substratului pe valoarea imediată a concretului, pe forța lui de a reconstitui ambianța materială a vieții, o valență poetică manifestată și în creațiile lui Uuno Kaillas, care, în „Casa”, mărturisea: Casa
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]