73 matches
-
la vrâsta legiuită, epitrop fiului nostru dulce Bogdan-Dragos Voievoda să fie credincios boieriul nostru Mihnea Sânger Batman. Privi-s-or cărțile sale ca ieșite de sub a noastră mână și întărite de A NOASTRĂ credință. Moșiile și ocnele domnești vor fi ocârmuite de preaînalțata, noastră Doamnă - însă moșia Breuții, cu marginile între apa Sucevei și Siretului, dăruim-o Mănăstirei dintr-un Lemn, dreaptă și neatinsă ocină a ei să fie spre pomenirea sufletului nostru și a sufletelor adormiților întru Dumnezeu strămoși. Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
au interpretat semnificația în lumina numelui următor: „Cel care asigură izbăvirea” de orice primejdie, dăruiește pacea. Semnificații de bază care l-ar plasa în acest câmp semantic: izbăvitor, pacificator. 2.1.12. Călăuzitor 2.1.12.1. H"d: SOI: „ocârmuiește” (22, 53), „ocârmuitor” (25, 31); ASM „Călăuzitorul” (22, 54), „ocârmuitor” (25, 33); GG „îi călăuzește” (22, 54), călăuzitor” (25, 31); RB și DM „dirige” (22, 54), „guide” (25, 31); YA și Arb „guide”. Contexte: Wa li-ya‘lama alla:na ’ótó
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cronicii moldo-polone580), ginerele care nu și-a agreat niciodată soacra 581. Fiica Elenei Rareș, Ruxandra, rămasă văduvă la treizeci și trei de ani (Grigore Ureche avea o părere foarte bună despre ea: „ce fiind brudiu [Bogdan al IV-lea] lucrurile țării le ocârmuia îmmă-sa Roxanda, că era o femeee destoinică, înțeleaptă, cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată”), „asuprând-o boala [s-a îmbolnăvit în noiembrie 1569 - n.m., D.H.M.], au mers și ea pre urma moșilor săi în anii 7078[1569], noemvrie 12
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cuprinzând gândirile lui Oxenstierna arată cam în ce chip aveau obiceiul de a privi strămoșii noștri lumea aceasta. Iată ce zice un pasagiu din acea carte: Lumea este priveliște, oamenii sânt comedinanții, norocul împărțește jocurile și întîmplările le alcătuiesc. Teologii ocârmuiesc machinurile și filozofii sânt privitorii. Bogații prind locurile, cei puternici apucă locul cel mai înalt, și la pământ sânt saracii. Muierile aduc răcoreală și cei necăjiți de noroc iau mucul lumânărilor. Nebuniile alcătuiesc întocmirea cântecelor și vremea trage perdeua... Lumea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
suflete, alcătuite din deosebite stihii, nu ar fi ținut atâta vreme, dacă nu ar fi fost pronia divină, care să întărească și să ție 16 lumea aceasta totdeauna”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce cred că diavolii ocârmuiesc cele omenești și se necăjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, și se smintesc pentru îndestulările celor răi și pentru suferințele celor drepți, în vol. Din ospățul stăpânului, p. 34) „Lipsiți o casă de locuitorii ei, părăsiți-o pe ea și lăsați
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Se naște, Cel ce este Se face ce nu era”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 23) „Era întotdeauna ca Dumnezeu, ocârmuind lumea, dar astăzi a venit ca și om, și ca Dumnezeu: ca om, păstorind poporul, iar ca Dumnezeu, mântuind lumea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
putut avea loc astfel schimburi lingvistice mai puternice între graiurile românești și cele macedo bulgare. Simbioza dintre comunitățile slave și cele romanizate s-a manifestat în plin Ev Mediu, inclusiv în plan politic. Așa a apărut puternica împărăție vlaho bulgară, ocârmuită de familia aromână a Asăneștilor, care s-a împoncișat bizantinilor. b. Conviețuirea slavo latină Conviețuirea în Evul Mediu a populațiilor slavizate și a celor romanizate a constituit o realitate incontestabilă. Elementul latinofon a supraviețuit în Balcani și după retragerea, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Ialdabaot „a ținut sfat cu Puterile lui. Împreună ei au dat naștere Fatalității și i-au Încătușat pe zeii cerești, pe Îngeri și pe demoni, cu măsuri, momente și timpuri, astfel Încît să fie cu toții Înlănțuiți de aceea #Fatalitatea## care ocîrmuiește toate lucrurile: țel dăunător și funest!”74. „Într-adevăr, din această Fatalitate au venit toate nedreptățile, ticăloșiile și blestemele, legăturile urii și neștiinței, precum și poruncile tiranice și păcatele apăsătoare și spaimele cele mari. Și astfel, Întreaga creație a fost orbită
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a căutat să subjuge pe Adam că utînd să-l convingă a face zapis. Adam neștiind carte, diavolul l-a pus să-și apese chipul palmei pe o cărămidă moale, care, fiind uscată în urmă, constitui puternicul zapis cu care ocîrmui lumea pînă la venirea Mîntuitorului. Aguridă Ca să ți se înăcrească agurida, dă cu chisoiul* cu care ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de determinare atributivă: Dar într-însul cine-mi șade, când pe-o rână, când pe coate, pe covoare verzi culcați și de arme încărcați? Au intrat turcii veseli de izbândă că au luat Cornița. Aici umbre de noroade le vezi ocârmuite de umbra unor pravile călcate, siluite. Toți ciulinii pe cărare fug, cuprinși de panică. A venit ca responsabil de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în desăvârșită curățenie. Au șezut trei zile acolo arestați, până au adus spitalul în curățenia cerută; i-am găsit mâncând pe o tarabă a cârciumei de peste drum de spital cârnați de băcănie; noaptea dormeau în cârciumă. Cu asemenea strășnicie se ocârmuia oștirea pe atunci! Stăpânitorul răsplătea meritul cu mâna deschisă și pedepsea viciul cu mâna de fer". " Cîteodată mă strecuram noaptea printre cordon și alergam călare în oraș, ca să văz pe mumă-mea. Nimic mai îngrozitor ca ulițele Bucureștilor atunci: în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
că nu este, nici să nu le răspundem. Căci precum celor nebuni nu li se cuvine a le răspunde, așa nici celor ce zic că nu este Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce cred că diavolii ocârmuiesc cele omenești și se necăjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, și se smintesc pentru îndestulările celor răi și pentru suferințele celor drepți, în vol. Din ospățul stăpânului, pp. 33-34) „Vai de cel fără credință, că se va da la îngeri nemilostivi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că lucrează și pentru împlinirea scopurilor sale, ci și pentru că, fiind domn al unei provincii situate la marginea împărăției, era și principalul informator politic al Porții. În raportul lui Talleyrand către Napoleon I, din martie 1806, citim: Aceste țări sunt ocârmuite de doi domni greci, tributari ai sultanului, dar care sunt deprinși a ceda presiunii rușilor de când această putere și-a însușit dreptul de epitropie asupra acestor provincii, prin actul ei de mijlocire de la 1802. Facțiunile deosebite, cu care sunt însărcinați
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
din 28 iunie st. v., prin care Alexandru I poruncea lui Michelson să încheie armistițiul în sensul în care fu încheiat la 12 august; totuși, el, răzgândindu-se, nu voi să-1 recunoască, refuză să evacueze Principatele și urmă să le ocârmuiască după placul lui. Ipsilanti, chemat la Petersburg în august 1807, nu se mai întoarse în țară; în martie 1808, se făcu cunoscut că domnia îi încetase și că Principatele vor fi ocârmuite de Divanurile lor, sub președinția unui înalt demnitar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
refuză să evacueze Principatele și urmă să le ocârmuiască după placul lui. Ipsilanti, chemat la Petersburg în august 1807, nu se mai întoarse în țară; în martie 1808, se făcu cunoscut că domnia îi încetase și că Principatele vor fi ocârmuite de Divanurile lor, sub președinția unui înalt demnitar rus. De fapt, toată puterea era în mâna comandantului armatei rusești și a acestui președinte al Divanurilor. Iată ce raporta, la 2 aprilie următor, Lamare lui Champagny: „... El (Miloradovici), a făcut aici
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
austriac, contele de Saint Julien, primeau de la cancelarul împărătesc o notă în următorul cuprins: „... Majestatea Sa Imperială, privind Moldova și Țara Românească ca niște provincii care fac parte din împărăția sa (subl. a.) și care ca atare trebuie să fie ocârmuite de legile sale, a prescris chiar acum să nu se mai admită într-însele niște drepturi al căror exercițiu nu este tolerat decât în Turcia. Prin urmare, a însărcinat pe subsemnatul, cancelar al imperiului, să declare E. S. Domnului Ambasador
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
vreun proces, pentru ca lumea să fie de mai-nainte încredințată că va avea câștig de cauză...” Fornetty scria lui Richelieu, din Iași, la 2 iunie 1817: „... Aici lumea s-așteaptă la depunerea domnitorilor, deși după tratate urmează ca ei să ocârmuiască încă aproape trei ani. S-ar părea că domnii actuali ar fi învinovățiți că au favorizat venalitatea slujbelor, au prodigat titlurile de boierie și au cruțat prea puțin țările în multe privințe. Principele Caragea este acuzat că ar fi ocârmuit
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ocârmuiască încă aproape trei ani. S-ar părea că domnii actuali ar fi învinovățiți că au favorizat venalitatea slujbelor, au prodigat titlurile de boierie și au cruțat prea puțin țările în multe privințe. Principele Caragea este acuzat că ar fi ocârmuit în chip tiranic, dar această învinovățire nu poate fi făcută domnului Moldovei, căruia i s-ar putea reproșa prea multă slăbiciune și nehotărâre. Se pare că și-ar fi atras animadversiune, jignind, în momente delicate, niște familii pe care Rusia
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de a fi păstrată ? Să ni se pună Domni pe 3, pe 7, pe 20 de ani, ei sunt, totuși, numai niște prefecți ai Rusiei; existența va începe pentru noi numai din ziua în care Principatele vor fi întrunite și ocârmuite de un Domn de familie suverană; aceasta este dorința tuturor spiritelor și tuturor claselor...»” „... Înainte de această epocă (convenția de la Akerman și tratatul de la Adrianopol), Curtea de la Petersburg privea Principatele sub două raporturi: ele erau pentru dânsa, în timp de pace
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Adunare pentru rambursarea, din veniturile țării, a cheltuielilor făcute de Domn cu prilejul învestiturii sale și a sporirii, cu 400.000 lei pe an, a listei civile, asupra aprobării căreia Minciaky făcea greutăți, Mimaut adăuga: ... Astfel Rusia va urma să ocârmuiască aceste țări fără a se amesteca în aparență în afacerile lor. Mi se dă ca lucru sigur că Domnul este în foarte rele raporturi cu misiunea rusească la Constantinopol, care nu-i iartă că, cu prilejul călătoriei lui, a avut
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cum se pretinde a se înlocui un buget real prin altul fictiv. S-ar putea crede că acestea sunt făcute în scop de a împiedica mersul administrației Domnului și a pune să se strige în urmă că nu știe să ocârmuiască, spre a opune ca un contrast această ocârmuire celei anterioare a rușilor, deși aceasta este în realitate pricina deficitului finanțelor. Cert este, cel puțin, că aceste procedeuri sunt menite a face (Rusiei) popularitate în dauna lui (a Domnului), căci măsurile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lămuri bine în ce intenție și în ce scop se exercitează această cenzură. Un agent activ, pătruns de instrucțiile lui, al căror spirit mai esențial, mai însemnat, trebuie să fie de a deprinde aceste Principate să vadă pe Domnii lor ocârmuindu-le sub controlul veșnic al Rusiei. S-a văzut în zilele din urmă, în Iași, la ușa Consulatului, o publicație care dovedește că acest control este mărturisit fără teamă în public, ca un drept câștigat: Consulatul împărătesc al Rusiei aduce
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să facă ce voia până când indignarea generală, mult timp comprimată, făcu explozie. Domnul Țării Românești, bărbat neinteresat și fără ambițiuni, arătă mai puțin devotament către Rusia și fu de atunci înfățoșat de ea ca un domn nemernic și incapabil să ocârmuiască. Sub acest pretext, (Rusia) a voit să se-amestece în toate actele administrației lui, să influențeze niște hotărâri ale tribunalelor și să numească la slujbele mai însemnate. Când arătă oareșcare opunere, i se stârniră greutăți. Aceste greutăți au crescut astfel încât
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
d-lui Dașcov s-a aprins în fața acestor manifestații și, nemulțumindu-se numai cu amenințările ce le-a adresat unor membri ai partidului opoziției, el merge până a zice că „hotărât, românii nu sunt făcuți pentru instituțiile de care sunt ocârmuiți, numai pașii de la Vidin și Silistra sunt în stare să-i ție în frâu”. (subl. ed.) Aici d. Dașcov se face că nu vede singura cauză a întregii dezordini existente: el și nimeni altul. Și dacă, în loc de a stârni Domnului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
-l hotărască, în poziția lui înaltă, cu marea lui avere patrimonială și cu o listă civilă depășind cu mult trebuințele lui reale, să-și înstrăineze astfel spiritul unui popor, pe care ar fi trebuit să se simtă prea fericit să-1 ocârmuiască cu înțelepciune, când nu libera voință a locuitorilor îl chemase la această favoare. Era el, oare, încredințat că în curând va fi lipsit de demnitatea lui pe viață ? Cunoștea el oare taina gândului Rusiei asupra soartei Principatelor Dunărene ? I se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]