50 matches
-
s-a aprobat încheierea discuțiilor. La 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în Corp de Jandarmi, actul fiind comunicat în aceeași zi cu numărul 27 Divanului Obștesc și cu numărul 28 Sfatului Ocârmuitor, devenind astfel ziua de naștere a Jandarmeriei. Atribuțiile noii înființate arme au fost specificate la pagina 96 din Legiuire: „Corpul de jandarmi este menit pentru ținerea liniștii și siguranței întregului principat, pentru îndeplinirea slujbei municipale în capitala Iași și în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
firmanul dat la 1792 domnului Moldovei, Alexandru Moruzi. Iar la 1802, cu prilejul numirii lui C. Ipsilanti la scaunul Țării Românești și a lui Alexandru Moruzi la acel al Moldovei, diplomația rusească izbutește să obțină ca termenul domniei acestor doi ocârmuitori să fie fixat la șapte ani și ca ei, în această perioadă, să nu poată fi destituiți decât în caz de vină învederată, după prealabila înștiințare a Rusiei și cu consimțământul ei. Firmanele de numire mai cuprindeau, pe lângă privilegiile cunoscute
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
încă mai mult decât în actele publice ale Cabinetului rusesc, revelația scopurilor acelei împărății; Rusia a vrut să-și creeze drepturi asupra celor două Principate, ea a pregătit exercitarea acestor drepturi, insinuând autoritatea ei în administrația lor. Numirea principelui Moruzi, ocârmuitorul Moldovei, și aceea a principelui Ipsilanti, ocârmuitor al Țării Românești, sunt cunoscute ca fiind opera Curții de la Petersburg; se știe obștește până și prețul plătit de ei ambasadorului rusesc (D. de Tamara). Prelungirea până la termenul de șapte ani a domniei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ale Cabinetului rusesc, revelația scopurilor acelei împărății; Rusia a vrut să-și creeze drepturi asupra celor două Principate, ea a pregătit exercitarea acestor drepturi, insinuând autoritatea ei în administrația lor. Numirea principelui Moruzi, ocârmuitorul Moldovei, și aceea a principelui Ipsilanti, ocârmuitor al Țării Românești, sunt cunoscute ca fiind opera Curții de la Petersburg; se știe obștește până și prețul plătit de ei ambasadorului rusesc (D. de Tamara). Prelungirea până la termenul de șapte ani a domniei lor a avut drept motiv mai mult
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în aceste amănunte mai ales pentru a arăta prin câte fire voiește Rusia să lege această țară de stăpânirea ei. Apoi, devotamentul orb al domnilor către Rusia nu are numai drept scop să pregătească căile ambiției acestei puteri: cei doi ocârmuitori mai sunt în stare să informeze ministerul otoman despre evenimentele politice din Europa. Ei au spre acest sfârșit agenți în localități diverse; primesc ziarele principale, ale căror extracte, traduse în turcește, sunt trimise la Constantinopol de patru sau de cinci
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
influenței rusești. Nu are nici o putere; nu poate face nici bine, nici rău; i-ar mai fi, poate, permis să facă rău în speranța de a-l face urât compatrioților lui. În disprețul Regulamentelor Organice, care păstrează pentru domn puterea ocârmuitoare suverană și care dau țării puterea unei administrații naționale și neatârnate, consulii Rusiei, oameni puțin capabili sau ostili, s-amestecă în toate afacerile și, când nu izbutesc prin intrigă, ei atunci exercită puterea lor în afară de Domn... După Besack veni, ca
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de comuniune, se intensifică în lumina lui Hristos, prin slujitorii ei, fiind asociată cu lucrarea lui Hristos, căci ori de câte ori vorbim de Biserică, implicit vorbim și de Hristos, capul ei, de prezența organică a Mântuitorului Hristos în acțiunea sfințitoare, învățătoare și ocârmuitoare. De aceea, misiunea Bisericii în societatea de azi nu poate fi alta decât slujirea pe care o îndeplinește Iisus Hristos în întruparea Sa. Această lucrare se bazează pe iubire creștină, constantă, cu putere transformatoare în opera de ameliorare a societății
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale”. Departamentul Trebilor din Lăuntru înștiințează la 16 aprilie 1835, pe Episcopul Sofronie Miclescu, despre jalba lui Dumitrachi Stoian și altor viețuitori, înaintată până la 6 noiembrie, probabil 1834, și mărturia „din partea a toată obștea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Fălciu cu raportul din 12 a curgătoarii, Nș 4589, au primit de la boierii viețuitori în târgul Huși atingătoari de a să opri lucrarea salhanalii aflată acolo. Înpărtășinduvisă cu aceasta o întocmai copii, Dipartamentul cu cinste vă poftești ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoiești a pune la cale îndestulare dumlor sali,potrivit cu înpregiurările ce poziția localnică va fi înfățoșind spre nepătimirea dumlor sali. <ss> No 14890 1834 săpv. 20 D.J.A.N.V., Colecția de documente “Foi volante”, 322/1834, original, sigiliu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
slobozi jăluitorilor o asemine voie cu nepăgubirea sa, fiindu aceasta și pentru folosul obștesc și de urmări să raportuiască pentru care și de a dreptul de aici s-au scris cele de cuviință Sfintei Epsicopii. Iscălit Alecu Ghica logofăt cercetat Ocârmuitorul mesei No 12895 1835 avg. 13 D.J.A.N.V., Colectia de Documente “Foi Volante”, nr. 339/1835, hârtie, copie. 1835 august 22, (Hușiă. - Isprăvnicia ținutului Fălciu comunică Episcopului Hușilor că Departamentul Treburilor din Lăuntru ia comunicat despre jalba a șase
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
În 1798, mulțumite de așezarea În Focșani a unor evrei comercianți și meseriași, autoritățile Moldovei Își exprimau speranța ca „să se Îndemne și alții de a veni” <endnote id="(416, II, p. 105)"/>. În 1842, unii moșieri moldoveni cereau Sfatului Ocârmuitor de a nu „depărta neguțitorii jidovi” de pe moșii pentru că, prin activitatea lor comercială, aceștia erau „În folosul obștesc și al haznelii [= vistieriei]” <endnote id="(536, p. 386)"/>. Tot atunci, În 1844, autoritățile locale din Transilvania Îi lăudau pe evreii „meșteșugari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pedanterie, și predoslovia la a sa Carte pentru descălecatul dentîi începe în stilul molierescului Diafoirus: "Nime mai bine și mai pe scurt toată desfătarea istoriei n-au cuprins, iubite cetitorule, decât acela domnul voroavei râmlenești, Cicero, carele o au numit ocârmuitoarea vieții" etc. Așadar Nicolae e un erudit. Însă talentul nu-i lipsește și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui Duca-vodă se lasă toată înverșunarea cronicarului. Duca era "rău și pismător, îndelungăreț la mîniă și lacom la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
demnitate și erau unealtă străinilor...4 Iar G. Sion ne arată cum, după 1800, boierii își vindeau țara agenților ruși5. Și iarăși, tot C. Negruzzi ne spune că aristocrația veche a fost "o iarbă, care mușcă când poporul, când pe ocîrmuitori"6 - vorbe care se potrivesc încă și mai bine (cum se vede din istorie) pentru boierii de după 1821, care, cum arată pe larg și A. Russo 7, au cerut să plece fanarioții, ca să ia ei domnia, și care, la 1821
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Scrieri. 4 Op. cit., I, p. 278 ăScrisoarea XIX (Ochire retrospectivă, 1845)î. 5 Din Arhivele Chișinăului, în "Suvenire contemporane". 6 Op. cit., I, p. 272. ăCitatul exact este... "aristocrația nu se înaripase și capetele acestei idre stând între popor și ocârmuitor nu începuseră a mușca când pre unul când pre altul."î 7 Sfârșitul Amintirilor, "Romînia literară". numai țăranii, nu voia să le pună la discreție toate celelalte clase. ă...î Și în adevăr, rușii, pentru a-și ajunge scopul ă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zile de corvoade, să macine la moara stăpânului, să bea la crâșma lui, dar, pe măsura creșterii drepturilor stăpânului, asistăm și la transformarea dijmei datorate, în sensul că, de unde până atunci săteanul dădea a zecea ca o remunerare a serviciilor ocârmuitorului sătesc, în veacul al XVII-lea, el începe a da a zecea ca cens al ocinilor lui, luată de stăpân indiferent de unde venea să lucreze săteanul pe hotarul său. După dijmă îndatorirea sătenilor era aceea de a măcina numai la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nou în Moldova și avea oareșcare plecare a rădica bunt (răscoală) în însuși orașul stoliții, iar pe la răspântiile ulițelor, pe la casele boierilor celor mari, mai în toate diminețile se găseau lipite pe ziduri pascvile și feliuri de cuvinte ocărâtoare asupra ocârmuitorilor boieri a Moldovei și a însuși mitropolitului Veniamin. Asemenea se găsea unele ca acelea lepădate, fără veste, prin departamenturi și alte locuri de acolo din Eși, fără a se putea prinde sau a se dovedi pe acel care le-ar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
V. Alecsandri (tatăl), N.I. Istrate, Gh. Săulescu, C. Negruzii și alți fruntași ai vieții culturale, scrisoarea către G. Barițiu, semn al legăturilor românilor de pe ambele versante ale Carpaților pentru unitate și frățietate - în numele boierilor din ținutul Vaslui se plângeau Sfatului ocârmuitor și solicitau radierea îndatorărilor (căpătăierilor) din catagrafia întocmită la 1845, unde fuseseră trecuți la un loc cu țăranii birnici. Neprimind satisfacții, la începutul anul 1846 boierii revin, cu amenințări la adresa ocârmuirii, fapt pentru care, din dispoziția domnitorului, T. Durmuz și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1841 este numit vicar al Mitropoliei Ungrovlahiei. În urma intervenției mitropolitului Neofit pe lângă patriarhul de Constantinopol, la 24 octombrie 1842 a fost hirotonit "arhiereu titular al Sevastiei" păstrându-și funcția de vicar al mitropoliei. În timpul Revoluției de la 1848 a fost numit ocârmuitor provizoriu al Episcopiei de Râmnic (ianuarie 1848 - septembrie 1850), iar după demisionarea mitropolitului Neofit a condus, ca vicar, mitropolia Ungrovlahiei (11 august 1849 - 14 septembrie 1850). La 14 septembrie 1850 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, fiind înscăunat la 8
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
fiind propus episcop la Roman, dar neacceptat de domnul fanariot de atunci. Se întoarce în același an în Rusia, unde ajunge rector al din Poltava (1786 - 1791. La data de 26 decembrie 1791 Arhiepiscopul Ambrozie Serebrennikov al Poltavei (numit și "ocârmuitor" de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse al Bisericii din Moldova (1788 - 1792), îl hirotonește pe Gavriil ca "episcop-vicar de Akkerman și Bender" (Cetatea Albă și Tighina). La 10 februarie 1792, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse l-a numit mitropolit al Moldovei, dar
Gavriil Bănulescu-Bodoni () [Corola-website/Science/299986_a_301315]
-
patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor“". Diplomat, Tudor asigură în permanență pașalele de la Dunăre și Poarta Otomană că poporul s-a revoltat din cauza "„cumplitelor patimi ce suferă din partea unirii pământenilor boieri, cu cei după vremi trimiși domni și ocârmuitori acestui norod“". Intrând în București în fruntea "„adunării poporului“", este primit cu entuziasm de către masele populare din capitală. Preia de fapt, în primăvara anului 1821, conducerea țării, fiind numit de popor "„Domnul Tudor“". Prezența lui Alexandru Ipsilanti la București în
Tudor Vladimirescu () [Corola-website/Science/298248_a_299577]
-
deasupra ușii, este pisania. Scrisă cu litere chirilice, este o adevărată cronică privind edificarea monumentului: „La anul 1782, în zilele preaînălțatului Iosif al II-lea, s-au zidit această sfântă biserică din temelie, cu toată cheltuiala și ajutorul satului, fiind ocârmuitor și ajutor, jupânul Hagiu Constantin Pop și jupâneasa dumnealui Păuna, și cu zugrăvitul s-au gătit la anul 1804, în zilele prea înălțatului împărat Franciscus al II-lea (...) și s-au zugrăvit biserica cea mare, tinda, amvonul, și s-au
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
această mahala armenească, și pe cea a „Bisericii Vechi” cu cel mai mare număr de contribuabili precum și „mahalaua Belvederului”, un nume nou de după 1828. Hotărârile maghistratului, potrivit articolului 38 al Regulamentului Organic, trebuiau să fie aprobate însă mai întâi de către „ocârmuitorul” județului, ocârmuitor corespunzând pârcălabului de altă dată sau prefectului de mai tarziu. Numai după această aprobare ele deveneau obligatorii, executarea lor fiind în grija poliț - maiestrului. Ocârmuitorul avea și dreptul să intervină dacă i se părea că o hotărâre a
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
armenească, și pe cea a „Bisericii Vechi” cu cel mai mare număr de contribuabili precum și „mahalaua Belvederului”, un nume nou de după 1828. Hotărârile maghistratului, potrivit articolului 38 al Regulamentului Organic, trebuiau să fie aprobate însă mai întâi de către „ocârmuitorul” județului, ocârmuitor corespunzând pârcălabului de altă dată sau prefectului de mai tarziu. Numai după această aprobare ele deveneau obligatorii, executarea lor fiind în grija poliț - maiestrului. Ocârmuitorul avea și dreptul să intervină dacă i se părea că o hotărâre a maghistratului este
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
articolului 38 al Regulamentului Organic, trebuiau să fie aprobate însă mai întâi de către „ocârmuitorul” județului, ocârmuitor corespunzând pârcălabului de altă dată sau prefectului de mai tarziu. Numai după această aprobare ele deveneau obligatorii, executarea lor fiind în grija poliț - maiestrului. Ocârmuitorul avea și dreptul să intervină dacă i se părea că o hotărâre a maghistratului este „împotriva intereselor orașului” raportând totodată despre aceasta marii vornicii. Așa se explica rolul important pe care il avea de fapt și de drept, în ce privește gospodărirea
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Moldovei, care-și pierduse în incendiu reședința și o mare parte din avere, a fost primul chiriaș, locuind aici până la sfârșitul domniei, în 1828. Casa a adăpostit apoi, între 1831-1832, Divanul împlinitor și ulterior, după desființarea acestuia, a devenit Palatul Ocârmuitor. La 6 septembrie 1834, Epitropia Școalelor cerea cumpărarea caselor răposatului spătar Cazimir pentru a instala în ele Academia și Institutul fiilor de dregători, cerere care obținea avizul favorabil din partea Sfatului administrativ al Moldovei și era aprobată de domnul Moldovei, Mihail
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]