212 matches
-
Chronis Kynigos, Dan Potolea, Bernard Dumont, Stefan Aufenanger, Apprendre et enseigner dans la société de communication, Les Editions du Conseil de l’Europe, Strasbourg Pouts-Lajus, Serge, 2004, „Present et avenir des communautes delocalisees d’enseignants”, HYPERLINK "http://www.txtnet.com/ote/communautes.htm" http://www.txtnet.com/ote/communautes.htm Queau, Philippe, 2004, „La présence de l’esprit”, HYPERLINK "http://www.chairetmetal.com/queau 2.htm" http://www.chairetmetal.com/queau 2.htm Ratcheva, Violina; Binks, Martin, „Knowledge Creation Dynamics in
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Aufenanger, Apprendre et enseigner dans la société de communication, Les Editions du Conseil de l’Europe, Strasbourg Pouts-Lajus, Serge, 2004, „Present et avenir des communautes delocalisees d’enseignants”, HYPERLINK "http://www.txtnet.com/ote/communautes.htm" http://www.txtnet.com/ote/communautes.htm Queau, Philippe, 2004, „La présence de l’esprit”, HYPERLINK "http://www.chairetmetal.com/queau 2.htm" http://www.chairetmetal.com/queau 2.htm Ratcheva, Violina; Binks, Martin, „Knowledge Creation Dynamics in Multidisciplinary Virtual Teams”, HYPERLINK "http://sses.com
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nimeni. Nevasta lui Dragoș sta lângă ușă și aștepta să mă trezesc. Mă privea țintă. Ce-i? întrebai eu. Ea tresări. Apoi vorbi cu sfială: —V-ați odihnit o leacă... Veneam să spun că am gătit dulcețul... Am făcut două ocă, de mure... A ieșit foarte bine... Zâmbi bucuroasă. Dacă vi-i sete, pot s-aduc; a ieșit foarte bine... A ieșit un dulceț tare frumos... Când se întoarse cu apa și cu dulceața, pășea încet și cu fereală prin odaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la mâna sfinții sale chir Gavriil egumenul de Trii Sfetitele... că, făcând eu 2 dughene cu pivniță de lemn pe locul mănăstirii ci iaste... pe Podul Vechiu, cu zapis de tocmală ca să dau chirie locului pe tot anul câte cinci ocă de ceară; și trecând la mijloc 3 ani în carii s-au făcut 35 lei, câte un leu ocă de ceară, și nedându eu nici un ban chirie... m-au apucat cu judecată ca ori să plătesc... ori să ies din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe locul mănăstirii ci iaste... pe Podul Vechiu, cu zapis de tocmală ca să dau chirie locului pe tot anul câte cinci ocă de ceară; și trecând la mijloc 3 ani în carii s-au făcut 35 lei, câte un leu ocă de ceară, și nedându eu nici un ban chirie... m-au apucat cu judecată ca ori să plătesc... ori să ies din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune bietul om: “Am deșărtat dughenile și cerând eu judecată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Trei Sfetitelor, și își face două dughene și o pivniță pe el. Cum putea cofetarul să facă construcțiile pe alt loc și nu pe cel primit și măsurat? Loc pentru care i s-a impus să dea mănăstirii câte cinci ocă de ceară pe an. Acum sfinția sa Dosoftei egumenul Trei Sfetitelor l-a dat de gol pe egumenul Gavriil, care de fapt împresurase de multă vreme acel loc de doi stânjini reclamat acum de “dumnealui Manolache Costache biv vel vornic”, reclamantul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a me soru dumneata soru Nastasico vistierniceasă... Iubita frățască scrisoare dumitale ce me-i trimes am luatu și ce întâiu înțelegându de bună sănătate dumitale foarte m-am bucuratu și am mulțămit lui Dumnezău milostivul... Cafe încă ți-am luat 2 ocă, adică una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dumneata soru Nastasico vistierniceasă... Iubita frățască scrisoare dumitale ce me-i trimes am luatu și ce întâiu înțelegându de bună sănătate dumitale foarte m-am bucuratu și am mulțămit lui Dumnezău milostivul... Cafe încă ți-am luat 2 ocă, adică una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu 4 lei și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de bună sănătate dumitale foarte m-am bucuratu și am mulțămit lui Dumnezău milostivul... Cafe încă ți-am luat 2 ocă, adică una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu 4 lei și s-au datu pe mâna feciorului dumitale să o aducă, care să o bei sănătoasă”. Ei? Acum
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spune la 1 august 1779 “Gheorghie făclierul”, care face un zapis “la mâna... cuconului Gavril Conache 3 postelnic precum am nămit o dugheană făclierie pe Podul Vechiu... și tocmala esti si-i dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumânări mari de său... cum și o pivniță ci esti iar pi Podul Vechiu alăture cu făclieriia... Cari toati acesti cuprind chiriia o sută șaizeci și cinci de lei>. --Curajos făclierul, fiindcă spune: “di s-a întâmpla ca să nu lucrez în făclierii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trei cruci, din care două de lemn, ferecate, și una de argint aurit, un rând de vase de argint, o icoană mare a Sfinților Apostoli, șase candele de argint, din care cinci în format vechi, toate în greutate de cinci ocă, o iconiță mică din argint suflată cu aur, două cădelnițe de argint în greutate de 400 dramuri, o tipsie de argint, un serafim de lemn, suflat, o cruce mare pe care stă Sfântul Trup al Mântuitorului, opt sfeșnice de alamă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
toate ce ar fi pe alte crîcime, de toate să fie scutită”. Vez, fiule, cum e scutit un mare boier? Da’ să fi fost un târgoveț oarecare? Nu se spăla cu toată apa Bahluiului de ar fi vândut doar o ocă de vin... Apoi așa-i. Cine are să tot aibă, cine nu poate, să moară, că nu-i nici o pagubă... Averea pământească nu are nici o valoare. Pregătește-ți sufletul pentru înfricoșata judecată de dincolo, unde nu vei duce nimic de pe pământ
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Gheorghie făclieriul, făcut am zapisul mieu la mîna...cuconului Gavril Conache 3 postelnic precum...am nămit cu chirie o dugheană făclierie pi Podul Vechiu într-un anu; și tocmala esti să-i dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumînări mari de său. Și di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiriia, cum și eu di s-a întîmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Așa că la 6 aprilie 1775 Grigorie Alexandru Ghica voievod, pe lângă faptul că întărește mănăstirii Socola drepturile obținute de la domnii anteriori, le mai acordă și dreptul de a lua „pe totă luna câte cinci lei din vama gospod și câte doaî ocă unt de lemnu și cincizăci dramuri de tămâie”. Apoi sunt scutite de dări pentru o sută de stupi, o sută de oi, cinci pogoane de vie „ și tot venitul cât va ieși” și zece vite. De asemenea, mai sunt scutiți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Barnovschi. În zapisul întocmit la 4 octombrie 1745 (7254) scrie: „Făcând eu pivniță din dosul dughenii mele, am intrat cu doi coți în locul mănăstirii; și ne-am aședzat cu sfințiia sa părintele Paisie ca să-i dau pe an câte două ocă de ceară curată la mănăstire”. La averea mănăstirii Barnovschi se mai adaugă și o pivniță aflată „aproape de mănăstirea... ce se numește Barnovschi”, dăruită la 25 mai 1749 (7257) de „frații Ion sin Duca, și eu, Năstasie sin Duca” nepoții lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Parascheva. Așa se face că la 25 august 1744 (7253) și Ioan Nicolae Mavrocordat voievod dă dezlegare mănăstirii Trei Ierarhi „să aibă a lua părinții călugări din vama cea mare domnească de aice, din Iași, pe tot anul câte 100 ocă de ceară să fie la sfânta beserică de arsu neîncetat la Svintele moștii a Svintii”. Totodată confirmă scutirile de dări acordate mănăstirii de Grigorie Ghica voievod și Constantin Mavrocordat voievod. Și, ca și cum voievozii moldoveni n-ar fi îndestulat mănăstirea Trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
De ce nu m-aș mira, părinte? Pentru că trebușoara asta era stabilită cu mult mai înainte, prin „Hrisovul răposatului domniei sale Mihaiu Racoviță voievod ot let 7252 (1744), cu care au fost orânduit... să ia această sfântă mănăstire... de la vama Focșanilor ceară, ocă 200, cum și hrisovul domniei sale răposatului Constantin Cehan (Racoviță) voievod cu leat 1763, cu care,... au orânduit... ca în toți anii să vie trimisul de la această mănăstire aici la domnie... să i se deae pentru acea sumă de ceară... taleri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ferar,... și cu țiganca lui, anume Gherghina țigancă”. Din câte se vede dintr-o carte de confirmare dată de Ioan Theodor Calimah voievod la 3 ianuarie 1759 (7267), mănăstirea Dancul avea dreptul de a lua din vama domnească câte patru ocă de untdelemn și jumătate de ocă de tămâie pe lună. O altă țigancă, pe nume Mariia Hordineasă, ajunge în stăpânirea mănăstirii Dancul dăruită fiind de Maria, fiica lui Grigoraș Jora, fost vistiernic, la 15 august 1759 (7267). Am aflat un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Gherghina țigancă”. Din câte se vede dintr-o carte de confirmare dată de Ioan Theodor Calimah voievod la 3 ianuarie 1759 (7267), mănăstirea Dancul avea dreptul de a lua din vama domnească câte patru ocă de untdelemn și jumătate de ocă de tămâie pe lună. O altă țigancă, pe nume Mariia Hordineasă, ajunge în stăpânirea mănăstirii Dancul dăruită fiind de Maria, fiica lui Grigoraș Jora, fost vistiernic, la 15 august 1759 (7267). Am aflat un lucru, părinte, care nu-i unul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Așijderea am mai dat... și un sălaș de țigani”. Vodă mai dă „câte treidzeci de lei” pe an la doi preoți și un dascăl ce vor sluji la această biserică, pentru îmbrăcăminte. Nu uită să ajute mănăstirea cu „câte doaă ocă de untu de lemn, de lună, de la vama cea mare, să fie pentru candile”. Mai hotărăște apoi: „ca să fie de poslușenie și cu treidzeci și una de case, de oameni ruși, căsari, cari i-am scos... de sub sabie leșilor, că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-i adevărat. Nu-i adevărat! 7 Mai îngăduitoare totuși; ba chiar, spre a le face pe plac, încercând să vorbească rusește în casă, dar cu un tot mai pronunțat accent românesc pe măsura trecerii anilor. 8 Se cânta în draci Oci ciornîie și atâtea altele, precum Cijîk-pijîk, gde tî bîl? Na fantane vodku pil... Și basarabencele ceva mai în vârstă chiar își imaginau piața publică din centrul orășelului patriarhal, pe vremea când Țarul încă nu fusese izgonit, unde bețivul tradițional se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ca să fie... neschimbat toată viața lui... Și... am mai făcut... milă cu a noastră sfântă mănăstire mai sus arătată și i-am iertat toate dăjdile... Și,... să aibă a lua din vama cea mare domnească pre tot anul câte cinzăci ocă ceară... să aibă a mai lua, tot din vamă, câte șesă ocă untdelemn pe lună pentru candile, și câte o ocă tămâie pe lună”. ― Cred că ai băgat de seamă cam câte danii domnești au primit cele două mănăstiri și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a noastră sfântă mănăstire mai sus arătată și i-am iertat toate dăjdile... Și,... să aibă a lua din vama cea mare domnească pre tot anul câte cinzăci ocă ceară... să aibă a mai lua, tot din vamă, câte șesă ocă untdelemn pe lună pentru candile, și câte o ocă tămâie pe lună”. ― Cred că ai băgat de seamă cam câte danii domnești au primit cele două mănăstiri și în final mănăstirea Frumoasa (Sfetii Arhangheli) a fost iertată și de toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am iertat toate dăjdile... Și,... să aibă a lua din vama cea mare domnească pre tot anul câte cinzăci ocă ceară... să aibă a mai lua, tot din vamă, câte șesă ocă untdelemn pe lună pentru candile, și câte o ocă tămâie pe lună”. ― Cred că ai băgat de seamă cam câte danii domnești au primit cele două mănăstiri și în final mănăstirea Frumoasa (Sfetii Arhangheli) a fost iertată și de toate “dăjdile”. Și apreciază vodă “că mai de folos este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
urmă, la let 7250 <1742> iunie 19”... În continuare, sunt înșirate toate mănăstirile din Moldova, închinate, arătându-se și ce cantitate de untdelemn și tămâie trebuie să dea pe o lună fiecare. La sfârșit, se arată: “Fac pe lună: 47 ocă de untdelemn și câte 100 dramuri tămâie”. “Dumneata, vel vistiernice, să dai acest untdelemn, tămâie, ce arată mai sus, începând de la ghenarie și ți s-a ține dumitale în samă”. ― Deși porunca e anonimă, eu cred că vine din a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]