1,044 matches
-
se foloseau de sudalme în idiș pricepeam că se dădeau cu capul de pereți ori se trimiteau să pupe ce nu se cuvine. Înjurături puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-a îngemănat cu profanul, contopind anatomia și religia, ridicând tensiunea beligeranților până când suduitura se transformă-n bocet. În culmea disperării, ovreiul îți urează "să crăpi", românul nostru te ia de la naștere și botez, ca să te cădelnițeze apoi
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ca un gogoșar, un ochi enorm, bulbucat și albicios, celălalt mic și negru ca de gînganie; dar mai ales, cu aripi uriașe care fîlfîiau într-una în fața geamurilor mele neiertătoare, implacabile, imprevizibile. Aripile acestea erau și lacrimi și țipete și ocară, mă mișcau, mă îngrozeau și-mi sfîrtecau inima în același timp. Oare cei ce nu și-au dat osteneala să ascundă, să adăpostească, să proteguiască puii de om de furii asasine nu erau (aproape) la fel de vinovați ca și asasinii? La
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
Sfânta Scriptură prin cuvintele: <<Și a văzut femeia că bun este pomul la mâncare, și plăcut ochilor la vedere, și luând din rodul lui, a mâncat>> (Facere 3, 6). Însă zicând eu acestea, nu voiesc să eliberez pe Satana de ocară, că el pândește pe fiii omenești, ci voiesc să zic numai că, dacă noi n-am păcătui cu propria noastră voință, nimeni n-ar putea să ne arunce în pierzare. Iar cel ce se lasă amăgit așa lesne ca Eva
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Părinți ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să prevenim păcatul prin alungarea lui încă din faza de momeală sau atac. Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o. Momeala e prima apariție în conștiință a unei dorințe rele. Satana ne-o trimite prin mijlocirea poftelor trupești, stârnind mișcarea vreunei pofte ce dormitează în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâȚând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această Țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic, București, 1980, pp. 318-319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
al II-lea, remarca felul În care proliferau sectele ce purtau numele de creștine, pentru că se revendicau de la Isus Cristos (Origen, Contra lui Celsus 5,61-62), și felul În care rivalizau unele cu altele. El scrie: „aruncă unii Împotriva celorlalți ocările cele mai Înfricoșătoare, care se pot și care nu se pot rosti, și nu sunt dispuși să lase de la ei cât de puțin pentru buna Înțelegere” (5,63). Cu toate acestea, observa că exista Între acestea o grupare pe care
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
chip nepăcătos, din Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, S-a făcut întru toate asemenea nouă afară de păcat. Chiar dacă și îngerii au știut despre taina cea din veac ascunsă, căci proorociile despre Hristos s-au făcut prin îngeri, zămislirea Domnului e binevestită de Gavriil și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ca să taie legăturile morții, ca să mi se deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să se desființeze întâia osândă, ca să înveți răbdarea, ca să fi învățat tăria, ca nimic din viața de față să nu te întristeze, nici moartea, nici insulta, nici ocările, nici batjocurile, nici bicele, nici uneltirile vrăjmașilor, nici calomniile, nici atacuril defăimările, nici bănuielile rele, nici orice altceva din unele ca acestea. Pentru că El Însuși a trecut prin toate acestea, s-a împărtășit de toate acestea împreună cu tine și a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
chip nepăcătos, din Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, S-a făcut întru toate asemenea nouă afară de păcat. Chiar dacă și îngerii au știut despre taina cea din veac ascunsă, căci proorociile despre Hristos s-au făcut prin îngeri, zămislirea Domnului e binevestită de Gavriil și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
ca să taie legăturile morții, ca să mi se deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să se desființeze întâia osândă, ca să înveți răbdarea, ca să fi învățat tăria, ca nimic din viața de față să nu te întristeze, nici moartea, nici insulta, nici ocările, nici batjocurile, nici bicele, nici uneltirile vrăjmașilor, nici calomniile, nici atacuril defăimările, nici bănuielile rele, nici orice altceva din unele ca acestea. Pentru că El Însuși a trecut prin toate acestea, s-a împărtășit de toate acestea împreună cu tine și a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și mii de români îl pun pe domnul Gheorghe Buzatu deasupra tuturor colegilor săi de generație sau mai tineri... Este vorba de generația istoricilor români care, cu toții, au dat bir cu fugiții în fața istoriei! Au făcut de rușine și de ocară nobila misiune a cronicarului! Mai presus de adevărul istoric și de nevoile Neamului au pus măruntele lor interese, de familie sau de individ, ambiția căpătuielii, a dobândirii de onoruri academice. Și au tăcut acești istorici când fala Neamului nostru, eroii
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cer și mă ții în lumina ochilor tăi cum o cămașă de forță peste înfățișarea adevărată a lucrurilor și stau în palma Dumnezeului celui viu și ilustru încăpînd toată în confuzia cosmogonică de după înălțare, și sînt pusă ca priveliște în mijlocul ocărilor în plumb de cuvînt hipnagog și stau de vorbă cu vocea ta, Rabbi, gîndind la fel cum orbecăiesc prin plaur alveolele liniștii, și mănînc miez de nucă în timp ce îl așteptăm cu toții pe fratele Timotei să schimbe tectonica visului în text
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
românesc, un hotărât accent compensativ. Echilibrul interior al eseurilor și articolelor critice, al simplelor notații, chiar ale lui Virgil Ierunca se află aici, în spațiul acesta greu de determinat, dificil de precizat, aflat la limita dintre sarcasm și dor, dintre ocară și mângâiere. Exilul este astfel o cruce răscolitoare de întoarceri, o "cruce de dor", e o stare a ființei care leagă, într-o mult mai hotărâtă măsură individul de spațiul care l-a născut și de care - cu voie sau
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie Cerem țării re-ntregire ---------------------------- București - Piața Universității 20 februarie 2016-oră șase seară. TRĂDĂTORI DE ROMÂNIE Suntem lumii de ocara Uitând de strămoși și glie Acceptând străini de țară Președinți de Românie Mă întreb cum de uitarăm Frații buni de-o vșnicie Jalnic îi abandonarăm Să trăiască-n silnicie Suntem mulți plecați în lume Pentru casa și simbrie Căci doreau
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
pe alții, iar dacă se poate și pe acei care ne poartă din diferite pricini vrăjmășie, așa cum ne îndeamnă poeta în poezia ce dă titlul acestei cărți: //Curățește-mi gândul, inima o spală,/Să nu am în gură vorbe de ocară./ Fă să piară, Doamne, răul tot din mine,/ Să rămână doar ce-i frumos și bine./ Versul meu să fie apă cristalină,/ Zâmbetul deschis, privirea senină,/ Fapta înțeleaptă, trupul potolit/ Și câțiva dușmani să-i am de iubit.// (Ochiul curat
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
pâinea bună în spicul de grâu Și sămânța vieții în apa din râu Pe Iisus să-l văd rastignit pe Cruce In prescura care la altar s-aduce. Curășește-mi gândul inima o spală, Să nu am în gură vorbe se ocară. Fă să piară Doamne răul tot din mine, Să rămână doar ce-i frumos și bine. Viersul meu să fie apă cristalină, Zămbetul deschis, privirea senină, Fapta înțeleaptă, trupul potolit Și câțiva dusmani să-i am de iubit.( de ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cosit.Să văd pâinea bună în spicul de grâuși sămânța vieții în apa din râuPe Iisus să-l văd rastignit pe CruceIn prescura care la altar s-aduce.Curășește-mi gândul inima o spală,Să nu am în gură vorbe se ocară.Fă să piară Doamne răul tot din mine,Să rămână doar ce-i frumos și bine.Viersul meu să fie apă cristalină,Zămbetul deschis, privirea senină,Fapta înțeleaptă, trupul potolitși câțiva dusmani să-i am de iubit.( de ... XXIX. "DORINA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
după o promisiune formală de participare, de la o conferință pe care Blaga a susținut-o la Ateneu, la 5 decembrie 1942, iar acesta din urmă ar fi persiflat "mahalagismul" din Baroane: "L-a îngropat pe Killinger sub un torent de ocări, ca țața cea mai rea de gură, cu poalele suflecate-n brîu". Tensiunile răbufnesc în perioada ingrată a "realismului socialist", cînd - gest anevoie de scuzat - Arghezi dezavuează traducerea blagiană din Faust și își amplifică atitudinea răuvoitoare în articolul Editori și
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
de sărbători trimitem munți de doruri, dar poți să-ți saturi neamul cu pachete? stăpânii noștri ne-au jucat la zaruri și ne-au hrănit cu vrafuri de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna să gonim ocara și să strigam la cer și la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile! dincolo de ele avem Dumnezeu. m-am gândit să dau o raita pe-acolo și să încerc să înșir un eseu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de sărbători trimitem munți de doruri, dar poți să-ți saturi neamul cu pachete? stăpânii noștri ne-au jucat la zaruri și ne-au hrănit cu vrafuri de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna să gonim ocara și să strigam la cer și la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile! dincolo de ele avem Dumnezeu. m-am gândit să dau o raita pe-acolo și să încerc să înșir un eseu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pricinuit nouă moartea, dar nu e totuna a vrea cineva să guste înainte de cercare dintr-o buruiană aducătoare de moarte și a dori să mănânce din ea după ce a cunoscut din cercare că e aducătoare de moarte. Este mai de ocară acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a cunoscut din cercare că e aducătoare de moarte. Este mai de ocară acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința naturală, cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote>. V. Consecințele călcării poruncii Căderea protopărinților în păcat a alungat în adâncurile omului chipul lui Dumnezeu fără a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
înseamnă a te îmbrăca în cămașa morții. Sf. Ioan Gură de Aur ne arată că așa trebuie înțeles acest cuvânt al lui Iisus. „Ucenicii lui Iisus trebuie să înfrunte nu numai moartea aceasta firească, ci chiar moartea silnică, moartea de ocară“. preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 7 martie 2004: cat. I (13 rezultate) - 19 var. 25% a 10 212 442 lei, cat. a II-a (12 rezultate) - 3 var. 100% a 2 822
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
cel de moarte înviat-ai ca Iisus! Lanțul sclavului de veacuri azi îl scuturi la pământ, / Iar dușmanii tăi ca pleava umblă-acum bătuți de vânt. Cei ce-au vrut ca să-ți răpească legea ta și graiul tău / Au ajuns de-ocara lumii sub blăstămul cel mai rău. / Neam român, ridică-ți glasul, căci și cerul și pământul / Vreau acum să te-asculte, să-ți audă azi cuvântul. În cetatea cea străbună, ridicată de Traian, / Azi se-nalță a-doua oară falnic
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]