51 matches
-
florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
am avut colegi pe marii interpreți ai cântecului popular, Angela Moldovan, Maria Păunescu, Ion Cristoreanu, Pop Simion și Elena Zamfira, iar ca soliști instrumentiști, adevărați virtuozi ai instrumentelor populare: Toni Iordache - țambal; Stanciu Simion - nai; Dumitru Zamfira - fluier, caval, cimpoi, ocarină; Ion Milu - taragot; George Udilă - clarinet; Nicolae Turcitu - acordeon; frățiorul meu, George Tănăsescu - acordeon și pian. La Ciocârlia am cântat sub bagheta unor mari dirijori: Constantin Arvinte, Tudor Pană și Ion Ivanovici. De-a lungul carierei mele artistice am cântat
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
performanță, patentat în peste 150 de țări. În afară de targot a creat și fluiere pentru profesioniști, inclusiv fluierul îngemănat la care se cântă pe două voci deodată, în toate tonalitățile, cât și cimpoaie, sonorine „fluiere mai mici acordate la perfecție”, naiuri, ocarine, știind să cânte la toate. Cernătescu Miron, profesor de muzică la Colegiul Național Alexandru Lahovari din Râmnicu Vâlcea, expune naiuri create de dumnealui, dintr-o diversitate de materiale: trestie de bambus, prun, salcâm, fag, stejar, tuia, mahon, larice etc., cărora
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pereții cu șervete brodate în culori vii, carpete, vâlnice, marame și farfurii de Horezu și Oboga, cești, ulcele, ulcioare și linguri de toate mărimile... cu încrustații de mare finețe făcute de meșterii rudari, iar la intrare se vedeau instrumente muzicale: ocarine, drâmbe, fluiere, nelipsitul caval și un nai făcut de răposatul de Ștefan Florescu, și el un cantor renumit al comunei Vălureni. Didina era o fată cinstită și respectoasă cu „Madam Mami” cât și cu toți care călcau pragul cârciumii. Era
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
apretezi care va să zică. - Dar știu că i-am spart mufa și i-am rupt un rozător, spusese el. Fii sigură că pe viitor nu mai face el exerciții de vorbire țuță despre damele bine. Și nici nu mai cântă fals la ocarină. - Dar ești rănit. Nu te doare scumpy? - Te rog să mă crezi că nici nu am avut timp să remarc detaliul de amănunt. Îmi pare numai cu regret că unul din sicofanți decolase până am ajuns eu așa că m-am
FUGIŢI, MORTUL!!! de ION UNTARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342661_a_343990]
-
Poeme > Constiinta > APUS Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului apus noiembrie -n gravuri de catifea, încă mai sunt țipete prin grădină și frunzișul care lunecă galben încă mai sună a ocarină spartă, prin ziua scurtă se revarsă ușor picuri de amintiri, fluvii moarte, turme de dealuri din copilărie, podgorii și pescăruși desenați pe cer, chipuri și voci care-au murit în sufletul meu, și mereu clopotele depărtându-se ca niște cirezi
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste de tată sufletul său și îi hrănea conștiința
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
bătrâne ale Schönbrunului, ca și acum, vântul aducea miros de rășină și de castană coaptă; pomii, acei imenși castani, de o parte și de alta a străzii, căpătaseră culori ruginii și, în valurile vântului, sunau trist ca niște tânguiri de ocarină. Cerul, de o culoare vânăt-închisă, fierbea de nori, prevestind amarnice ploi. Numai undeva, în depărtare, se auzea un pian, sunetele lui cădeau armonic peste liniștea serii, înviorând-o și umanizând-o. Coborâse zgribulit scările Universității și plecase spre proaspăta gazdă
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
a recitat câte o poezie . A urmat un moment de destindere prin care interpretul de muzică populară Ion Lupu, acompaniat de formația ansamblului “Izvor de Vâlcea”, ne-a încântat cu melodiile sale interpretate atât vocal dar și la fluier și ocarina. În partea a doua a programului au fost făcute prezentări de carte, recitări de poezie din volumele prezentate dar și alocuțiuni ale scriitorilor din diaspora: Elenă Buică (Toronto/Canada), Virgil Ciucă (New York/SUA), Daniela Popescu (Madrid/Spania) După prezentarea fiecărui
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
când sunt țeapăn ca un fetiș de lemn!?” SCRIERI: Maria, Timișoara, 1975; Bocceluța cu plăpânde, București, 1977; Roxana, Roxana, Roxana, București, 1978; Ețetera, Timișoara, 1979; Cântece strengărești, București, 1981; Cuibușorul nostru de nicicând, Timișoara, 1982; Ultimul exemplar, București, 1987; Tereremul ocarinei, Timișoara, 1995; Vreo carte, Timișoara, 1995; Poeme de cinci stele, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Amuzament și gravitate, RL, 1977, 42; Cornel Ungureanu, Gheorghe Azap și plăcerile vieții la țară, O, 1979, 29; Gabriela Omăt, Gheorghe Azap sau Despre
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
atunci mai stau în Capitală. Bagă listă mare de colaboratori. Avem nevoie de nume. Toată rezerva națională de talente le băgăm la arta noastră. Te-ai prins? Coperta și pictorialul îl avem de-acu’, e aici, cu noi. Știi ce ocarină are momoloiul ăsta? Obligeană! Faci pleurezie dacă ți-o arată. Punem pariu? Am ridicat din umeri. Nu mă interesa câtuși de puțin. Popa a hohotit. — Stai, profesore, nu te pripi. Nu mai suntem la „Geamandura“. Acu’ eu conduc parada, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nici o perspectivă în bancă. E o crimă să-i zici de-astea, la câtă sensibilitate zace-n ea. Să vezi ce-o să mă toace acu’, să fac ceva pentru tine. De-asta i-am și dat puțin moral, dezvoltarea cu ocarina, să nu sufere din cauza ta. Îi place la nebuneală când se crede utilă, dă perspective. Nu văd de ce te-aș minți, i-am răspuns, trăgându-mă de sub brațul lui. Trăiesc așa și mi-e bine. — Persepolis! hohoti, intrând în mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pereche de picioare, mai rămăsese o singură lună și decisese deja, cu aleasa inimii lui, să se retragă la casa lor, să se căsătorească... 190 DANIEL BĂNULESCU director. Domnul străin era foarte înalt - să fi avut vreo doi metri -, mătăhălos, ocarină borcănată, mustăți în furculiță, o uitătură de parcă i se furaseră boii de la bicicletă, părul albit. Complicii mei se ghemotociseră sub o masă și nu l-au văzut. Am discutat lângă fereastră, convingîndu-mă de trei ori că tot ceea ce dorise
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spunea: - Când te mai văd, cucoană, că tare mai ești șucară... - Glumești dumneata, râdea ea stingherită. - Ce vorbești?! Mie așa-mi plac femeile, mai obosite. Găina bătrână face zeama bună... - Fugi d-acilea, că râzi de mine... - Nu râd, mînca-ți-aș ocarina! Câțiva meseriași băteau cu conferi și deasupra lor căzu o ploaie de hârtii mici. Se împărțeau cărțile poștale pentru alegerea reginei balului. Niște fete iuți treceau pe la fiecare masă și le vindeau. Petrică Cîrcu ceru o sută și puse un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
zona „Cioara”. Unii dintre ei s-au ocupat cu prelucrarea metalelor și a lemnului ori cu agricultura sau, cei dotați, cu muzica, construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul), cimpoiul, ocarina, țambalul cobza. Numeroase sate s-au format pe seama despăduririlor, a golurilor de pădure și poartă denumirea asociațiilor vegetale. Cuibărești, Lazu și Bărboasa sunt satele formate în pădurile care nu mai există astăzi, în locuri adăpostite și ușor de apărat (ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dansuri locale În satele Dealu Perjului și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și să-mi crăinicească ca fonografu cu claxon a lu meșteru său, răposatu Wenceslao Zalduendo. Mai bine-mi țineam fleoanca. A deschis muianu și, mă jur pă clopotu dă pă sanvice, s-a făcut că-și ia o vocișoară dă ocarină dân ăle mai ascuțite, care n-o mai auz d-acu, că, uite, stăm la lăptăria dân Boedo. A zis, fără barim cel puțin să mă lase să abordez clipa turfistică: — Lățilungește-ți, mă, sărăcie, faru șucar pân lucarna cenușie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a Bantului, în localitatea Iablanca, se amintesc în cercetările făcute de-a lungul timpului trei informatori. Este vorba despre Gheorghe Barbu, Ionel Novac și Panta Căzan. Cel mai vast repertoriu a fost descoperit la Gheorghe Barbu, interpret la taragot și ocarină, acesta conținând 19 cântece propriu-zise, 4 doine instrumentale, 4 piese din cadrul ceremonialului de nuntă, 3 piese cu originile în muzica cultă și încadrate în repertoriul funebru. Cele mai numeroase sunt piesele instrumentale de dans, dintre care amintim: 10 ardelene 7
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă masca pe față. Similar: haidamac Miserupist = indiferent. Similar: rece
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lemn sau din trestie, din material plastic, din ebonita, din sticlă etc.) și cu care se cântă cu sau fără ancii. Este vorba de flauturi, fluiere, flageolete, oboaie, clarinete, cornuri englezești, bași, saxofoane, sarusofoane etc. Din acest grup fac parte: ocarinele, instrumente din metal sau din argilă, de forma ovoida, care au sunet de flaut, ca și fluierele cu culisa (din metal sau din ebonita). Alte instrumente de suflat, cum ar fi: cimpoiul, cimpoiul breton, compuse dintr-un burduf de piele
ANEXĂ nr. 92 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166820_a_168149]
-
care micuțul "Hilian" mânuiește sabia cu mâna dreaptă este "The Legend of Zelda: Twilight Princess", de pe Nintendo GameCube și Wii, și "The Legend of Zelda: Skyward Sword", de pe Wii. Seria a făcut trecerea la 3D cu "The Legend of Zelda: Ocarina of Time", lansat în 1998 pe Nintendo 64. Acesta este considerat de foarte mulți, drept cel mai bun joc video creat vreodată. Singurul joc în care Link nu folosește săbii este "Link's Crossbow training",exclusiv pentru Nintendo Wii,unde
The Legend of Zelda (serie de jocuri) () [Corola-website/Science/304469_a_305798]
-
joc în care Link nu folosește săbii este "Link's Crossbow training",exclusiv pentru Nintendo Wii,unde este folosită o arbaleta.Jocul este desfășurat în aceeași perioadă de timp ca si Twilight Princess. Există deasemenea câteva Manga după jocurile:"The Ocarina of time","Four Swords adventure" etc.
The Legend of Zelda (serie de jocuri) () [Corola-website/Science/304469_a_305798]
-
retro, etno, ballad, reggae și tot ce sună frumos și ne încântă sufletul. Lucian cântă la vioară, claviaturi, instrumente populare și face aranjamente orchestrale, inclusiv înregistrări și masterizare în studio. Laurențiu interpretează cu succes la saxofon, clarinet, instrumente populare (fluier, ocarina, nai, caval) și taragot. Cătălin este solistul vocal principal al grupului și cântă deasemenea cu trompeta și familia alămurilor de fanfara.
Frații Reuț () [Corola-website/Science/322989_a_324318]
-
învățământ preșcolar și primar. "Meșteșuguri tradiționale" românești sunt: Olăritul, Țesutul, Cusutul, Pielăria, Cojocăria, Curelăria, Cizmăria, Confecționarea păunilor, Tâmplăria, Sculptura în lemn, Dogăria, Fierăria; Pietrăritul, Fântânăritul, Confecționarea măștilor și păpușilor, Încondeiatul oălelor, Împletiturile din nuiele și răchită, Confecționarea instrumentelor muzicale (fluiere, ocarine, viori). Cele mai întâlnite "tehnici, la nivel global," de realizare a produselor artizanale, repartizate în funcție de materia primă utilizată, ar putea fi grupate astfel: - folosind pielea și firele textile Imprimarea manuală a țesăturilor Shibori Cusutul "Cusături ornamentale (în cruce)" Croșetat Amigurumi
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
piesa care a dat titlul noului disc — Mugur de fluier. Pe baza acestor piese, Nicu Covaci a conceput un nou spectacol: Introducere la un concert despre muzica veche la români, unde venea cu o serie de instrumente tradiționale: fluier, caval, ocarină, vioară, țambal. Spectacolul nu a fost prezentat în forma sa finală datorită începerii unei colaborări de durată cu Cenaclul Flacăra. Iarna, membrii trupei Phoenix se retrăgeau la o cabană din Munții Semenicului unde concepeau noile piese și spectacole. Iarna anului
La Mulți Ani, Nicu Covaci! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105604_a_106896]