20,273 matches
-
della storia contemporanea, ovvero îl Muro di Berlino. Quest'ultimo, com'è noto, venne progettato e costruito per delimitare lo spazio politico di Berlino Est, capitale della DDR, e insieme per separarlo non solo fisicamente, mă anche simbolicamente, dalla Berlino occidentale e capitalista. Îl suo scopo non era però soltanto quello di delimitare e separare uno spazio bensì, ancor di più, quello di contenere - șino ad annientarlo - îl flusso di cittadini della DDR che și riversava a Berlino Ovest per fuggire
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
col sorgere del Muro, la parte orientale di Berlino, come un grande giardino recintato, diventava în sostanza proprietà privată del governo della DDR, cittadini compresi. Certo îl Muro di Berlino serviva - soprattutto quale ammonimento simbolico - anche ad impedire ai cittadini occidentali di entrare senza permesso nel "giardino recintato" di Berlino Est, mă îl suo scopo principale era quello di impedire ai cittadini della Germania Orientale di uscire liberamente dal "recinto", fisico e politico, loro assegnato. Îl Muro era insomma soprattutto la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
di persone. Ciò che un tempo (non molto lontano) appariva caratteristica precipua di regimi autocratici e specialmente comuniști - delimitare, separare, contenere - oggi diventa linea d'azione e tendenza di pensiero delle democrazie. Alcuni studioși attribuiscono questo "nuovo corso" delle democrazie occidentali alle trasformazioni șubițe dagli Stați, ridotti ad essere sempre più semplici "amministratori locali" di fenomeni e regole globali. I "nuovi muri" hanno - come qualcuno ha messo în luce - una funzione eminentemente scenica, di rassicurazione: sono lo strumento col quale i
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
L'anello di recinzione, la cinta formată da uomini, îl Mannring, sono forme originarie della comunità di culto, giuridica e politică" ( C. Schmitt, Îl nomos della terra, cît., p. 65). 13 Schmitt sottolinea l'importanza che, nella storia del nomos occidentale che egli traccia, assume la scoperta del Nuovo Mondo agli albori dell'età modernă. Di particolare rilievo, a suo giudizio, le cosiddette "linee d'amicizia" che vengono fissate da accordi tra le potenze coloniali già fra îl XVI e îl
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
soviet states from Eastern Europe after six years at the start of the Eastern Partnership. Keywords: Eastern Partnership, European Union, Eastern Europe, Russian Federation. Introducere Odată cu încetarea Războiului Rece și cu colapsul blocului comunist răsăritean dominat de Uniunea Sovietică, organizațiile occidentale învingătoare, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană (Comunitatea Europeană la momentul colapsului regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est) și-au adaptat strategiile pentru a consolida pro-speritatea și securitatea propriilor membrii, precum și pentru a asigura stabilitatea la scară întregului continent european
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
străinătatea apropiată vestică și caucaziana 10. De la criza din Ucraina la summit-ul de la Riga - începutul refluxului european? Puși în fața unei strategii inovatoare și eficace a Federației Ruse în materie de derulare a confruntărilor cu vecinii săi și cu competitorii occidentali, prin așa numitul război hibrid 11, Uniunea Europeană și partenerii săi din Europa de Est au reacționat prin instrumentele clasice și previzibile, diplomatice sau eco-nomice, oarecum ineficiente pe termen scurt și mediu în raport cu ineditele operații hibride ale Moscovei care combinau acțiunile militare, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în spațiul european, pentru care și în care s-au dus mai toate bătăliile importante ale lumii, patru mari culoare strategice, de interes deosebit, atât pentru Est (în speță, pentru Rusia), cât și pentru Vest (în speță, pentru marile puteri occidentale, îndeosebi pentru Germania și pentru Franța, dar nu numai). Cele patru culoare strategice sunt, de la nord, spre sud, următoarele: - Culoarul strategic baltic; - Culoarul strategic central-european; - Culoarul strategic al Dunării; - Culoarul strategic Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Mediterana. Culoarul strategic baltic începe de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
culoar și, în același timp, pentru a-l folosi în vederea unei manevre strategice adecvate, Rusia să cucerească rapid cele trei țări baltice (Estonia, Letonia și Lituania), în pofida dispunerii unor forțe NATO aici. Culoarul strategic central-european începe de undeva din Galiția Occidentală, trece pe la nordul lanțului muntos european, cu axul pe unele dintre marile capitale europene (Varșovia, Berlin, Paris) și ajunge până în Normandia. Este un fel de "bulevard" strategic terestru european - singurul - pe care s-au dus mai toate bătăliile Est-Vest sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
funcții importante: să asigure flexibilitatea strategică în cazul în care Imperiul habsburgic (austro-ungar) ar fi fost atacat de cele două imperii; să permită manevră strategică pe linii interioare; să asigure manevră strategică către cele trei culoare strategice, respectiv, catre Galiția Occidentală, catre Gurile Dunării și, prin acestea, catre Marea Neagră. De altfel, între planurile imperiale austro-ungare se află și un posibil atac fulgerător, la momentul potrivit, pentru a cuceri, prin Poartă Focșanilor, Gurile Dunării și a asigura astfel ieșirea imperiului la Marea Neagră
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
momentul potrivit, pentru a cuceri, prin Poartă Focșanilor, Gurile Dunării și a asigura astfel ieșirea imperiului la Marea Neagră. Prima rocadă strategică, în cazul acțiunilor spre Vest, cuprinde teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, care se prelungea, cu cel din Galiția occidentală și cu cel al Țărilor Baltice până la culoarul strategică baltic. În aceste condiții, unificarea statelor românești era, practic, imposibilă, întrucat geopolitică interesul geopolitic al celor trei mari imperii nu permitea aceste lucru, iar statele românești nu erau suficient de puternice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Foreign Affairs, atitudinea Rusiei cu cea a Occidentului în problema crizei ucrainene. El consideră că, de fapt, Occidentul este cel care a pus în aplicare o strategie pentru scoaterea Ucrainei de sub influența Rusiei și alipirea acesteia la arealul strategic occidental. Pentru aceasta, începând din 1991, Statele Unite au investit mai mult cinci miliarde de dolari în peste 60 de proiecte pentru facilitarea unui parcurs pro-occidental al Ucrainei 6. Iar această atitudine nu avea cum să fie pe placul Rusiei. După opinia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din Carta ONU) și principiul inviolabilității frontierelor (uti possidetis juris)9. O soluție tranșantă, potrivit teoriei jocurilor strategice cu suma nula, nu există. Problemă musulmană. Una dintre cele mai graveprobleme ale acestei epoci este cea musulmană. Imigrația musulmană în Europa Occidentală și în Rusia reprezintă nu doar un episod dramatic al acestei populații extrem de numeroase, cu o natalitate explozivă, ci un eveniment extrem, cu repercusiuni extrem de periculoase. Chiar dacă Uniunea Europeană, cu bogățiile sale imense, ar putea face față acestui eveniment strategic esențial
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
security environment and which ensures a coherent working mode of the security system în front of these new types of risks. Keywords: risks, vulnerabilities, security strategies, environment security, anomia. Introducere Lucrarea noastră examinează documentele programatice de securitate ale unor democrații occidentale și investighează percepția riscurilor asimetrice și a mutațiilor mediului de securitate. În același timp, am analizat modul de abordare a noilor riscuri de către state din centrul și estul Europei și integrarea elementelor strategiilor acestora în imaginea de ansamblu a securității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
așa cum este acesta perceput la nivel național, poate reliefa exprimarea (sub diferite forme), de către majoritatea statelor, a preocupării pentru prevenirea și gestionarea unei tipologii noi de riscuri, adesea prezentate sub formă de riscuri asimetrice, neconvenționale, de tip nou. Viziunea democrațiilor occidentale privind transformarea mediului de securitate Democrațiile occidentale, prin fundamentarea istoric- democratică a instituțiilor statale, prezintă avantajul unor sisteme de securitate exersate, transparente și adaptabile la realitățile momentului. Economiile dezvoltate permit finanțarea adecvată a sistemelor de securitate și alocarea de resurse
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
poate reliefa exprimarea (sub diferite forme), de către majoritatea statelor, a preocupării pentru prevenirea și gestionarea unei tipologii noi de riscuri, adesea prezentate sub formă de riscuri asimetrice, neconvenționale, de tip nou. Viziunea democrațiilor occidentale privind transformarea mediului de securitate Democrațiile occidentale, prin fundamentarea istoric- democratică a instituțiilor statale, prezintă avantajul unor sisteme de securitate exersate, transparente și adaptabile la realitățile momentului. Economiile dezvoltate permit finanțarea adecvată a sistemelor de securitate și alocarea de resurse pe termen lung pentru prevenirea, respectiv gestionarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în scopul diminuării tendințelor negative de violențe sociale și imigrație ilegală. Considerăm că această abordare reprezintă o viziune pragmatică a școlii de studii de securitate poloneze, viziune neregăsită la același nivel de luciditate și pragmatism în unele strategii de securitate occidentale. Analiza riscurilor la adresa securității naționale poloneze prin prsima vulnerabilităților curente este reprezentată de dependență Poloniei de aprovizionarea externă cu resurse energetice - gaz natural și petrol. Acestei vulnerabilități i se adresează nevoia de a găsi surse alternative, diversificarea surselor de combustibili
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
securității, este necesară abordarea conjugata, suprastatala a securității, în care instituțiile internaționale de securitate (NATO, UE, OSCE43) au un rol important în diplomația preventivă, managementul crizelor, stabilitatea post-conflict, promovarea democrației și respectul pentru drepturile omului și față de lege. Concluzii Democrațiile occidentale au dezvoltat strategii de securitate pragmatice, bazate pe experiența exercițiului democratic, pe ființarea unor instituții experimentate și pe cunoașterea profundă a intereselor naționale de protejat. Statele central-europene beneficiază de avantajul geografic, dar pot dezvolta sisteme de securitate naționale viabile, bazate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
puterii au devenit nefuncționale. Cetățenii nu mai au încredere în cei cărora le-au delegat puterea în noiembrie 2014. Comunicarea electorală în Parlamentarele 2014 Repere contextuale Alegerile parlamentare din toamnă 2014 s-au desfășurat în contextul retoricii dure dintre valorile occidentale, promovate de actorii politici pro-europeni - PLDM, PL PDM, si nostalgia după tutela URSS, alimentată de ofertele electorale ale partidelor de stânga - PSRM, Partidul Nostru etc. Alte aspecte contextuale au vizat evenimentele tragice din Ucraina și alegerile prezidențiale din România. De
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în imaginarul politic și simbolic românesc, a fost într-o congruenta perfectă cu valorile politice, sociale, economice, culturale aparținătoare Occidentului. Din perspectiva politică, monarhia constituțională era formă de stat cu vaste ramificații și legături care "unea" civilizația românească de lumea occidentală, producând o îndepărtare controlată de simbolurile răsăritene, balcanice și chiar otomane. Pentru că schimburile de idei și curente, care a început la mijlocul secolului al XIX-lea, a adus în principatele române, zestrea unor simboluri aproape nostalgice, care au transformat civilizația vestică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
străin de Vest, așa cum constituția de la 1866, de inspirație belgiană, catalogata de mulți istorici și constituționaliști ca fiind una dintre cele mai liberale de la acea vreme din Europa, era o opțiune categorica de a importa norme și proceduri sau ritualuri occidentale. Totodată, forța simbolică a actului fundamental de la 1923 apare ca fiind un fundament al spațiului vestic și o garanție a legăturii cu vechea Europa: "Ea (Constituția de la 1923 - n.n.) a fost aliata prețioasă a Occidentului, apărătoarea valorilor creștine și europene
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pro-vestice a țarii. De toate se leaga regalitatea și formulele sale politice. Ultimul rege al României a făcut, prin vocația să, discursul său și prin opțiunea de a se stabili definitiv după exil într-o țară ancorată profund în valorile occidentale, un arc peste vremuri identificându-se pe deplin cu "Vestul". La 88 de ani de când a urcat pentru prima dată pe tronul României, 71 de ani la abolirea monarhiei constituționale, la 25 de ani de la prăbușirea comunismului, Mihai I este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ca o formă de explicație și înțelegere a rolului modest jucat de elitele politice refugiate în Vest. Interpretările lui Mihai I cu privire la guvernul României din exil vin să întregească un model solitar de referință pentru ceea ce se întâmplă în Europa Occidentală cu cei care încercau să formeze o opoziție politică autentică pentru sensibilizarea opiniei publice internaționale și nașterea unui val de mobilizare necesar unei eventuale intervenții. Monarhul apreciază, în relatările sale despre perioada exilului, poziționarea Vestului cu privire la existența unui organism care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lumea în ansamblu. Simbolul întâlnirii de la Ialta a rămas pentru ultimul rege al României imaginea unei nedreptăți majore și a unei înțelegeri ilegitime făcute între Aliați, care punea Estul, pentru multă vreme, în postura unei creații inverse a valorilor vestice occidentale. Regele aprecia faptul că Ialta - ultima mare conferință interaliata de dinainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, care a statuat unele transformări vitale pentru Europa de Est și statele Baltice, printre care crearea unei zone tampon, sacrificând astfel libertatea statelor din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
internaționale, până atunci autoritățile românești vor da dovadă că participa, cu o lipsă de patriotism fără precedent, la adâncirea sciziunii dintre cele două pământuri românești"22. Actul de la 23 August și antiteza cu mareșalul Ion Antonescu, ca paradigmă a valorilor occidentale Între temele și simbolurile care definesc gândirea politică a ultimului rege al României, actul de la 23 august 1944 poartă, poate, cel mai privilegiat loc din perspectiva semnificațiilor profunde și a modului în care a rămas un pilon definitoriu al valorilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și au antrenat ideea potrivit căreia țară avea nevoie de un "conducător". Pierderea provinciilor românești în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza dintre regele Mihai și mareșalul Ion Antonescu 23 a fost un adevărat studiu de caz pentru perioada tranziției, pentru modul în care apare translarea dinspre un personaj
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]