469 matches
-
cinci familii la casa lui Ion Ciuchi, Filip Oprișan, postelnicul Chiriac Oprișan, căpitanul de rol Costache Ciută și la mine; au stat toată iarna, iar în primăvară au mers la curtea boierului Tescanu de le-au dat lor loc de ocină în lunca Dunavăț. Și au tăbărât ei în lunca Dunăvăț primăvara (1785) și au făcut bordeie, parte din ei cu pământ, iar parte din ei le-au făcut din bârne de salcie și le-au acoperit cu coarja ei, adică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor, Filipaș, de la Sava Mleaștniță, pentru 140 zloți tătărești. și s-a îndreptat înaintea noastră și s-au pus ferâie, ca să le fie și de la noi carte de mărturie și de îndreptare, precum și întărire, să le fie și de la noi ocină și dedină, neclintite niciodată, în veci. Și altul să nu se amestece în fața acestei cărți a noastre. Și cine ar mai ridica o pâră mai mare, acela să fie dator la poartă 50 de boi. Altfel să nu fie:” însuși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de la alți mulți oameni buni, astfel scriind în acest zapis, cum că a venit înaintea lor Arsenie fiul Crârstinei, nepotul Moldei din Hilipeni, de a lui bunăvoie, de nimeni silit și nici asuprit, și a vândut a sa dreaptă ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Hilipeni, pe pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Roico; asemenea a vândut-o mai sus scrisului popii Andronică și preotesei sale. Deci noi, văzând acest zapis de la atâția oameni buni și slugi ale noastre, am întărit popii Andronică și preotesei lui, ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și cumpărătură, cu tot venitul. și altul să nu se amestece. în Iași, anul 7156 (1648) aprilie 18. însuși domnul a poruncit. Todirașcu, mare logofăt. Corlat [a scris]. * /1616 septembrie 1 - 1617 august 31 : 7125 Suret de la Radul Vodă, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Obreja di la Godineșt[i], scriu cum au venit înaintea lor Nichită și Dragoș pit[a]r și Nistor di la Obîrșie, di a sa bună voe, așăjdere și Pavăl și Tiron din Hilipești și au vîndut a sa driaptă ocină și moșii de urică di la moș[i] di la bătrîni, o bucat[ă] di moșii din Bucovina, din hotarul Runcului, di la Dorog Ungurianul, di la Șipotul Boțului în jos spre Dunaviciu, a patra [parte] Dunavicilor, pînă cînd s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
va alegi din partea din jos din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 15 ughi. Un zapis făr[ă] de veleat de la Ion Role[a] cu ficiorii lui Vidrașcu și Sava au vîndut a lor dre[a]ptă ocină a lor ce se va alegi din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt. drept 10 ughi din tot locul. Un zapis făr[ă] de veleat, de la Costantin sin Ion din Hilipeni au dat partea lui ce s-ar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și drese ce au îi pe acea parte ce scrie mai sus pe giumătate de poiană ce se cheam Filipeni să fie cu tot venitul ce scrie mai sus și de la noi, am făcut și am întărit a lor dreaptă ocină și baștină ca să fie lor de la noi ocină cu tot venitul neclintit, nici odinioară în veci. și altul să nu se amestece înaintea aceștii cărți a noastre. S-au scris în Eși anul anul 7092 [1584] iunie 25. * 1641 (71590
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce scrie mai sus pe giumătate de poiană ce se cheam Filipeni să fie cu tot venitul ce scrie mai sus și de la noi, am făcut și am întărit a lor dreaptă ocină și baștină ca să fie lor de la noi ocină cu tot venitul neclintit, nici odinioară în veci. și altul să nu se amestece înaintea aceștii cărți a noastre. S-au scris în Eși anul anul 7092 [1584] iunie 25. * 1641 (71590) septembrie 15 Gavrilă Hurdebeiu din Filipeni vinde ocina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocină cu tot venitul neclintit, nici odinioară în veci. și altul să nu se amestece înaintea aceștii cărți a noastre. S-au scris în Eși anul anul 7092 [1584] iunie 25. * 1641 (71590) septembrie 15 Gavrilă Hurdebeiu din Filipeni vinde ocina sa din Filipeni lui Ion Ciobotarul fiul lui Tif din Filipeni pentru 20 lei de argint. „Adică eu, Gavrilă Hurdebeiu însă din Filipeni însă scriu și mărturisescu cu [a]acestu zapisis al meu cum mi-am vândut a mea ocină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocina sa din Filipeni lui Ion Ciobotarul fiul lui Tif din Filipeni pentru 20 lei de argint. „Adică eu, Gavrilă Hurdebeiu însă din Filipeni însă scriu și mărturisescu cu [a]acestu zapisis al meu cum mi-am vândut a mea ocină și moșie ce s-a alege partea mea din Hilipeni dintr-un bătrân din partea din gios din țarină, și din fânea și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu pomeate și cu tot vinitul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pomeate și cu tot vinitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeni ce mai sus scrie din partea de gios. și au cumpărat Ion ficiorul Ciobotarului lui Tif [din] Hi[li]poani și mi-au dat pe acea ocină 20 de lei bani de argintu. și întocmiala noastră au fost mulți oameni buni, anume: Ionașcu sin Grasi (sic) ot Hilipeani și One Platon ot tam și Gavrilă Tif și Sion Tif și Gligorie și Ion Iosif și Gavrilă Tudoran
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Pătrașcu logofătul al treilea din sat, din Hilipeni ce ieste la ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie ce avem în sat, la Hilipeani usăbita de alte vii, cu pomii și cu locul, cu tot vinitul acestei vii. Am vîndut dumisale logofătului dreptu trei lei bătuți. și ne-au plătit dumnealui tot deplin precum ne-am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu tot vinitul acestei vii. Am vîndut dumisale logofătului dreptu trei lei bătuți. și ne-au plătit dumnealui tot deplin precum ne-am tocmit, căci am socotit că altul nu încape fără dumnealui, pentru aceea ca să-i fie dumnealui dreaptă ocină și moșie și giupînesei dumisale și coconilor dumisale. i să aibă a-și face dumnealui și dîrease domnești pre această vie. și într-această tocmeală Î și a făcut dinaintea dumisale lui Toaderi Paladie vel stolnică și dinaintea Î. lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satul dumisale lui Pătrașco logofătul al treilea din Hilipeani, ce iaște în ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie, toată partea ce avem la sat la Hilipeani, den cîmpu și den pădure și den pomet și den vatra satului, cu tot locul și cu tot vinitul. Această moșie o am vîndut dumisale logofătului dript treisprezece ughi bani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Această moșie o am vîndut dumisale logofătului dript treisprezece ughi bani buni și ni-au plătit plătit dumnealui tot deplin, precum nei-am tocmit, căci am socotit, că altul nu încape fără [numai] dumnealui. Pentru acesta ca să-i fie dumisale dreaptă ocină și moșie și giupînesei dumisale și cuconilor dumisale și să aibă a-și face și diresi domnești pre acest moșie. Ilie Vraciu (n. 1935) Viorica Vraciu, decedată în 1995 La cei 74 de ani, Ilie Vraciu rămâne același entuziast, îndrăgostit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești. În 1841, un Ion Ungureanu a fost vornic. Grigore Ioniță Ruset Dimitrie Sigilii ale membrilor fam. Rosetti invocau sărăcia (nu avea cu ce plăti birul, dările mari și grele) și slăbiciunea, încât cel ajuns în ceastă situație își dăruia ocina pentru a fi îngrijit la bătrânețe. Acest proces de subminare a moșiei răzășești poate fi urmărit documentar pentru satele Filipeni și Fruntești: primul a dispărut ca sat răzășescă la sfârșitul secolului al XVII-lea, al doilea s-a menținut cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să vorbească de zile de clacă. șăranul așezat pe moșia domnească, mănăstirească sau răzășească avea dreptul la casă și grădină, pământ de arătură și fânaț, putea planta vie și livezi cu pomi, și tot ce obținea prin efort propriu devenea ocina sa pe care o putea lăsa moștenire urmașilor care puteau beneficia de averea moștenită dacă rămâneau în sat, pe aceeași moșie. La început, țăranul dependent se putea muta de pe o moșie pe alta, dar , după legiuirea de legare de glie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe o moșie pe alta, dar , după legiuirea de legare de glie din 1628, plecarea în alt locă se limita, fiind condiționată de o plată numită găleata de ieșire, care se plătea încă din secolul al XV-lea. ranii fără ocină, pierdută din diferite cauze (vânzare, cedare pentru a scăpa de o pedeapsă, donare silită etc.), puteau rămâne în sat pe moșia și ocina asupra căreia nu mai avea decât dreptul de folosință pentru care plătea zeciuiala și, mai târziu, făcea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o plată numită găleata de ieșire, care se plătea încă din secolul al XV-lea. ranii fără ocină, pierdută din diferite cauze (vânzare, cedare pentru a scăpa de o pedeapsă, donare silită etc.), puteau rămâne în sat pe moșia și ocina asupra căreia nu mai avea decât dreptul de folosință pentru care plătea zeciuiala și, mai târziu, făcea și 6 zile de clacă. În această situație trebuie să fi fost răzeșii din Filipeni care și-au vândut părțile de moșie și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care plătea zeciuiala și, mai târziu, făcea și 6 zile de clacă. În această situație trebuie să fi fost răzeșii din Filipeni care și-au vândut părțile de moșie și unii răzeși din Fruntești care și-au vândut părțile de ocină boierilor Rosetti. Erau și cazuri în care noul proprietar alunga de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii care nu erau vecini, făceau 12 zile de clacă și dădeau dijma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a activitate economică intensă. Astfel, într-un document de întărire (carte de stăpânire) de la Vv. Moldovei, Vasile Lupu, din 18 aprilie 1648, pentru popa Andronică din Fruntești care cumpără de la Arsenie, fiul Cristinei, nepotul Moldei din Filipeni partea sa de ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Filipeni, pe pârâul Dunavăț, pentru douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arătură și cu loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
udatul grădinilor de zarzavat, cât, îndeosebi, pentru colectarea apei în iazuri pentru a purta o moară. Documentul din 1 septembrie 1616, de la Radu Vodă arată că Petrea și faemeia lui Mălina au cumpărat de la Pavăl și Tiron din Filipeni dreapt ocină și moșie (vecină) cu hotarul Fruntești „unde se numește Sălașele cu un vad de moară”. Un alt document din 18 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, arată că Arseni, fiul Cârstinei Î din Filipeni, a vândut popei Andronicî din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a lungul drumului pe care nu trece nimeni. E liniște. Rămasă în grădină, sub măr, pe fotoliul de nuiele împletite, Frumoasa Neli, obosită și ea, întinde o mână și mângâie cepele coapte din funia agățată în măr: ce lume, ce ocină și ce moșie mi-a arătat stăpâna mea, ce vorbe mânuiește, cât am umblat în cruciș și-n curmeziș, câte mi-a arătat, Doamne, am uitat cu totul de mine, aș fi vrut să nu se mai termine poveștile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
unelti la mutarea hotarului, astfel încât biserica să ajungă pe moșia boierească din Verșeni. Că doar hotarul era foarte aproape de biserică. Neizbutind să facă aceasta singur, vechilul ceru ajutor Domnitorului, stăpânul moșiei, care încercă și el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta, neputând ajunge la vreo înțelegere cu răzeșii, a ticluit un vicleșug, căruia țăranii miteșteni nu
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu râvnă către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfânta și de viață făcătoare Troiță, am dat această cinstită poruncă după noblețea inimii mele și am întărit și am împuternicit ca să fie de ocină si de ohabă mănăstirii Nucet, mormântul părintelui meu, și spre veșnica lui pomenire... toate bălțile, începând de la săpatul pe Dunăre, până la Gura Ialomiței», proprietăți ale Nucetului pe Olt, adică la Mănăstirea Cozia. Voivodul Mircea cel Mare a murit la 31
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]