967 matches
-
electric, și realizarea unui modern sistem de încălzire, amenajându-se în spatele lăcașului de cult anexa pentru centrala termică. În anul 2010 s-a realizat izolația cu polistiren necesară pereților Bisericii și s-a tencuit exteriorul Bisericii în tehnica terasit, iar ocnițele și brîul decorativ realizate de jur - înprejurul Bisericii, reprezintă elementele distincte ale arhitecturii exterioare. Pentru a pune în evidență edificiul pe timp de noapte s-a montat un sistem de iluminat prin proiectoare electrice, și în interior, spațiul liturgic, a
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN BADON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375352_a_376681]
-
deplin,Cum carnea lor n-a ars în suferinți.... XXI. CV-UL RENATEI VEREJANU, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014. CURRICULUM VITAE Nume și prenume: Verejanu Renata Născută - s.Verejeni, județul Soroca, azi raionul Ocnița, Domiciliu: or.Chișinău, R.Moldova Studii: Facultatea de Ingineri-Economiști a Institutului Politehnic, azi ASEM și Universitatea Tehnică, 1966-1972 Institutul de Literatură „Maxim Gorki”, din Moscova,1974-1980 Doctorantura la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-2002 2002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Moldova, Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură), Cenaclul „Grai Matern”, președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef, Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și ... Citește mai mult CURRICULUM VITAENume și prenume: Verejanu RenataNăscută - s.Verejeni, județul Soroca, azi raionul Ocnița,Domiciliu: or.Chișinău, R.MoldovaStudii: Facultatea de Ingineri-Economiști a Institutului Politehnic, azi ASEM și Universitatea Tehnică, 1966-1972Institutul de Literatură „Maxim Gorki”, din Moscova,1974-1980Doctorantura la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-20022002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, FranțaActivități:Ministerul de Finanțe
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
cu măiestrie. N.Iorga asemănă turnul impunător ce se înalță deasupra acoperișului, în poziție centrală, cu cel al bisericii Dragoslavele-Muscel, la rândul ei inspirată de modelul mănăstirii Câmpulung. O caracteristică de valoare o dă brâul care încinge exteriorul, iar în ocnițe existau picturi de sfinți în picioare, azi șterși și din păcate nerestaurați 155. Tot pe peretele exterior (partea de sud )lângă pridvor se află portretul săpat în piatră și încastratrat în zid al lui Ghenadie ecleziastul și inscripția “Ghenadie,1819
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
164. Nouă biserică în formă de corabie este mai mare decât Sf. Treime, pictată în stil bizantin( turcii au deteriorat-o la începutul secolului al XIX -lea. Avea un pridvor deschis și un brâu exterior care separă două rânduri de ocnițe. Două turle octogonale, cu baze pătrate, care apără pridvorul și mijlocul clădirii. Tabloul ctitorilor cuprinde atât ctitorii inițiali ( Pleșoienii), cât și pe cei noi, Glogobevii, fiind zugrăviți cu o 142 artă deosebită care reda elemente interesante de fizionomie, costum de
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
biserică a Cernețiului se află pe aceeasi ulița principala, cam la mijlocul distanței între cele două anterioare. Are hramul Sfanțul Ioan Botezătorul și forma deja consacrată de navă. Clădita temeinic din cărămidă, păstrează brâul exterior ce separă cele două rânduri de ocnițe. Pisania mărturisește că a fost teminată în 1820, deci în perioada de creștere a Cernețiului, devenit un important centru comercial în zonă. A fost zugrăvita de popa Mihai “cliricul ot Târgu Jiul “și de “Ioan sân popa Dobre,calfa,1820
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
existente în interiorul ansamblului religios, abia la intrarea în biserica Mănăstirii Putna. Accesul în biserică se face prin cele două uși ale pridvorului care, pentru prima dată în Moldova, apare închis. În plan trilobat, construcția se înscrie în trăsăturile epocii, cu ocnițe din arcaturi și arcade oarbe, pilaștri și ferestre dreptunghiulare gotice. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă masivă având la partea superioară o pisanie în care se menționează lucrările de reconstrucție din timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
prin săparea unor fântâni, numite gropi, late de opt palme (2,23 m). În 1849, la Tîrgul Ocna erau în exploatare patru gropi: groapa arestaților (deschisă în 1826), groapa Opreanului (deschisă în 1835), groapa Candida (deschisă în 1836) și groapa Ocnița (deschisă în 1843). Adâncimea lor nu depășea 62 de stânjeni (138 m), iar lățimea creștea pe măsură ce groapa înainta în subsol. Pereții laterali ai acestor gropi erau țambrați, adică căptușiți cu lemn de brad și, pentru scurgerea apei, cu piei de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căzut-a-n Sumbru caos; Los între timp și Enitharmon s-au născut, 260 Dar cum, nu stiu; apoi uitarea întru totul mă-nvălui Pentru un timp, nici nu-mi mai amintesc nimic pînă ce stat-am Lîngă Los în Ocnița întunecoasa, sclava în chipuri ale vegetației După cum fost-a Voia lui Luváh, care-a luat Locul Veșnicului Om și l-a înfrînt. Dar tu, Nălucă-ntunecată, 265 Poți să găsești o cale să pedepsești pe Vala în înfocata-ți miazăzi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
destul de stângaci de altfel, de trupul bisericii. Chivotul ne arată, fără putință de tăgadă, că, la începuturi, biserica avea o turlă deasupra pridvorului, iar turla naosului avea o bază, acoperită cu țigle ca și acoperișul, cuprinzând și un rând de ocnițe. Analizând atent aspectul turlei naosului, G. Balș a scris: „atât lipsa bazei turlei naosului cât și înfățișarea brâului și dispoziția neobișnuită a ferestrelor, precum și diametrul așa de mare al turlei, ne întărește în opinia că a fost refăcută“28. Nestăpânind
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ură spre ei, iar alteori, în colțul ei de fereastră, avea o strângere de inimă. IItc " II" Într-o vreme, primăvara, Haia a prins a umbla prin casa părinților ei cu o deosebită bucurie. În fiecare ceas își lua din ocnița mare a sobei călțunul început și da fuga în uliță. Rifca, maică-sa, își ridica ochii negri, fără să-și clintească trupul gras din locul ei, din cerdacul dărăpănat. Întreba cu voce ascuțită: —Haie, unde te duci, Haie? — Mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mă logodesc cu feciorul lui Malamet! strigă deodată Haia, ridicându-și ca-ntr-un fulger ochii spre tatu-său. Privirile lui Sanis scăpărară. Bocăni de două ori, cu cizmele-i pline de sânge, până la sobă, și apucă de lângă piuliță, din ocniță, pilugul greu de alamă. —Eu nu vreau să te alung, nu te blastăm! izbucni el, și crescu nalt, lângă Haia, cu bucata de alamă înălțată. Nebună ce ești! Îți sfărm capul! Rifca dădu un țipăt și se repezi. Haia căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
treflat, cu abside semicirculare în interior și poligonale în exterior. Cele două intrări în pridvor cea de la nord și cea de la sud au muluri încadrate în chenare dreptunghiulare formate din brâuri torsadă. „Brâul median răsucit cu cele două rânduri de ocnițe suprapuse, decorația celor două turle, sobră dar frumoasă, iar în interior decorarea nervurilor ce susțin bolțile și arcurile dublouri cu torsade, în formă de frânghie, pe care se aplică rozete cu decorațiuni geometrice sau vegetale de tip baroc, pun în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuiei de mai multe ori. În anul următor s-a amenajat în pante terenul din jurul noilor chilii pentru scurgerea apei, după care, s-a trecut la restaurarea caselor domnești. Deasupra vechiului zid din piatră s-a adăugat un rând de ocnițe din cărămidă aparentă și o cornișă în zimți pe care s-a plasat acoperișul. S-au construit două foișoare pentru scările de acces la ambele intrări. Unul mai mare, pe șapte coloane din blocuri de piatră la intrarea principală și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nod terminal, portagrafa triunghiulară, uneori corpul lățit trompetiform spre resort, care constituie o continuare a tipurilor de fibule puternic profilate prezente în secolele I - începutul sec. II d. Chr., mai ales în așezările de tip „dava” de la Brad, Răcătău, Poiana, Ocnița, Cuciulata etc. După cum remarcă și Gh. Bichir, acest tip de fibulă a stat la baza formării fibulelor de tip carpic. La Văleni sunt încadrate în tipul 3 - cu corpul puternic profilat, buza trompetiformă. Din punct de vedere cronologic ele sunt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost trecute în tipul 3 de pandantive. Piese asemănătoare au fost descoperite în majoritatea necropolelor dacilor liberi. Ele apar și în perioada anterioară, în așezările dacice din sec. I î. Chr., I-II d. Chr., cum sunt cele de la Popești, Ocnița sau Brad. Aici ele apar și la mormintele de înhumație în gropi cilindrice, în special în așezarea deschisă. Cel de al doilea pandantiv (Pl. 60/3; 86/3) din argint, are o formă deosebită, fiind format dintr-o placă de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Ocna Sibiului, cu cea mai mare adâncime Ă1325m, 126m) dintre lacurile din aceasta categorie. S-a format în anul 1817 prin prăbușirea unei mine de sare. În această zonă se mai găsesc lacurile: Horia, Cloșca si Crișan, Lacul fără fund, Ocnița, Sfântu Ioan, Lacul Poporului, Brâncoveanu, Lacul Mâței, Lacul cu Gheață Dulce, Lacul Trestiilor si Lacul Vrăjitoarea. Creșterea salinității de la suprafață Ă180-200 g/l) spre fund Ă300g/l) determină formarea fenomenului de heliotermie cu temperaturi mai ridicate in orizontul de apa
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
și a cvalității ei. Despre uricul, descoperirea și începerea sarnițelor de la Ocnă [Târgu Ocna n.ns.] ni lipsesc documente istorice și autentice. După tradiția păstrată, lucrarea lor ar fi ca de 200 ani, când, mai nainte, Moldova scotea sarea la Ocniță, amu în Beserabia. Însă, încă din încurgerile și stirpirile tătarilor, au fost de nevoie a părăsi acele sarnițe și, în loc, a alege aceste de astăzi, așezate în depărtare, între munții Carpați. Poziția ace<le>i sarniți părăsite este între Movilău
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
alege aceste de astăzi, așezate în depărtare, între munții Carpați. Poziția ace<le>i sarniți părăsite este între Movilău și Briceni, cătră care, de la coastele răsăritene a<le> Carpaților, se trage o formație de ipsos pe la Ștefănești, peste Prut, până la Ocniță. Din alăturarea întinderei straturilor de sare cu metodul de azi a<l> prelucrării, se poate încredința că sarnițile de la Ocnă nu sînt mai vechi decât de 200 ani. Aceste straturi se află pe coasta anti-Carpaților, în înălțimea muntelui ca de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
2. Groapa Opreanului, deschisă la 1835, adâncă de 260 palme, având la fund o lărgime de 144 palme; 3. Groapa Candida, deschisă de Opreanu la 1836, este de 264 palme adâncă, la fund [fiind de] 140 palme lată; 4. Groapa Ocnița, deschisă la 1843, are o adâncime de 250 palme, iar la fund o lărgime de 116 palme. După nivelația făcută, s-au aflat că fundul acestor groape este ca la 24 palme mai gios decât albia părăului Vâlcea, ce curge
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lături, desfundând cu coarnele stufișul". Toată această magmă însuflețită își încetează, brusc, alunecarea, diseminându-se în coasta unui deal abrupt: "Spuma lighioanelor se tăie în două, în trei și pieri în suciturile văii, iar Stoicea dădu fuga la adăpost într-o ocniță ivită sub deal...". Teribila aventură nu se încheie aici; flăcăul aude "un nechezat de cal, un ropot de copite și un țipăt de femeie", ultima asaltată de o ursoaică. Micul episod cinegetic nu este lipsit nici el de suspans: "namila
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând: «tâta mare!» și ne săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se aprindea opaițul, și tata se punea să mănânce, noi scoteam mâțele de prin ocnițe și cotruță și le flocăiam și le șmotream dinaintea lui, de le mergea colbul; și nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre până ce nu ne zgârâiau și ne stupeau ca pe noi.” Ion Creangă, Amintiri din copilărie
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de 25 de familii. 1847 potrivit documentelor oficiale, în acest an s-a construit prima întreprindere de prelucrare a strugurilor de poamă. 1875 au fost construite 2 mori. 1889 o gară construită în acest an, odată cu înființarea căii ferate Bălți Ocnița, a deschis noi legături spre lume și creștere industrială a orașului. în anul 1922, în cadrul reformei agrare din Basarabia, 43 de locuitori au primit 250 ha de pământ. în prima jumătate a sec. XX localitatea începe să se dezvolte rapid
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în livadă, pereții și bagdaliile albe, prispă, de jur-împrejur... În odăița de o austeritate monahală, două laițe pe colț, cu așternuturi, oglinda veche, tocmai de când s-a jucat nunta Săfticăi la poartă, după obicei -, cu apele îmbătrânite... o sobă cu ocniță albă, ușor coșcovită, cotruța și strachina mâțelor. Ca orice om al singurătații, din îndelunga nevoie de a sta de vorba cu cineva, baba Săftica povestește... povestește mereu, apoi se întoarce la torsul gândurilor ei... Privind-o, te simți mereu îndemnat
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
frunze în văzduh. Pădurea era învăluită de un val de ceață, lumina zilei murea înnăbușită în ceață... Nu-ți mai puteai da seama dacă e noapte ori ziuă. - Vine furtuna!... murmură bătrânul Toma. În odaie, focul pâlpâie în soba cu ocniță... Vălmășagul vântoasei de afară răzbea prin hogeag, împingând fumul înapoi în vatră. O pală de vânt lovi crengile gorunului din fața ferestrei și o deschise în lături. - Parcă se sfârșește lumea... nu alta! ...zise mai mult gemut bătrânul. Deodată, prin fereastra
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]