201 matches
-
Pavel Chihaia, care nu a mai scris proze după Blocada, a lui Alexandru Vona și chiar al lui Mihai Villara. Dar cât de lung va fi fost șirul anonimilor? Pe Dinu Pillat l-am fi putut avea între noi, patriarh octogenar, când cu mai bine de un sfert de veac în urmă, nu ne-ar fi părăsit. Și, în primăvara anului 1997 ar fi aflat că justiția română l-a reabilitat, dimpreună cu ceilalți membri ai lotului Noica-Pillat. Nici în postcomunism
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
coperta a IV-a semnată de Ion Topolog Popescu nu aflăm date biobibliografice despre Grigore Cojan, autorul acestei cărți de "amintiri cu scriitorii brașoveni". Deducem din lectura unor capitole că a fost coleg cu unii dintre aceștia care sunt astăzi octogenari. "Amintirile..." au fost publicate mai întâi sub formă de serial în "Foaie pentru minte, inimă și literatură" - suplimentul literar al "Gazetei de Transilvania" (Brașov). Dicționarele de terminologie literară definesc amintirea (sau memorialistica literară) ca o "consemnare retrospectivă a unor împrejurări
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
oricum. Și urmărit de lumea întreagă. E parfumul subțire adus din vechimea imperială și dat pe corsajele și reverele doamnelor și domnilor de azi. În fond, ce putea fi mai firesc, în briantul concert, decît invitarea unui Gregory Peck, acum octogenar, sau a corului de copii negri din Harlem! Da, dar cînd știm că Viena ultimului an a fost răvășită de puseul naționalist al lui Haider, atunci tenta americănească a spectacolului nu mai părea una întîmplătoare. Vrînd-nevrînd, doamnele și domnii din
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
public, pentru vreo expoziție, pentru vreo proză, ceva.) Te felicit!... repetă teatral... pentru mormîntul de la Eternitatea... e foarte frumos. Mulțumesc, zic eu cu modestie și ne strîngem mîna. În care timp, trecînd șontîc pe lîngă noi, fostul mare chirurg, melomanul octogenar, se-apropie o clipă și-l bate pe umăr pe amic: Am onoarea, dom' colonel! Baaang. Ce neașteptată compensație. Foaierul teatrului. Pauză. De vorbă, lejer și amuzant, cu Academicianul și cu Actorul. Apare brusc din stînga Generalul. Cel ce făcuse
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
ținută muzicologică; libretul este prezentat în ediție bilingvă, franceză și italiană; unul dintre studiile muzicologice, cel introductiv, îi aparține compozitorului italian Roman Vlad, muzician originar din România, un spirit ardent, împătimit al muzicii enesciene, personalitate care nu-și arată vârsta octogenară; cu două zile înaintea premierei a susținut o captivantă conferință publică de prezentare a lucrării, cântând la pian și vocalizând principalele momente ale operei; succesul a fost pe măsură; ulterior, repetiția generală a fost deschisă publicului, un public pasionat care
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
În lumea schilozilor“, probabil cel mai bun din carte, în paginile căruia autorul descrie accidentul trăit în satul natal Cremenari, unde, mergînd să viziteze cimitirul părinților, se împiedică și cade, suferind o fractură de col femural. La o vîrstă aproape octogenară, un asemenea traumatism e redutabil prin complicațiile la care poate duce, fără a mai adăuga condițiile de terapie din România. După două zile de internare la Spitalul Municipal din București (o instituție cotată printre spitalele civilizate din Capitală), spectacolul gîndacilor
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
fotografie. Fotografia făcută la sfârșitul ultimului spectacol semnat de el, Scrisorile unei călugărițe portugheze, spectacol care a marcat revenirea sa pasageră și meteoritică din azile transilvănene după ani de zile, zeci de ani de internare, încât Constantin Chiriac îl credea octogenar. Nici unul dintre noi nu-l mai imagina urcând pe o scenă publică, fără ca aceasta să ne împiedice să ni-l amintim, să-l regretăm, să-l evocăm. Acum puține zile, în dimineața aceea lăptoasă când felinarele se stingeau pe strada
Coroana de tinerețe și moarte by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2676_a_4001]
-
Ion Petrescu și Dumitru Amariei pentru contribuția avută la promovarea armatei din Republica Moldova și înființarea redacției ziarului „Oastea Moldovei”. La Radio Moldova a fost organizat un brainstorming cu participarea a peste 20 de reporteri și redactori, în frunte cu directorul octogenarului post public, Alexandru Dorogan și timp de aproape trei ore a avut loc un schimb de idei, de opinii pe diferite teme profesionale, precum presa independentă, deontologia și audiența. Membrii delegației au fost invitați la rubrici și emisiuni, la Radio
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
vine din acest weekend și pe marile ecrane din România. Distribuit de Independența Film. Sinopsis. Filmul surprinde un fragment din ultimii ani de viață ai unor foști profesori de pian, soț și soție (Jean-Louis Trintignant și Emmanuelle Riva). Actualmente, pensionari octogenari ajunși la vârsta neputinței. Cei doi locuiesc singuri, așa că, în momentul în care starea de sănătate a unuia dintre ei se deteriorează brusc, relația precum și capacitatea lor de a gestiona criza sunt puse la foarte grea încercare. ### Jean-Louis Trintignant Pentru
Jean-Louis Trintignant revine pe platourile de filmare, după 14 ani [Corola-blog/BlogPost/98349_a_99641]
-
sunt triplete? Bănuiesc că nu se ocupă cu nimic. Ce ar putea fi mai interesant, în epoca piticilor-porno, decât niște “sexy-triplete”? Niște sexy-cvintuplete? Nțț. Prea puțin. Niște porno-sixtuplete? Hmm, da, să zicem! Cu condiția să fie, în același timp, si octogenare. Și, dacă se poate, si bătăușe! Și... - ăă, da! - neapărat grase, pitice și cu iubiți sixtupleți, mai tineri cu 50 de ani. Porno și ei, urâți și bubo... biiiine, biiine, hai că mă opresc!
Tripleta Cătălina dansează goală, dar cine e tripleta Cătălina? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20650_a_21975]
-
iar, din păcate, eu nu mai am răbdare să aștept. Răbdare trebuie să aveți, însă, dumneavoastră, care v-ați adunat aici să îmi împărtășiți bucuria de a ne simți cu toții mai aproape de poezie ”. După apariția celei de-a doua cărți, octogenarul poet ieșean m-a sunat, să îmi mulțumească. Cu glasul firav, dar încărcat de emoție, Lucaci Năzărel vorbea deja limba îngerilor, acele ființe care nu știu decât să mulțumească, fără să aștepte nicio mulțumire în schimb. Cuvintele dânsului m-au
S-A STINS PE PĂMÂNT UN OM, S-A NĂSCUT ÎN CERURI UN ÎNGER: RĂMAS BUN, NĂZĂREL LUCACI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383723_a_385052]
-
niște gâlgâieli ușurele și-un fluturat din buze, de mai mare minunea. Și-n loc să mă turbeze, cum se-ntâmpla mai mereu când vorbeam cu insul, acum, că adormise la telefon, mă cuprinse un simțământ de duioșie pentru huiduma octogenară, trecut și el dincolo de măreția forței, a rezistenței fizice. Dar ce? Fusese de colea traiectul vieții sale?! trecui pe altă lungime de undă filosofeala. Până la 65 de ani privise bolta-nstelată la Observatorul Astronomic din Capitală. Slujise de la această fereastră
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
publicat în revista Agero-Stuttgart - n.n.), - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă, venim și noi să diminuăm nebunia asta de a căina pe cineva care ne-a făcut atâta rău Neamului.” (Prof. octogenar T.B.Ș.). Mesajul prezentat mai sus a însoțit un text scris cu „mânie proletar-capitalistă” - destinatarii fiind două publicații on-line (ART-EMIS este una dintre ele), unde trudește cu pana scrisului și agerimea minții distinsa doamnă Maria Diana Popescu (M.D.P.) jurnalist, poet
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
on-line (ART-EMIS este una dintre ele), unde trudește cu pana scrisului și agerimea minții distinsa doamnă Maria Diana Popescu (M.D.P.) jurnalist, poet, eseist, critic literar și de artă, editorialist de top. Preocupat de conceperea unui răspuns la scriitura domnului profesor octogenar T.B.Ș. - răspuns ce se doreșe a fi politicos -, dar și de preocupările existențiale cotidiene, mergând pe stradă, m-am oprit la un semafor. Cât timp am așteptat să apară „verdele” dorit, privirea mi s-a oprit asupra unui anunț
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
A fost un moment de destindere. De ce? Românul este inventiv. Iată ce scria, printre altele, pe afișul improvizat: „... confecționez haine din pielea clientului sau a mea”. Cum nu e politicos să las fără răspuns o misivă primită de la un „profesor octogenar”, abordez scrisoarea sa, inspirat de oferta generoasă a anunțului de pe geamul mașinii. Așadar, domnule T. B.Ș., vă ofer un răspuns construit „cu pielea clientului”. Precizez că citatele extrase din scrisoarea domnului profesor respectă ad-literam originalul (redactare, ortografie etc.). Deși
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
de pe geamul mașinii. Așadar, domnule T. B.Ș., vă ofer un răspuns construit „cu pielea clientului”. Precizez că citatele extrase din scrisoarea domnului profesor respectă ad-literam originalul (redactare, ortografie etc.). Deși am fost ușor derutat de faptul că domnul profesor octogenar T.B.Ș. se adresează de parcă ar reprezenta vreo comunitate, asociație etc., să procedăm metodic și judicios la croitul hainei din pielea clientului: Prof. octogenar T.B.Ș.: Titlul scriiturii sale: „Prin ochii și sufletul neamului”... Ion Măldărescu: Fără a fi tendențios
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
ca recomandare pentru doamna M.D.P., așa că unele corecturi sunt obligatorii. Apoi vom frunzări împreună câteva dintre datele recomandate de dumneavoastră: - domnul Tudor Petcu nu face parte din redacția Agero, este doar autor al articolului la care faceți trimitere; - domnule profesor octogenar, respect opinia domnului Tudor Petcu, dar asta nu înseamnă că sunt de acord cu toate datele pe care le prezintă în articol. Le comentez în treacăt și asta, numai pentru că m-ați pus în fața faptului împlinit: Tudor Petcu: „trimitere și
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
se preface că nu știe. Însă, cum ziceam, nimeni nu-i perfect! Tudor Petcu: „În termeni asemănători vorbim și despre sistemul românesc de educație (înainte de 1989 - n.n.) care a suferit de carențe identice”. Ion Măldărescu: Cum puteți acorda, domnule profesor octogenar, credit, unei afirmații mai mult decât eronate, cu rol de manipulare, când sistemul de învățământ actual a decăzut atât de mult, încât este catastrofal în comparație cu cel „ceaușist”? Școlile se dărâmă, iar altele noi nu se mai construiesc. În schimb, se
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
veniți după trădarea de la 23 august 1944). Mai treceți pe la școală, domnule profesor. Veți avea surpriza să vedeți în aceeași cameră - nu clasă -, școlari din ani diferiți, ca în povestirile lui Ion Creangă. Unde și când ați profesat, domnule profesor octogenar, cred că de la lecția asta ați lipsit... dar, nu-i nimic grav. Nimeni nu-i perfect! Tudor Petcu: „Toate schimbările care au avut loc în Europa de Est și Centrală la sfârșitul anului 1989, începând cu căderea zidului Berlinului, au culminat așteptat
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
neașteptat cel puțin cu o lovitură de stat în România (decembrie 1989), percepută nu de puțini teoreticieni ca un neașteptat dar divin”. Ion Măldărescu: Acest „dar divin”, cum îl preamărește domnul Tudor Petcu, a constituit începutul sfârșitului României, domnule profesor octogenar. România a fost condamnată, jucată ca miză la ruleta Noii Ordini Mondiale și a fost pierdută, în detrimentul oropsitului popor român și în favoarea instrumentelor N.W.O., în speță F.M.I. & Co. Nici în zece vieți ale dumneavoastră situația economică a României
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
facă pasul urmărit cu viclenie diabolică - să pună stăpânire pe exploatările aurifere și pe alte bogății ale solului și subsolului țării. Știați de aceste criminale manevre ale creditorilor mondiali care s-au oferit cu „generozitate” să „ajute” România, domnule profesor octogenar?. Pe atunci, în timpul eforturilor extraordinare, disperate ale României de a achita înrobitorul împrumut, românii mâncau „salam cu soia”, acum mănâncă E-uri, emulgatori și chimicale nocive prescrise de criminalul „Codex alimentarius”. România are, astăzi, cea mai mare datorie externă din
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
acum mănâncă E-uri, emulgatori și chimicale nocive prescrise de criminalul „Codex alimentarius”. România are, astăzi, cea mai mare datorie externă din istoria ei, pe care nici copiii copiilor copiilor noștri nu o vor putea achita. Qui prodest, domnule profesor octogenar? Datele acestea care au construit România le-ați trăit, dar, domnule profesor octogenar, tot prin „ochii și sufletul neamului” le-ați privit și uitat? Cum spuneam, nimeni nu-i perfect! La ce școală ați învățat Istoria românilor, domnule octogenar? Prof.
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
România are, astăzi, cea mai mare datorie externă din istoria ei, pe care nici copiii copiilor copiilor noștri nu o vor putea achita. Qui prodest, domnule profesor octogenar? Datele acestea care au construit România le-ați trăit, dar, domnule profesor octogenar, tot prin „ochii și sufletul neamului” le-ați privit și uitat? Cum spuneam, nimeni nu-i perfect! La ce școală ați învățat Istoria românilor, domnule octogenar? Prof. octogenar T.B.Ș.: „Regretăm sincer că o asemenea jurnalistă “cu condei” s-a
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Datele acestea care au construit România le-ați trăit, dar, domnule profesor octogenar, tot prin „ochii și sufletul neamului” le-ați privit și uitat? Cum spuneam, nimeni nu-i perfect! La ce școală ați învățat Istoria românilor, domnule octogenar? Prof. octogenar T.B.Ș.: „Regretăm sincer că o asemenea jurnalistă “cu condei” s-a putut lăsa atât de prinsă în plasa păianjenilor din jur, atunci când a admis să se publice cuvântul istoricului derapat de la Iași, care ne-a atacat regalitatea întru apărarea
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
decât sugestiv: „... dar acu’ te-ntreb pe tine/ Ai nas să vorbești cu mine?”. Cu certitudine, nu aveți nici căderea, nici competența să faceți judecăți de valoare. Riscând să fiu ușor nepoliticos, vă adresez finalul replicii lui Tănase: domnule profesor octogenar T.B.Ș., aveți „nas” să vorbiți despre regretatul și reputatul prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, pătându-i și ofensându-i memoria? Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu a fost și va rămâne unul dintre cei mai mari istorici pe care i-
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]