225 matches
-
univ. dr. Gheorghe Buzatu, pătându-i și ofensându-i memoria? Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu a fost și va rămâne unul dintre cei mai mari istorici pe care i-a avut Neamul Românesc, nu „ochii și sufletul neamului” dumneavoastră. Prof. octogenar T.B.Ș.: „...a dat , în aceiași pagină, “cuvântul” unei burgheze românce, fugită în S.U.A., care a bălăcărit perioada crâncenei lupte de clasă, cu atac dement la regalitate, cu un limbaj mai dur și sălbatec pe care l-a avut chiar
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
dumneavoastră. Mai mult, v-ați înfuriat precum un taur aflat la coridă, când vede culoarea roșie și „ați dat cu copita, răsturnând șiștarul”. Din fericire, n-a fost nicio pierdere pentru că sub calota dumneavoastră craniană se petrec lucruri ciudate. Prof. octogenar T.B.Ș.: Pentru a înțelege și domnia sa (doamna M.D.P. - n.n.) cine a fost personajul istoric Nicolae Ceaușescu, facem un scurt suriculum vite (încă două cuvânte noi!? - n.n.): „Nicolae Ceaușescu i-a fost mâna dreaptă lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”; Ion Măldărescu: Nicolae
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
i-a fost mâna dreaptă lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”; Ion Măldărescu: Nicolae Ceaușescu n-a fost un sfânt. Dacă ați fi întrebat-o pe Ana Pauker (cu care ați fost contemporan), v-ar fi spus și altceva, dar ați uitat... Prof. octogenar T.B.Ș.: „Nicolae Ceaușescu este unul dintre cei șase care au creat aparatul de coerciție al dictaturii proletariatului, opera rusofonilor Pantiușa, Nicolski și Valter Roman. [...] Valter Roman, Pantiușa și Nicolski, cu sprijinul nemijlocit al lui Ion Iliescu sunt autorii organizării
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Noaptea cuțitelor lungi (în limba germană - Nacht der langen Messer) sau „Operațiunea Colibri”, a avut loc în Germania, între 30 iunie și 2 iulie 1934, nu în România. Amnezia, bat-o vina! Ce să facem, nimeni nu-i perfect! Prof. octogenar T.B.Ș.: „Ce-a mai făcut Ceaușescu “pozitiv”, ca doamna Diana Popescu să-l preamărească? A eliberat epavele elitei naționale din pușcării în 1964, a unor oameni scheletici, câți mai rămăseseră după 14 și 16 ani de detenție... ” Ion Măldărescu
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
ați învățat?! Sunteți corigent și la istorie, domnule profesor, ca și la sfânta limbă română, la geografie și la alte discipline de la Școala vieții! Nu uitați că Adevărul se află între alb și negru, cuprinzând toată gama de cenușiu. Prof. octogenar T.B.Ș.: „Încheiem prin a-i aminti doamnei autoare a unui articol descalificant că, în graba lui din chiar focul revoluției, acel tribunal ad hoc a avut acuză principală “subminarea economiei naționale”. Numai aceasta era deajuns ca acest om... [...] Oricine
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Cristian Teodorescu Ce rost mai are să dai în vileag un om de 83 de ani pentru păcatele lui de dinainte de 1989? Săptămîna trecută l-am văzut la televizor pe octogenarul Emanuel Valeriu în timp ce declara aproape amuzat că tot ceea ce s-a scris și s-a spus despre colaborarea lui cu Securitatea e neadevărat. În dosarul lui scrie cu numele "în clar" că fostul director general al TVR în anul 1990
Păcate vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8323_a_9648]
-
mele, unde tocmai absolveam cu brio prima clasă școlară, ultimul eclatant succes al carierei mele. (în treacăt precizez că sunt pe punctul de a primi o decorație, cea dintâi, de altminteri, în gradul care se potrivește cel mai bine unui octogenar: de cavaler.) Găieștii anului 1935 nu se puteau compara cu Bucureștii, al căror fidel locuitor am devenit, de atunci și până acum. Cum perioada fugii în exil a trecut nefolosită de mine, probabil că tot aici voi da colțul. Orășelul
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
cu arte marțiale cînd figuranții cu moace de prelucratori prin așchiere intra țanțoși-burzuluiți în arena. În ceea ce privește suspansul, după ce ai văzut 13 Tzameti (2005) al lui Gela Babluani, filmul căznit al lui Sergiu Nicolaescu ți se pare ridicol, un soporific pentru octogenarii plictisiți de jocul de table, cu o mulțime de elemente neverosimile, prost legate, precum apariția bizară a unui șofer român - jucat onest de Cristi Puiu - care-l duce pe gratis prin oraș pe comisar, face și o cursă de viteză
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
înaltul for devine un instrument politic. C. Rădulescu-Motru, fost președinte și vice-președinte al Academiei, este exclus dintre membrii ei, alături de mulți alții (printre care Lucian Blaga), i se fixează domiciliu obligatoriu și i se suprimă pensia, ca fiind "bestie moșierească". Octogenarul ajunge la sapă de lemn. E silit să înfrunte sărăcia, să-și vândă ultimele obiecte din casă. La capătul puterilor, notează exasperat: "Sunt fără provizii și lemne de foc. Și ca mine sunt mulți alți colegi, foști profesori universitari și
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
prin înfometare". Pentru că nu mai are lemne, începe să-și pună cărțile pe foc. Nu cred să fie durere mai mare pentru un intelectual autentic decât să-și vadă irosită biblioteca, ba chiar căzând pradă flăcărilor. Pagina în care "ex-academicianul" octogenar își evocă pereții de cărți, unde se aflau "aproape toate publicațiile principale în care s-a oglindit mersul culturii noastre naționale din ultimii 50 de ani", mi se pare de o mare tristețe: "Ar trebui să vând din bibliotecă pentru
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
bun regizor - Michael Haneke, Cea mai bună actriță - Emmanuelle Riva, Cel mai bun scenariu original, Cel mai bun film într-o limbă străină, reprezentând Austria. „Amour" este o minunată poveste despre dragostea la vârsta a patra. Personajele principale sunt doi octogenari, foști profesori de pian, soț și soție, retrași la pensie. Intelectuali de un mare rafinament, cei doi sunt puși în fața unei situații critice în momentul în care starea de sănătate a unuia dintre ei se agravează brusc. Dragostea ce unește
Amour, în oferta NCRR, pentru perioada 31 ianuarie-7 februarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80189_a_81514]
-
vechi ale jurnalului obscur citit și comentat de Bendorf. Este un loc în care totul lâncezește și în care oamenii întrupează ipostaze ale ratării. Căpitanul portului crește capre în grădina publică și sculptează, la nesfârșit, statuia marinarului de cursă lungă; octogenarul bătrân, singurul angajat al cafenelei din oraș, spală ,,din ceas în ceas" paharele și ceștile curate, de altfel, sau croșetează. Și, fără a urmări să realizeze ceva anume, deșiră a doua zi tot ce a lucrat până atunci. De o
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
Antoaneta Ralian Când la numărătoarea anilor tăi depășești prefixul 8 - cel care când îl culci reprezintă infinitul, adică veșnicia care îți face cu ochiul - altfel spus când te pomeneș ti octogenar, sau optzecist cum îmi place mie să-mi spun prin analogie cu ierarhia cronologică a poeților contemporani, se presupune că ești doldora de amintiri. O avalanșă de amintiri care îți încovoaie spatele ca o desagă prea grea; o tonă de
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
început ratată. Ce-i drept, vina îi aparține, măcar pe jumătate, și lui Daniel Cristea-Enache, care întrerupe, din diferite motive, ritmul întrebărilor - interviul, extrem de sincopat, depășește intervalul unui an. Ceea ce nu s-ar putea spune că-i repugnă total scriitorului octogenar, în ciuda reproșurilor fine că tânărul critic are „treburi mai importante”. În absența întrebărilor, Octavian Paler se descurcă nemaipomenit: inventează teme, scrutează dileme existențiale sau doar consemnează fapte mărunte („meteorologice” sau biologice), datate pe zile. De aceea, volumul seamănă mai degrabă
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
și groază De peste trei decenii trăiește în SUA cu o nouă identitate și un alt chip. Din cînd în cînd semnează cu numele lui real, Ion Mihai Pacepa, articole în presa românească, în care scrie ce și cît vrea el. Octogenarul misterios a acceptat însă, pentru prima oară de la "defectare", să se arate Luciei Hossu Longin pentru a-i răspunde prin viu grai la întrebări precise. Convorbirea transcrisă a apărut zilele acestea la Editura Humanitas, sub titlul Față în față cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
ritmuri secrete, o lume tradițională în adevăratul sens al cuvântului și nu rumen siliconată și trasă-n țiplă pentru export precum "Eterna și fascinanta Românie", fascinantul falset oligofreno-folclorizant al unei Românii de pe Marte. Dăscălescu urmărește ritmurile necesare ale cuplului de octogenari în jurul cărora se desfășoară după o ordine ancestrală ritmurile cosmice, este elogiul tânărului regizor adus unei lumi a cărei armonie a supraviețuit într-un colț uitat de lume, într-un sat din Moldova și care ar fi putut fi și
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
muzicale. într-un moment special al serii, compozitorul Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii și Cultelor, i-a înmânat lui Jancy Ordinul "Meritul Cultural în Grad de Comandor" distincție conferită de președintele țării, moment după care întreaga asistentă i-a urat proaspătului octogenar "Happy Birthday to You". Pe drept cuvânt, în mod sugestiv, Iorgulescu l-a numit pe Körössy, "Patriarhul jazz-ului românesc". Nu a greșit. Ne aducem aminte, în anii '60-'70, cunoscutul comentator american de jazz Willis Connover îl considera pe
Jancy Körössy, sărbătorit la Ateneu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9973_a_11298]
-
în nopțile când e prea multă tăcere, încât se aude foșnetul oțetarilor de dincolo de zidul curții mele. Mă privește ca pe un străin, pe care nu l-a văzut niciodată, după care dispare undeva prin pivnițele memoriei." (p. 252). Memoria octogenarului este bună dar, fiind așa, luciditatea îi spune scriitorului că limbile ceasului nu pot fi întoarse. Timpul, într-adevăr, n-a uzat nimic din ceea ce a fost, însă a împins momentele și scenele magice mult în urmă, lăsându-le să
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
geam, Bucureștii cârciumilor și birturilor populare, orașul în care puii de găină se tăiau la colțul străzii, iar olteanul cu cobilița aducea peștele încă zvâcnind la poartă, în timp ce blocurile de gheață soseau cu camionul cu cai rămân fotografiați în memoria octogenarului. Dacă îi pici în gheare, îți va vorbi de finețurile de la Dragomir Niculescu, de mezelurile de la Rocus și Pațac, de șunca cu silitră, preparată în casă, de băcăniile pe a căror firmă scria "coloniale și delicatese" și unde icrele de
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
din timp. Este extraordinară expresia de armonie pe care o dobândește această simbioză în filmul lui Andrei Dăscălescu și în acest sens constă pentru mine marele lui merit, acela de a reflecta nu doar lumea lui Constantin și Elena, doi octogenari dintr-un sat din preajma orașului Piatra-Neamț, ci lumea lui Constantin și Elena ca lume ancestrală a satului, cu valori și semnificații pe care încearcă să le transmită, zestrea lor. Nu doar memoria bunicilor se află în joc, ci memoria tribului
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
Mi-au plăcut teribil cehii (Facerea lumii - montare excepțională, de umbre animate, În care corpurile interpreților , impecabil armonizate, se metamorfozau În gîndaci, dinozauri, girafe Adam, Eva, Șarpele, Diavolul etc.); un suedez, Staffan Björklund ( Bătrînul și măgărușul - one man showul unui octogenar de-o incredibilă vivacitate & ingeniozitate, În care păpușile erau inteligent stilizate și relaționate); un latinoamerican, Italo Carcamo (care mînuia păpuși din cîrpă, cum sunt cele de Învățat la facultate, În primul an, numai cu mîinile - fără wayang sau sfori - și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
am prefațat în ultimul deceniu, toate purtând semnătura tenacelui nostru confrate literar, eternul și fascinantul Constantin Slavic. și de această dată autorul ne desfată cu proze scurte - în care s-a specializat incontestabil, grație unei vaste experiențe de viață a octogenarului de acum, gazetar de când se știe, mare vânător și pescar, un infatigabil călător, ce s-a deplasat în spațiu și timp cu toate mijloacele de locomoție posibile. Pentru a risipi orice ambiguitate cu privire la sensul exact al prozelor sale, autorul își
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nu nseamnă nimic. Dacă ar fi fost vorba despre un ziar fără pretenții, am fi fost mai blînzi... La fel, În revista Argeș - care apare la Pitești un domn mai În vîrstă - dacă ne gîndim că a fost prieten cu octogenarul Eugen Comarnescu - deplînge dispariția aces tuia. Nimic anormal : Eugen Comarnescu a fost un gazetar cunoscut, prolific, al Bucureștiului. De-aici pînă la a afirma că defunctul a rămas „cel mai important critic de teatru, după Radu Popescu și Carandino”, e
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Mi-au plăcut teribil cehii (Facerea lumii - montare excepțională, de umbre animate, În care corpurile interpreților , impecabil armonizate, se metamorfozau În gîndaci, dinozauri, girafe Adam, Eva, Șarpele, Diavolul etc.); un suedez, Staffan Björklund ( Bătrînul și măgărușul - one man showul unui octogenar de-o incredibilă vivacitate & ingeniozitate, În care păpușile erau inteligent stilizate și relaționate); un latino-american, Italo Carcamo (care mînuia păpuși din cîrpă, cum sunt cele de Învățat la facultate, În primul an, numai cu mîinile - fără wayang sau sfori - și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de o doamnă cu suflet bun și cald, dar care are scăpări În invitarea mesenilor. La un moment dat, se vorbea despre Nichita Stănescu: doi literați se aprinseseră Într-o polemică interesantă. Din păcate, la masă se afla și un octogenar complet surd, care Îi Întrerupea, periodic, cu mărturisiri aberante, gen „L-am cunoscut pe Ilarie Chendi!”, ori „L-am uitat cu toții pe Aurel Vlaicu!”... Recent, la alt festival, Îl rog pe organizator să mi dea cuvîntul primul, În dimineața aceea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]