164 matches
-
Mântuitorul ca Biruitor al morții, în slujirea de Împărat al tuturor. Triodul este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită și perioada prepascală, Triodul precedă perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paști) și urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul. Timpul Triodului ține de la Duminica vameșului și fariseului și până în Sâmbăta Mare (înainte de Paști), în total zece săptămâni care ne pregătesc și ne provoacă la o sinceră cercetare de sine și la un serios demers al întregii noastre ființe pentru întâlnirea
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Hristos Cel răstignit și înviat. Triodul este și cartea de cult care cuprinde cântările, citirile și regulile tipiconale din perioada liturgică a Triodului. Denumirea cărții provine de la numărul odelor (cântărilor) din canoanele Utreniei acestei perioade. Spre deosebire de canoanele cuprinse în cartea Octoihului și în Minei (ce cuprinde slujbele sfinților din fiecare lună), în Triod acestea nu sunt formate din opt (nouă) ode ci, de regulă, numai din trei. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost făcută de Sfântul Teodor Studitul (†826) și
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
de titlu. . 2.Cazania lui Varlaam, fără foaia de titlu. 3.Evanghelie de la București, 1760. 4.Liturghier, tipărit la Bart, Sibiu, 1798. Pe el a însemnat numele lui Avram Stănciulea, diacon (cu cirilice și latinești), la 1820 și 1821. 5.Octoih de la Râmnic, 1763, dat de Ion Căpățână pentru pomenire, în fața lui Mani Lupea și Onea Paște(a) la 1782.
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
ce la rândul ei este împodobită cu un brâu sub forma unui zig-zag. Dintre cărțile de cult ce au făcut parte din patrimoniul bisericii de lemn din Subpiatră sunt amintite o Evanghelie, tipărită la Blaj în anul 1765 precum și un Octoih, tipărit tot la Blaj în anul 1792.
Biserica de lemn din Subpiatră () [Corola-website/Science/319217_a_320546]
-
iar cele două clopote din turnul bisericii sunt înscrise cu valoarea de 500.000 lei, scotând în evidență nivelul deosebit de mare al inflației din anii războiului. Cărțile bisericești aflate în patrimoniul filiei Ciureni, la acea dată erau un Minei, un Octoih, un Apostol, o Evanghelie, un Orologhion și un Pentecostar. Într-un inventar din anul 1993 biserica avea în patrimoniu următoarele obiecte de cult: un potir, două discuri folosibile, trei potire nefolosibile, acestea fiind considerate fără valoare, două suporturi de porțelan
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
Duminica, psalmul 118 este citit adesea (cu toate că nu întotdeauna) la Utrenie, deci el nu mai este citit la . În mod normal, acest psalm este înlocuit de un Canon al Sfintei Treimi, compus de Sfântul Teofan, cântat în glasul săptămânii, conform Octoihului. Deoarece slujba de duminică este mai lungă decât de obicei, deoarece ea prăznuiește Învierea Domnului, Miezonoptica este mai scurtă. Crezul de la Niceea, troparele și rugăciunile din prima parte, dar și cele din partea a II-a ale slujbei sunt omise. În
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
au același autor care a pictat și biserica de la Tisa, așa cum afirma Coriolan Petranu: „Pictura de la Cristești, ca și cea de la Tisa, este de factură apuseană.” În biserică se află mai multe cărți, dintre care unele cu însemnări manuscrise interesante - Octoih mic, sec.XVIII; Strastnic, Blaj, 1783, cu însemnări indescifrabile din anul 1794; Evanghelie, Blaj, 1817 (Această carte este a bisericii din Cristești cu hramul Sf.Mihail și Gavriil, 1854); Kiriacodromion, Sibiu, 1855 (Cu mai multe însemnări: “...un nebunatic din Italia
Biserica de lemn din Cristești () [Corola-website/Science/316824_a_318153]
-
a copia ostiile din ritul latin, se vor introduce miridele, bucățele sau firimituri. Credincioșii nu vor mai putea primi pâinea euharistică pe palme, nici bea din potir, ci cuminecarea laicilor se va face cu lingurița. Sfântul Ioan din Damasc ia octoihul sirian occidental și-l prescurtează. Această formă va deveni octoihul bizantin duminical. Mai târziu acest octoih bizantin va fi completat, pentru a avea cântări și pentru celelalte zile ale săptămânii. Datorită numărului mare de martiri cunoscuți și a numărului tot
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
bucățele sau firimituri. Credincioșii nu vor mai putea primi pâinea euharistică pe palme, nici bea din potir, ci cuminecarea laicilor se va face cu lingurița. Sfântul Ioan din Damasc ia octoihul sirian occidental și-l prescurtează. Această formă va deveni octoihul bizantin duminical. Mai târziu acest octoih bizantin va fi completat, pentru a avea cântări și pentru celelalte zile ale săptămânii. Datorită numărului mare de martiri cunoscuți și a numărului tot mai crescând de călugări venerați (cuvioși, se ajunge la a
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
mai putea primi pâinea euharistică pe palme, nici bea din potir, ci cuminecarea laicilor se va face cu lingurița. Sfântul Ioan din Damasc ia octoihul sirian occidental și-l prescurtează. Această formă va deveni octoihul bizantin duminical. Mai târziu acest octoih bizantin va fi completat, pentru a avea cântări și pentru celelalte zile ale săptămânii. Datorită numărului mare de martiri cunoscuți și a numărului tot mai crescând de călugări venerați (cuvioși, se ajunge la a prăznui sfinții în fiecare zi a
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgoviște. După toate probabilitățile, la Târgoviște a activat primul meșter tipograf din Țara Românească, Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1508, primele trei carți în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) și „Evangheliarul” (1512). către mijlocul aceluiași secol activitatea tipografică este reluată la Târgoviște de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547). În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgoviște, construcție
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
fără titlu; 4. Catavasier - Blaj, 1762; 5. Chiriacodromion - Bălgrad, 1699; 6. Evanghelie - „cumpărată în 1743, nov. 21”; 7. Euhologhion - manuscris; 8. Euhologhion - Blaj, 1784; 9. Liturghier - Iași; 10. Liturghier - București, 1787; 11. Minologhion - Blaj, 1781; 12. Molidvelnic - Râmnic, 1730; 13. Octoih - Râmnic, 1750; 14. Psaltire - Blaj, 1780; 15. Triod - Blaj, 1780; 16. Triodion - Râmnic. Mai multe cărți vechi de cult sunt păstrate la muzeul de pe lângă Protopopiatul Sighetu Marmației.
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
interior dar în schimb găsim icoane frumos pictate de pictori anonimi din sec al XVIII. În anul 1894 era preot C. Nalboc iar la inventarierea făcută s-au găsit următoarele; 6 icoane, 1 evanghelie, 1 psaltire, 1 ceaslov mare, 3 octoihuri. Multe din aceste obiecte și cărți bisericești au fost donate de enoriași, dar odată cu scurgerea timpului o parte s-au pierdut. Biserică, de dimensiuni mici, are plan în formă de navă, cuiesire pe latura sudică, cu acoperiș în 4 ape
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
unde se află următoarele cărți: Mineiul de Râmnic cu cirilice ed. 1745, Apostolul de Râmnic cu cirilice ed 1774, Triodul de Râmnic cu cirilice ed 1671, Strașnic de Blaj cu cirilice ed 1783, Pentecostar de București cu cirilice ed 1786, Octoihul Mare de Râmnic ed 1673, Catavisier de București cu cirilice ed 1724 și unul de la Blaj cu cirilice ed 1747, Cazanier de București cu cirilice ed 1632, Psaltirea de Râmnic cu cirilice ed 1747, Cazanier și Ciaslov de Iași. Se
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
se vede deasupra ușii bisericii din afară. S-au scris de Ioan Popu, Căprar Ioan fiind fătu și Cristea Gabor lui Todor au fost prim corator.” Clopote: de 45 kg, de 50 de kg, turnate în 1925 la Sibiu. Cărți: Octoih, Liturghier, Sibiu, 1798; Molitvelnic, București, 1764; Minei, 1838; Strastnic, Blaj, 1929. Casa parohială. se află lângă biserică. Bunuri funciare: sesie bisericească veche 14 iugăre.
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
au valoare istorică sau documentara”, la data de 1 ianuarie 1972: “Penticostar” (cirilice), din 1768, “Strajnic”, din 1783, tipărite la Blaj, “Cazania” (cirilice), din 1784, tipărită la Râmnic. Se mai consemnează: “Triod” (cirilice), din 1804 (Blaj), “Liturghier”, din 1814 (Sibiu), “Octoih Mare” - 1846 (Budapesta), “Molitvelnic” (cirilice) - 1849 (Sibiu), “Minee” pe 12 luni” - 1853-1854 (Șaguna Andrei), “Liturghier” - 1902 (Sibiu) și “Evanghelie” - 1907 (Sibiu). Bibliografie 1. Chindriș Cristian - Monografia Protopopiatului Lăpuș, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj Napoca, Teza de licență, Cluj Napoca, 1995 2. Gabor
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
existau doar două exemplare cunoscute și care descrie exact granițele țării pe care o intitulează „Dacia/Walachey”; este menționată de asemeni cetatea "Kilia" la gurile Dunării. Vechea "Artă tipografică română" face obiectul unei alte publicații a lui Karadja , începând cu "Octoihul lui Macarie" din 1493-94. Cea mai veche mențiune a Daciei în tipar, 1454", identificată de C. I. Karadja într-un incunabul tipărit la Mainz a fost prezentată în 1940 la Academia Română . De menționat este lucrarea "Despre edițiile din 1488 ale
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
ce se referă, desigur, la data executării picturii. La începutul secolului nostru , conform unei cronici manuscrise din 1905 în biserica de la Botean se aflau numeroase tipărituri vechi românești. Trei dintre ele s-au distrus: Evanghelie, Blaj,1765. Penticostar, Râmnic, 1768, Octoih,Blaj,1770. Azi se află la biserică următoarele titluri de cărți: ”Învățătură pentru rânduiala slujbelor de obște”, București,1726. Chiriacodroion, București,1732. Evangheliar,București,1746. Apostoli, Blaj,1767. Penticostar,Blaj,1768. Octoih, Râmnic,1770. Strastnic,Blaj,1773. Minologhion,Blaj, 1781
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
au distrus: Evanghelie, Blaj,1765. Penticostar, Râmnic, 1768, Octoih,Blaj,1770. Azi se află la biserică următoarele titluri de cărți: ”Învățătură pentru rânduiala slujbelor de obște”, București,1726. Chiriacodroion, București,1732. Evangheliar,București,1746. Apostoli, Blaj,1767. Penticostar,Blaj,1768. Octoih, Râmnic,1770. Strastnic,Blaj,1773. Minologhion,Blaj, 1781. Triod, Blaj, 1800. Octoih, Buda, 1826.
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
se află la biserică următoarele titluri de cărți: ”Învățătură pentru rânduiala slujbelor de obște”, București,1726. Chiriacodroion, București,1732. Evangheliar,București,1746. Apostoli, Blaj,1767. Penticostar,Blaj,1768. Octoih, Râmnic,1770. Strastnic,Blaj,1773. Minologhion,Blaj, 1781. Triod, Blaj, 1800. Octoih, Buda, 1826.
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
este un fel de tropar folosit în timpul slujbelor zilei, care pot fi reunite într-o carte numită "Stihirar" (care cuprinde stihirile pentru slujbele de dimineața și de seara pentru tot parcursul anului) , sau mai pot fi găsite în "Minei", în "Octoih" în "Catavasier". Stihira nu trebuie confundată cu stiharul (unul dintre veșmintele liturgice). În limba greacă στιχηρον ar putea înseamna "care este în legătură cu un vers (στιχ). În mod tradițional, stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica
Stihiră () [Corola-website/Science/318171_a_319500]
-
în "Arhiva istorică", I, 2, p. 141). La rândul său voievodul îi asigură că "[...]nu va face nici un rău acelui neam[...]". În timpul domniei acestui voievod se tipărește în spațiul românesc a II-a carte românească în istoria literaturii române, numită "Octoihul," de către ieromonahului Macarie 1510-1512” (Sfânta Mânăstire Bistrița aflată în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea). Cartea este scoasă de sub teascurile tiparului la 26 august 2010. Octoihul este cea de a doua carte apărută în Țara Românească, “prin
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]
-
românesc a II-a carte românească în istoria literaturii române, numită "Octoihul," de către ieromonahului Macarie 1510-1512” (Sfânta Mânăstire Bistrița aflată în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea). Cartea este scoasă de sub teascurile tiparului la 26 august 2010. Octoihul este cea de a doua carte apărută în Țara Românească, “prin osârdia ieromonahului Macarie” Locul tipăririi cărții, este tipografia ce funcționa în mănăstirea Bistrița din Oltenia. Octoihul este o carte voluminoasă, numărând 200 de file, grupate în 25 de caiete
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]
-
din județul Vâlcea). Cartea este scoasă de sub teascurile tiparului la 26 august 2010. Octoihul este cea de a doua carte apărută în Țara Românească, “prin osârdia ieromonahului Macarie” Locul tipăririi cărții, este tipografia ce funcționa în mănăstirea Bistrița din Oltenia. Octoihul este o carte voluminoasă, numărând 200 de file, grupate în 25 de caiete, cu 22 de rânduri pe pagină. Ca și în cazul Liturghierului, meșterul tipograf ce realizează Octoihul din 1510 este același ieromonah Macarie ce aparține grupului de tineri
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]
-
tipăririi cărții, este tipografia ce funcționa în mănăstirea Bistrița din Oltenia. Octoihul este o carte voluminoasă, numărând 200 de file, grupate în 25 de caiete, cu 22 de rânduri pe pagină. Ca și în cazul Liturghierului, meșterul tipograf ce realizează Octoihul din 1510 este același ieromonah Macarie ce aparține grupului de tineri transilvăneni plecați în străinătate să deprindă arta tiparului după cum adeveresc documentele de epocă. Octoihul din 1510 este o lucrare deosebită ce aduce contribuții însemnate la istoria începutului tiparului românesc
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]