88 matches
-
fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se îndreaptă spre corpul geniculat lateral. Pe fața laterală este încrucișat de nervul
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
este asigurată de acetilcolină în cazul fibrelor simpatice preganglionare și de către noradrenalină la nivelul terminațiilor postganglionare. Componenta parasimpatică constă în fibre preganglionare cu originea în anumiți nuclei din mezencefal, bulb și măduva sacrată. Având traseu comun cu nervii cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag), fibrele preganglionare parasimpatice centrale se articulează sinaptic în ganglionii din apropierea sau intimitatea organelor efectoare cu neuronul postsinaptic. Fibrele preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III se articulează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din substanța reticulată bulbo-mezencefalică, la acest nivel se găsesc atât nucleii de origine ai parasimpaticului cranian, cât și centrii reglării cardiovasculare, respirației, deglutiției etc. Centrii parasimpaticului cranian sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor de origine a nervilor cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag) (vezi fig. 5A). În mezencefal, dorsomedial nucleului oculomotor comun, sub apeductul Silvius, se află nucleul vegetativ Edinger-Westphal, care emite atât din porțiunea sa caudală, cât și din cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și centrii reglării cardiovasculare, respirației, deglutiției etc. Centrii parasimpaticului cranian sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor de origine a nervilor cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag) (vezi fig. 5A). În mezencefal, dorsomedial nucleului oculomotor comun, sub apeductul Silvius, se află nucleul vegetativ Edinger-Westphal, care emite atât din porțiunea sa caudală, cât și din cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare pe traiectul nervului respectiv la ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari și irieni. Datorită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar, cu rol de centru al reflexului fotomotor. Calea aferentă a acestui reflex este reprezentată de retină, nervul optic, bandeleta optică, corpul geniculat lateral, regiunea pretectală și formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
articulează sinaptic în ganglionii previscerali. Nucleii de origine ai parasimpaticului cefalic (pupilar, salivar superior și inferior, lacrimomuconazal și cardiopneumoenteric) au fost menționați la trunchiul cerebral. De la nivelul lor pornesc fibrele preganglionare lungi, prevăzute cu teacă de mielină, pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe traiectul acestuia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cerebral. De la nivelul lor pornesc fibrele preganglionare lungi, prevăzute cu teacă de mielină, pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe traiectul acestuia până în orbită, unde se alătură ramurii destinate mușchiului micul oblic, de care se despart apoi, pentru a se articula în ganglionul oftalmic, de pe fața
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
difuziunea la nivelul ganglionului a unor substanțe transmițătoare; acțiunea unor produse locale (efect paracrin) sau printr-un răspuns local al unor substanțe produse la distanță (efect endocrin). În cazul căii eferente parasimpatice, fibrele preganglionare merg fie pe traiectul nervilor cranieni oculomotor (III), facial (VII), glosofaringian (IX) și vag (X), fie pe cel al nervilor sacrați S2 - S4. La nivel cefalic ele se articulează sinaptic cu fibrele postganglionare în ganglionii ciliar, pterigopalatin, submandibular și otic. Spre deosebire de neuronii postganglionari simpatici, ale căror fibre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iriene aflate permanent sub controlul inervației simpatico-parasimpatice. Dacă parasimpaticul produce iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a nucleului Edinger-Westphal din mezencefal). Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă a corpului ciliar de unde pleacă ramuri la sfincterul pupilar și cornee (fig. 159). Relaxarea pupilară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în acomodația distală. Acomodația fiind act reflex, calea sa aferentă este reprezentată de nervul optic, bandeletele optice, regiunea pietectală și de aici prin bifurcare, la cei doi nuclei Edinger-Westphal mezencefalici. Calea eferentă a acomodației proximale este parasimpatică, ajunge prin nervul oculomotor comun (nervul III) la ganglionul ciliar și prin nervii ciliari scurți, la zona circulară a mușchiului ciliar. Atropina blochează acomodația proximală, iar ezerina o prelungește. Calea eferentă a acomodației distale este simpatică cu punct de plecare hipotalamic prin simpaticul cervical
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
grupe motorii de mușchi antagonisti. Mușchii retractori ai pleoapelor (pentru pleoapa superioară - mușchiul ridicator striat, mușchiul neted a lui Müller; pentru pleoapa inferioară - mușchiul lui Müller, complexul Depressor palpebral inferiores permite deschiderea fantei palpebrale și are o inervație asigurată de oculomotorul comun și de simpatic, pentru mușchiul lui Müller. Mușchii contractori (orbicularul pleoapelor) permit închiderea pleoapelor și sunt inervați de ramul superior de diviziune al nervului facial. Statica palpebrală este asigurată de echilibrul armonios între mușchii retractori activi și mușchii contractori
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
cutanată și decolarea întinsă a țesuturilor celulare [160]. Anestezia regională, puțin întrebuințată, constă în blocările trunchiurilor nervoase profunde și aceasta cere o cunoaștere foarte precisă a anatomiei. Anesteziile cele mai practicate sunt cele ale nervului nazociliar senzitiv și ale nervilor oculomotori situate în fundul orbitei, ale nervului facial, ce inervează pleoapele, și ale nervilor extraconici senzitivi, nervul suborbitar, nervii facial și lacrimali, în fine anestezia tarsului pe cale posterioară la marginea lor periferică (chalazion, chist, ptoză). Cât despre anestezia generală, ea pune probleme
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
a vederii la ochiul respectiv, modificări ale fundului de ochi - atrofie optică de tip primitiv ipsilaterală, scăderea acuității vizuale, uneori Sindrom FOSTER-KENNEDY (Fig. 4), (exoftalmia ireductibilă unilaterală cu coborârea ochiului sub axul orizontal), tulburări de motilitate oculară - de la paralizii de oculomotor comun până la paralizia completă a musculaturii extrinseci a ochiului, deficit de sensibilitate pe ramura I (oftalmică) a nervului trigemen ipsilateral, tulburări psihice și neurologice în faza tardivă (puerilism), crize de epilepsie focală, stări onirice sau crize uncinate, sindrom piramidal frust
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
împiedicării scurgerii L.C.R., determină apariția H.I.C. Hipertensiunea intracraniană are două categorii de simptome și semne: I.1. Generale (cefalee, vărsături și modificări ale fundului de ochi = F.O.); I.2. Secundare (tulburări psihice, semne de iritație meningeală, pareze de nerv oculomotor extern, semne vestibulare, crize convulsive și tulburări vegetative). I.1. SEMNE și SIMPTOME GENERALE în H.I.C. I.1.1. CEFALEEA Este un simptom constatat frecvent la purtătorii de procese expansive intracraniene. Are urmatoarele caractere: - este precoce și cu intensitatea progresiv
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
DE IRITAȚIE MENINGEALĂ Acestea sunt: redoarea cefei și-semnele KERNIG și/sau BRUDZINSKI pozitive. Ele dau aspectul pseudomeningeal al H.I.C. Aceste semne apar mai frecvent în metastaze și în tumori localizate în fosa posterioară. I.2.3. PAREZELE DE NERV OCULOMOTOR EXTERN Sunt leziuni datorate H.I.C. ce acționează ca factor compresiv de la distanță. Rol particular favorizant are și lungimea naturală mare a traiectului nervului oculomotor extern. I.2.4. SEMNE ȘI SIMPTOME VESTIBULARE I.2.5. SEMNUL LUI BABINSKI este pozitiv
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
frecvent în metastaze și în tumori localizate în fosa posterioară. I.2.3. PAREZELE DE NERV OCULOMOTOR EXTERN Sunt leziuni datorate H.I.C. ce acționează ca factor compresiv de la distanță. Rol particular favorizant are și lungimea naturală mare a traiectului nervului oculomotor extern. I.2.4. SEMNE ȘI SIMPTOME VESTIBULARE I.2.5. SEMNUL LUI BABINSKI este pozitiv. I.2.6. CRIZE COMITIALE JACKSONIENE: cu valoare localizatoare (între 1% și 50% dintre cazuri). I.2.7. TULBURĂRI DE TIP VEGETATIV I.2
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
foarte lungă, survenind la persoane imunizate anterior sau tetanos postoperator datorat reactivării prin intervenție a unui vechi focar (granulom, corp străin retenționat, etc.); c. Cefalotetanos forma rară, neletală, afectând fața și provenind de la plăgi infectate ale scalpului: paralizie facială; paralizie oculomotor; trismus; tetanos hidrofobicus (disfagie în special pentru apa). d. Tetanos criptogenetic fără plagă aparentă sau datorat unor plăgi minore în zona genital-perineală; e. Tetanos splanhnic având mortalitate foarte ridicată disfagie; dispnee; vărsături; rigiditate dureroasă a mușchilor abdominali. g. Tetanos postoperator
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
de leziuni în cornul anterior al măduvei. Asemenea leziuni au fost observate de noi la mulți pacienți diabetici la care s-a efectuat examen necroptic (28). 6.5. Mononeuropatiile. Cel mai ades afectează nervii cranieni. În ordinea frecventei sunt afectați: oculomotorul, abducensul, trohlearul și nervul facial. Neuropatia oculomotorului se manifestă prin oftalmoplegie cu ptoza palpebrala și micșorarea pupilei. Ochiul este deviat lateral, fiind afectate mișcările verticale și mediale. În unele cazuri, oftalmoplegia este precedată cu câteva zile de dureri faciale. Pareza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
Asemenea leziuni au fost observate de noi la mulți pacienți diabetici la care s-a efectuat examen necroptic (28). 6.5. Mononeuropatiile. Cel mai ades afectează nervii cranieni. În ordinea frecventei sunt afectați: oculomotorul, abducensul, trohlearul și nervul facial. Neuropatia oculomotorului se manifestă prin oftalmoplegie cu ptoza palpebrala și micșorarea pupilei. Ochiul este deviat lateral, fiind afectate mișcările verticale și mediale. În unele cazuri, oftalmoplegia este precedată cu câteva zile de dureri faciale. Pareza izolată de cubital, de sciatic popliteu extern
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
trebuie ținut cont de faptul ca riscul de recidivă ce apare de obicei in primii 3 ani, este destul de ridicat [5]. Complicațiile tratamentului chirurgical. Cea mai frecventă postoperator este hiperpatia trigeminală, anterior menționată. Semne de afectare a altor nervi cranienei (oculomotor, abducens) se rezolvă în termen de aproximativ 3-4 luni. Fistula LCR, meningita, sunt complicații mai rare dar posibile, la fel ca și hidrocefalia. Tehnicile microchirurgicale moderne, tehnicile de chirurgie a bazei craniului au redus semnificativ mortalitatea acestor cazuri, care se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este situată posterior deasupra proceselor clinoidiene (posfixată). Sinusul cavernos este situat imediat lateral de hipofiză de fiecare parte și se extinde, în direcție antero-posterioară, de la fisura orbitală superioară până la vârful stâncii temporale. În sens cranoiocaudal, în interiorul sinusului, sunt situați nervii oculomotor comun (III), trochlear (IV), și ramurile oftalmică și mandibulară a nervului trigemen (V); suspendat prin fine trabecule între peretele lateral al sinusului și sfenoid este situat nervul abducens (VI) și artera carotidă internă înconjurată de plexul simpatic. Arterele regiunii sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
culorii în câmpul temporal este un semn precoce de afectare chiasmatică. Progresiunea tumorii poate duce la afectarea și a fibrelor directe, determinând orbirea. Tulburările de oclomotricitate. Apar mai rar și apariția lor denotă o dezvoltare laterală spre sinusul cavernos. Nervul oculomotor comun (perechea III) este cel mai frecvent implicat. Un semn caracteristic în perioada inițială este apariția intermitentă a unei diplopii. c. Cefalalgii. Tumorile hipofizare pot cauza cefalagii prin compresiune asupra diafragmului selar, care este inervat de ramura oftalmică a nervului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.121). Apoplexia poate fi prima manifestare clinică în aproximativ 1-2% din cazurile de adenome hipofizare. Creșterea brutală de volum determină compresiune asupra structurilor durale (cefaleea), chiasmei optice (tulburările de vedere) și asupra elementelor din sinusul cavernos (parezele de oculomotori). Hemoragia subarahnoidiană apare destul de frecvent. Apoplexia pitutitară reprezintă o complicație extrem de serioasă care necestită un diagnostic promt și terapie substitutivă cu glucocorticoizi în prima instanță, urmat de decompresiunea chirurgicală de urgență. Această atitudine, recomandată de majoritatea autorilor, conduce la rezultate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și prin infiltrarea substanței cenușii periapeductale. b. Compresiune directă asupra trunchiului sau cerebelului. Sindromul Parinaud, caracterizat prin paralizia mișcărilor de verticalitate se datorează leziunii coliculului superior prin compresiune sau invazie tumorală, asociat uneori cu pareză totală sau parțială de nerv oculomotor. Este considerat patognomonic pentru leziunile lamei cvadrigeminale. Pot apare, de asemenea, midriază, spasm de convergență, modificări pupilare, nistagmus. Compromiterea pedunculului cerebelos superior se poate manifesta prin ataxie și dismetrie, hipotonie, tremor intențional. c. Tulburările endocrine apar mai frecvent la copii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
centrală a retinei, aa. ciliare, a. etmoidală anterioară, a. etmoidală posterioară, .supraorbitală, a. suborbitală. Sângele venos este drenat de v. oftalmică superioară și inferioară. Principalele ramuri nervoase intraorbitale sunt n. frontal cu ramurile sale nn. supraorbital și supratrohlear, apoi n. oculomotor cu ramura superioară și inferioară, n. lacrimal, n. etmoidal anterior și posterior, n. nazociliar, n. abducens, n. trohlear. Aparatul lacrimal este constituit din glanda lacrimală cu porțiunea sa intraorbitală și palpebrală și căile lacrimale - sacul și canalul lacrimal [16,17
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]