135 matches
-
Marr „Sapiens”; RB și DM „le Sage”, YA și Arb „the All-wise”. Acest nume se întâlnește de pește nouăzeci de ori în Coran, cel mai adesea în asociere cu ‘azz (46 de ocurente), sau cu ‘alm (35 de ocurente), dar și cu ƒabr (4 ocurente), cu al-‘Al (o dată: 42, 51), cu w"si‘ (o dată: 4, 130), cu ≤amd (o dată: 41, 42). Pentru orientaliști, marcați și de Biblie, calitatea de „înțelept” presupune nu numai știință, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
YA și Arb „the All-wise”. Acest nume se întâlnește de pește nouăzeci de ori în Coran, cel mai adesea în asociere cu ‘azz (46 de ocurente), sau cu ‘alm (35 de ocurente), dar și cu ƒabr (4 ocurente), cu al-‘Al (o dată: 42, 51), cu w"si‘ (o dată: 4, 130), cu ≤amd (o dată: 41, 42). Pentru orientaliști, marcați și de Biblie, calitatea de „înțelept” presupune nu numai știință, ci și pricepere în a acționa bine. Exegeza islamică
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ce exista 139. Semnificații de bază: cel care arată limpede și călăuzește. 2.1.13. Bun, milostiv Este un câmp vast, al treilea că dimensiuni, după „Desăvârșit/ transcendent” și „Știutor”, atât în privința numelor pe care le cuprinde, cât și în privința ocurentei acestora. 2.1.13.1. al-Ra≤m"n, (al-)Ra≤m: SOI „cel milostiv, îndurat”; ASM „Cel Milostiv, Îndurător”; GG „cel Milos și Milostiv”; Marr „Miserator Misericors”; RB „le Bienfaiteur miséricordieux”; DM „celui qui fait miséricorde, le Miséricordieux”; YA „Most
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al-Tawba), cât și în interiorul unora dintre ele (e.g. 1, 3; 2, 163/158; 27, 30 etc.). Însă, în vreme ce al-Ra≤m"n nu apare și în alte combinații, al-Ra≤m se întâlnește și împreună cu alte nume: cu al-‘Azz (14 ocurente), cu (al-)Taww"b (9 ocurente), cu al-Ghafór (8 ocurente), cu Ra’óf (8 ocurente), cu al-Barr (o dată: v. 34, 2); doar de două ori apare singur, ca predicat: ’inna All"ha k"na bi-kum ra≤m (4, 29; 17
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ele (e.g. 1, 3; 2, 163/158; 27, 30 etc.). Însă, în vreme ce al-Ra≤m"n nu apare și în alte combinații, al-Ra≤m se întâlnește și împreună cu alte nume: cu al-‘Azz (14 ocurente), cu (al-)Taww"b (9 ocurente), cu al-Ghafór (8 ocurente), cu Ra’óf (8 ocurente), cu al-Barr (o dată: v. 34, 2); doar de două ori apare singur, ca predicat: ’inna All"ha k"na bi-kum ra≤m (4, 29; 17, 66): „Dumnezeu este milostiv cu voi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2, 163/158; 27, 30 etc.). Însă, în vreme ce al-Ra≤m"n nu apare și în alte combinații, al-Ra≤m se întâlnește și împreună cu alte nume: cu al-‘Azz (14 ocurente), cu (al-)Taww"b (9 ocurente), cu al-Ghafór (8 ocurente), cu Ra’óf (8 ocurente), cu al-Barr (o dată: v. 34, 2); doar de două ori apare singur, ca predicat: ’inna All"ha k"na bi-kum ra≤m (4, 29; 17, 66): „Dumnezeu este milostiv cu voi”. Aproape toți comentatorii vorbesc
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
etc.). Însă, în vreme ce al-Ra≤m"n nu apare și în alte combinații, al-Ra≤m se întâlnește și împreună cu alte nume: cu al-‘Azz (14 ocurente), cu (al-)Taww"b (9 ocurente), cu al-Ghafór (8 ocurente), cu Ra’óf (8 ocurente), cu al-Barr (o dată: v. 34, 2); doar de două ori apare singur, ca predicat: ’inna All"ha k"na bi-kum ra≤m (4, 29; 17, 66): „Dumnezeu este milostiv cu voi”. Aproape toți comentatorii vorbesc de sensul cvasi-identic al acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ce dăruiește (hâr)” (3, 6)/„dătătorul”; ASM „Cel Darnic”; GG „Mult-dăruitorul” (3, 8)/„Dăruitorul”; Marr „Donator”; RB „le Donateur”; DM „le continuel Donateur”; YA „the Grantor of bounties without measure”; Arb „the Giver” (3, 6)/„the All-giver”. Cunoaște numai trei ocurente. Iată contextele: ...hab la-nó min ladun-ka ramat ’inna-ka ’anta al-Wahh"b (3, 8/6): „...Dăruiește-ne nouă din milostivenia Ta. Tu esti Mult-dăruitorul.” (GG) ’ Am ‘inda-hum ƒaz"’inu ra≤mați Rabbi-ka al-‘Azz al-Wahh"b (38, 9/8): „Oare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Blaj, BVA, G-R, BS, C); ho hýpsistos (LXX); „Altissimus” (Vg); „le Très-Haut” (BJ); „the Most High” (RSV). Formă adjectivala denominativa derivată de la ‘"l, „înălțime”, cu sufixul -Än178, după unele opinii nume împrumutat 179, cunoaște în Biblie treizeci și una de ocurente că nume sau epitet divin, alături de alte douăzeci și două, cănd califica diverși conducători sau monarhi. Înălțimea fiind o metaforă universală pentru a sugera superioritatea sau inaccesibilitatea, nu surprinde prezenta acestui nume, cu preponderenta în texte poetice, dar și în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ps 24,10) (Vg); „Yahvé Sabaot” (BJ); „the Lord of hosts” (RSV). Acest nume, alcătuit din numele revelat și pluralul substantivului ț">"’, „oștire”, a cunoscut o evoluție. Forma cea mai timpurie este cu articol: YHWH ’ElohQy hațțe>"’ÄÖ, cu patru ocurente (Am 3,13; 6,14; 9,5; Os 12,6); fază a doua este fără articol, o trecere spre nume propriu YHWH ’ElohQy Te>"’ ÄÖ, cu zece ocurente (e.g. 2Sam 5,10; Am 5,14; Ier 5,14; Ps 89
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cea mai timpurie este cu articol: YHWH ’ElohQy hațțe>"’ÄÖ, cu patru ocurente (Am 3,13; 6,14; 9,5; Os 12,6); fază a doua este fără articol, o trecere spre nume propriu YHWH ’ElohQy Te>"’ ÄÖ, cu zece ocurente (e.g. 2Sam 5,10; Am 5,14; Ier 5,14; Ps 89,9), redus mai târziu la YHWH Te>"’ÄÖ, cu douăsprezece ocurente (e.g. Is 47,4, 48,2; 51,5; Ier 10,16)205. La sanctuarul din Silo, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fază a doua este fără articol, o trecere spre nume propriu YHWH ’ElohQy Te>"’ ÄÖ, cu zece ocurente (e.g. 2Sam 5,10; Am 5,14; Ier 5,14; Ps 89,9), redus mai târziu la YHWH Te>"’ÄÖ, cu douăsprezece ocurente (e.g. Is 47,4, 48,2; 51,5; Ier 10,16)205. La sanctuarul din Silo, acest nume apare în relație cu chivotul (1Sam 1,3; 4,4; 2Sam 6,2); în Ps 24/23,8.10 se poate deduce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
20a): „Dacă am greșit, ce ți-am făcut ție, Păzitorule de oameni?” (BS) ... ÕokQn libbÄÖ hó’ y">n we-NoțQr napešek" hó’ yQ:"‘ (Prov 24,12b): Cel ce cântărește inimile pricepe și Cel ce păzește sufletul tău știe...” (t.n.) Celelalte ocurente se încadrează mai degrabă în câmpul semantic „Vrednic de încredere”211. Semnificație de bază: cel care ține seama de toate faptele (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.4. BohQn: „ispitesc” (SC, Blaj); „scrutează” (Ier), „Cel ce pătrunzi” (Ps 7,9c) (BVA
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
trăsătură esențială ce trebuie transferată este gratuitatea acestei atitudini a lui Dumnezeu față de fapturile sale. Propunem echivalarea acestui nume cu „binevoitor”, deoarece acest adjectiv semnifică o atitudine dintru început și în mod necondiționat favorabilă. Se poate observa că în majoritatea ocurentelor apare urmat sau precedat de raƒóm, cu aceeași sonoritate și cu un sens apropiat, cele două calificative potențându-se reciproc, întărite și de altele, într-o enumerare binecunoscută: „... îndelung răbdător, bogat în indurare și fidelitate”. Semnificație de bază: cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
În ambele este predicat nominal, subiectul fiind YHWH. Expresia sinonima, dar cu un grad mai mare de intensitate, ra> ƒese:, în care adjectivul ra>, „mult”, este in anexiune (datorită asimilării sale cu numeralul) cu substantivul ƒese:, cunoaște circa douăzeci de ocurente. Cea mai celebră este cea din Ex 34,6: YHWH YHWH ’Pl raƒóm we-ƒannón ’erek ’appayim we ra> ƒese: we-’emeÖ (cf. Ps 86,15): „Domnul, Domnul, Dumnezeu milostiv și binevoitor, încet la mânie, bogat în indurare și fidelitate.” (t
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu ei...” (C) Este singura dată când apare acest nume de ’Pl noœQ’, insă verbul n"œ"’, „a ridica, a îndepărta” (fărădelegi, păcate, vina), la mod personal și avându-l ca subiect pe Dumnezeu cunoaște în jur de douăzeci de ocurente. Este subiacent formulării neotestamentare: „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii” (În 1,29). În cel de-al doilea exemplu, observăm că ideea de „iertător”, de „Cel ce îndepărtează” păcatele, a ajuns să fie conținuta de simplă expresie ’Pl noœQ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu același rol metaforic, un sinonim al lui Țór, Sela‘, precum și alte substantive-nume de loc: mețó:"h, „bastion” (2Sam 22,2; Ps 31/30,4; 71/70,3; 91/90,2; 144/143,2), mipel"”, „loc de scăpare”, miœeg"> (13 ocurente în psalmi și 2Sam, de la œ"ga>, „a fi inaccesibil de înalt”), sau nume de instrument: m"genn, „scut” (de la g"nan, „a acoperi, a apăra” - 21 de ocurente în psalmi și în 2Sam 22) și metaforă lexicalizata qeren, „corn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
90,2; 144/143,2), mipel"”, „loc de scăpare”, miœeg"> (13 ocurente în psalmi și 2Sam, de la œ"ga>, „a fi inaccesibil de înalt”), sau nume de instrument: m"genn, „scut” (de la g"nan, „a acoperi, a apăra” - 21 de ocurente în psalmi și în 2Sam 22) și metaforă lexicalizata qeren, „corn”, tradusă de obicei cu „tărie, putere”. „Domnul e stâncă mea, cetatea mea întărită și izbăvirea mea! Dumnezeul meu, întărirea mea și voi nădăjdui în El; scutul meu, puterea (litt
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
un pronume sufix. În cel de-al treilea exemplu, acelasi participiu are valoare verbală, fiind urmat de acelasi pronume personal de persoana I precedat de această data de particulă de acuzativ. De regulă apare verbul, la un mod personal (17 ocurente) sau la imperativ („Păstorește poporul tău” - Mih 7,14; Ps 28,9). Isaia 40,11 dezvolta o amplă comparație a lui Dumnezeu cu un pastor: „Precum pastorul își paste turmă, cu brațul sau adună mieii și îi ridică la pieptul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
numele YHWH a dus la înlocuirea lui nu numai cu ’A:Än"y/ Kýrios, dar și cu metonimii precum „numele”, „slavă”, „puterea”, „mărirea”, „cerul”, sau epitete de tipul „Cel binecuvântat”, si aceasta obișnuință transpare uneori și în Noul Testament 245, desi ocurentele sunt puține: 3.2.1.1.4. hQ (megaloprepgs) dóxa: „(cea prea cuvioasa) mărire” (SC); „mărirea (cea mult putearnică)” (Blaj); „(înălțimea) slavei”(BVA, G-R, BS); „slavă (minunată)” (C); „(magnifica) gloria” (Vg); „la Gloire (pleine de majesté)” (BJ); „the (Majestic) Glory
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Părintele” (Gal 4,6) (SC); „Tatăl”, voc. „Părinte” (Blaj, BVA, G-R); „Tatăl”, voc. „Tata” (BS, C); „Pater” (Vg); „(le) Père” (BJ); „(the) Father” (RSV). Acest nume exprimă esență revelației Noului Testament cu privire la Dumnezeu, fiind comparabil ca importanță și procent de ocurenta cu YHWH/ ’A:Än"y în Vechiul Testament. Așa i se adresează sau vorbește despre el Isus în evanghelii: Páter, kýrie to¤ ourano¤ kaì tQÎs gQÎs..., „Tata, Domn al cerului și al pământului” (Mt 11, 25); ho pater mou, „Tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care constituie începutul și sfârșitul alfabetului grecesc constituie o metaforă concretă, desi imperfecta, întrucat precizează limite, pentru a semnifică faptul că Dumnezeu este preexistent creației și rămâne în veci. Doar în versetul menționat acest nume se referă la Dumnezeu: celelalte ocurente (1,8; 22,13) se referă la Hristos. 3.2.1.3.5. hQ archg kaì ho télos (Ap 21,6): „începutul și sfârșitul” (SC, G-R, BS); „Începutul și Sfârșitul” (Blaj, BVA, C); „principium et finiș” (Vg); „le Principe et
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
s Christós (2Pt 1,11); - ho mónos despótQs kaì kýrios hQmÄÎn IQso¤s Christós (Iuda 4): „singurul nostru Stăpân și Domn Isus Hristos” (C); - Christòs kýrios (Lc 2,11 etc.); - ho kýrios IQso¤s Christós (Fp 11,17 etc. - foarte multe ocurente); - șérchouț kýrie IQso¤ (Ap 22,20): șVino,ț Doamne Isuse! Varianta aramaica a acestui nume, Mar"na, va fi fost prezentă în liturgia Bisericii primare, deoarece o găsim într-o aclamație din finalul Epistolei întâi către Corinteni: Marana tha!, „Vino
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
NazarQné (la vocativ - Mc 1,24; Lc 4,34), ho NazarQnòs IQso¤s (Mc 14,67)/IQso¤s ho NazarQnós (Lc 24,19), ori IQso¤s ho NazÄražos (Lc 18,37; În 18,5.7; Fp 2,22 + alte 6 ocurente; cf. Mt 2,23). Pe crucea lui, Pilat a poruncit să se scrie IQso¤s ho NazÄražos ho basileùs tÄÎn IoudaíÄn (În 19,19). Dar, kýrion autòn kaì christòn epoíQsen ho theòs, to¤ton tòn IQso¤n hòn hymežs estaurÀsate
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
din Nazaret” (10,38). Curând christós ajunge să fie indisolubil legat de numele personal IQso¤s, ori să fie folosit singur că nume propriu, fără articol și cu majuscula, în special în epistolele pauline, unde acest nume are 270 de ocurente, din totalul de 531 din întreg Noul Testament 273. Nu găsim niciodată în aceste epistole expresia IQso¤s ho christós, rareori ho christós; totuși, sensul termenului nu-i era străin autorului, deoarece în 2Cor 1,21 găsim jocul de cuvinte ho
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]