965 matches
-
de șolduri legănate/ într-o boare înmiresmată/ de piele de fată/ sub o boltă de stele/ fundițe clipsuri brățări și inele/ cu globuri cu panglici cu ringhișpire/ și îngeri cântând la clavier/ e ceva de bâlci și de strană/ de odor și zorzoană/ de concert brandemburgic și tra-la-la/ de hârjoneală și osana”8 Dincolo de tehnica aglomerării obiectuale realizate prin enumerare, care este poate cea mai ușor sesizabilă și din care rezultă un bâlci sui generis, așa cum chiar el formulează, Nimigean preia
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
-o” dărâmând zidurile de apărare ale Constantinopolului, prădând și chiar ucigând locuitori. Actele lor de barbarie au pregătit o severă breșă în ocuparea ulterioară de către turci a centrului răsăritean al romanității. Biserici catolice din Occident se mândresc și astăzi cu odoarele prădate în Est și aduse în Vest. Halal refacere a unității creștine! La un moment dat formulați o frază ce adună laolaltă, în opinia mea, destule imprecizii. „La 1700, spuneți, ortodocșii români din Transilvania se unesc cu Roma, descoperă astfel
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
fără ca el să știe și să poruncească. Cum e o lege a firii ca orice împărat să aibă o împărăteasă, când veni vremea și acest împărat își luă nevastă. Doar că așteptară mult și bine ca să li se nască un odor. Tocmai când își luară gândul că se vor bucura de un moștenitor, împărăteasa făcu ce făcu și născu un băiat. Pe ... Citește mai mult N-a ținut nimeni socoteală cât timp s-a scurs de când cea mai mare împărăție era
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
fără ca el să știe și să poruncească. Cum e o lege a firii ca orice împărat să aibă o împărăteasă, când veni vremea și acest împărat își luă nevastă. Doar că așteptară mult și bine ca să li se nască un odor. Tocmai când își luară gândul că se vor bucura de un moștenitor, împărăteasa făcu ce făcu și născu un băiat. Pe ... XXXI. SCRISORI PENTRU MOȘ CRĂCIUN, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016. Invităm
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
ornamente cu vagi urme de aur. Firidele de deasupra brâului torsadă, încadrate în colonete subțiate la mijloc, au sculptat „arborele vieții”, cu frunze și flori frumos stilizate. În urmă cu doi ani văzusem la Muzeul de Artă al României, vechi odoare bisericești, învelitori mortuare și costume de doamne și domnițe. M-a frapat asemănarea dintre motivele broderiilor acelor obiecte și „broderia” de piatră de pe zidurile bisericii. Să fi avut, oare, aceleași semnificații? Oricum, simbolurile de pe broderia de piatră dau profunzime și
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
îngeri, zugrăvite în medalion, având aureole florale în relief. Ansamblurile picturale originale trebuie să fi fost deosebit de frumoase. Mi s-a spus că unele picturi au fost duse la Muzeul Național al României. Nu am văzut obiecte de cult și odoare bisericești. Mi s-a spus că au fost furate în urma atâtor jafuri, iar ce a mai scăpat fuseseră duse la Muzeul Național. În această privință, merită menționată altă relatare a călătorului turc Evlia Celebi: „Poarta de apus care dă spre
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
trece pe sub masă! Că altfel... -A-ha! murmuram noi. -Auziți, voi? Să nu uitați să treceți de trei ori pe sub masă! Băgați la cap, că... -Î-hââ! mormăiam noi. În biserică era o masă mare așezată în naos, împodobită cu sfeșnice și odoare. Pe sub masă, copiii treceau în liniște, dar se mai auzeau din când în când înghionteli, bușeli, scâncete, bâzâituri, completate cu țipete și „aoleu!”. Însă, toate astea erau rapid înnăbușite: -Ssst!..Ssst!..sâsâiau mamele și părintele Băluță. Când ajungeam acasă începeam
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
împărați care erau și foarte buni prieteni. Împăratul Roșu, își avea țara la apus, Împăratul Galben conducea țara de la răsărit, iar Împăratul Albastru domnea peste ținuturile dintre cele două țări. Cele trei împărătese, soarta făcu să nască în aceeași zi odoare domnești. Doamnele ținuturilor Roșu și Galben, născură câte un fecior, în timp ce împărăteasa ținutului Albastru născu două fetițe. Mândrii nevoie mare, tații de feciori, prinseră a-l lua peste picior pe tatăl fetelor. Și azi o răutate, mâine alta, până ce prinseră
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
de măritat, ca să le fluiere ori să le doinească. Troița era suflet în sufletul satului acela! Și nimeni nu și-ar fi putut imagina satul fără aceasta. Dar într-o vară trăiseră spaima că s-ar putea să rămână fără odorul lor! Fusese o zi de august. Căldura mușcase săptămâni. Nici o ploaie nu căzuse de la venirea primăverii. Satul mirosea a frunză arsă. Fântânile secaseră. Oamenii seceraseră grâul. Se temeau să nu li se aprindă șirele de paie prin ogrăzi. Îndesiseră slujbele
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
Mamei Duminică, 8 Martie 2015 Motto: Auzeam la tine-n burtă Melodia ta cea dragă, Îmi părea atât de scurtă, Vreau să o ascult întreagă Și cum te rugai fierbinte Dumnezeului cel drept- Dă-mi și mie, Sfânt Părinte, Un odor să țin la piept! Parcă Maica lui Iisus Îmi șoptește-acum din ramă Lăcrimând cu drag nespus- La mulți ani, iubită Mamă! Mă uit în ochii tăi acum Și-aud lumina-n ei cum cântă, Ce cald, dumnezeiesc parfum Făptura ta
MĂ UIT ÎN OCHII TĂI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377262_a_378591]
-
vouă. Din bătrâna călimară plină-ochi cu viața mea, Mi-au scos muzele afară licurici cu nimb de stea Și când le certam că-n mine n-au nici sursă, nici izvoare, Mi-au răspuns că -n orișicine zac lumini, trăiri, odoare. Din bătrâna călimară unde zac depozitate, Prinse-ntr-o uitare-amară, gândurile mele toate, Mai scot câteodată-n lume ideii vii; le primenesc, Le dau câte-o formă-anume și vi le împărtășesc. 26.06.1016 Referință Bibliografică: DIN BĂTRÂNA CĂLIMARĂ... / Nicolaie
DIN BĂTRÂNA CĂLIMARĂ... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382269_a_383598]
-
mari realizate vreodată, astăzi socotite a fi de o valoare inestimabilă în ce privește frumusețea decorației, coloritul, compoziția ansamblului. Sunt păstrate la Berna, în Muzeul de Istorie al orașului. Nu de azi, nu de ieri. Cu prilejul unei campanii militare berneze, celebrele odoare au fost ridicate din Catedrala din Lausanne și nu au mai revenit niciodată. După cunoscutul principiu "ce e luat... e bun luat", practicat în multe cotloane ale lumii, în toate timpurile. Alături de alte exponate de epocă, celebrele tapiserii au fost
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
pierdere doare ca o moarte mirosind a scorțișoară. Trebuie să recitesc Ťsuneteleť căruței lui Nicolae Velea și să mă cutremur că lumea a trimis încă o poveste la păstrare în lumea de trandafir a misterului. Timpul bătrân se îmbogățește cu odoarele pe care ni le-a jefuit... Noi..." Decât să comentăm acest text de o remarcabilă frumusețe literară, mai bine îl recitim.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
denumirea în japoneză) are loc anual pe parcursul a șapte zile, la începutul lui Făurar, ediția din acest an desfășurându-se în perioada 6-12 februarie. În perioada festivalului, sute de sculpturi de gheață sunt ridicate în trei zone ale orașului Sapporo: Odori Koen - Parcul central, care găzduiește deschiderea festivă, sculpturile artistice, dar și reprezentații de muzică live și alte evenimente de gen, secțiunea fiind deschisă publicului zi și noapte; Susukino - este zona destinată vieții de noapte din perioada festivalului, unde sculpturile sunt
Agenda2006-06-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284735_a_286064]
-
Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, a participat, numai până la Primul Război Mondial, la tot felul de congrese și expoziții internaționale - la Paris, Liege, Berlin, Amsterdam și Salzburg. După cum tot în același răstimp a procedat la estimarea odoarelor Mânăstirii Secu sau a celor din Eparhia Buzăului, a ținut nenumărate conferințe, a fost ales membru al Societății Regale de Geografie și al Societății Arhitecților Români. în 1913, deși după vârstă nu mai putea fi mobilizat, s-a înrolat voluntar
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
cunoască flăcările roșii atinse de har desigur, Slava avea un dar: se va isca o pădure, o vale de piatră, un cutremur ca și atunci când Isus însumat și solemn ne-a dăruit, demn, lumina cea mare din cerul țesut în odoare. * * * N-am văzut Ierusalimul niciodată. Tare mi-aș fi dorit să văd această cetate bătrână de mii de ani; dar nu s-a putut, sufletul a rămas singur și mut, în fața întâmplării tragice pusă în scene magice și atroce. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
le mai am de parcurs din caietul lui P.H.L. voi afla ceva despre felul în care va continua legătura celor doi. Mi-ar părea rău ca tot ceea ce au gândit și visat împreună să fi fost transferat cu totul în „odorul scump” care este în stare să cucerească „țări întregi” doar țipând și dând din picioare... Din arderea lor unul pentru altul să fi rămas doar cenușa? Din punct de vedere strict fizic, așa ar fi normal. Iar rațiunea ne poruncește
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
prințesă, de soție, de ce însemnase ea pentru cei înfrânți. Musa era fascinat de puterea lui de a-i schimba numele, de a-i atinge șoldurile, de a o dezbrăca de viața ei trecută și de a face din ea un odor al plăcerii lui. Avea s-o păstreze ca pe o sălbăticiune scumpă, amintire a bătăliei, a victoriei și, mai ales, a lui, Musa, acum în floarea vârstei. La cinci luni după ce-și pierduse soțul în lupta de la Guadalete, nimeni
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
când era, încă, Omalissan. De la Damasc îi vin vești tulburi. Tariq i-a împuiat capul califului despre cum i a ucis Musa fiii de dragul unei creștine. Ceea ce încă nu ar fi îngrijorător. Mai rău e că Al Walid știe despre odoarele din sipetele lui, care-au înghițit, de-acum, și aurul lui Tariq. Mai mult ca de mâna care împarte dreptate, Musa se teme de ochiul lui cel lacom. Și Tayyib se teme. Poate că stăpânul ar trebui să plece spre
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
al lui Musa, dar copilul creștea și tatăl lui îi povestea mereu despre o mamă frumoasă și blondă, a cărei pierdere l-ar fi lăsat cu totul năuc și singur, să nu fi fost el, copilul ei și al lui, odorul lui, sufletul lui, lumina și mândria și mângâierea, fiul pe care nici n-a știut că și-l dorise atât până nu l-a avut, până nu a deslușit în el mintea atât de ageră și vocea limpede și spiritul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
E bine. E întreg. Și e ajutat de lup! Ah, suflet chinuit de mamă disperată! Căprioarei nu-i trebui decît confirmarea că puiuțul a supraviețuit. Înainte de-a fi auzit relatarea pînă la capăt, se repezi către luminiș, chemîndu-și necontenit odorul: Copilul meu! Nu dură mai mult de o secundă pînă cînd animalele se treziră față în față. De această dată, încremeniră amîndouă: și Lupino, surprins să se trezească dintr-o dată în fața mamei, și căprioara, înghețată de spaimă. Emoțiile de peste zi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
putea fi alt orfan nefericit. Ai putea fi tatăl altui pui. De unde știi că sînt eu? Pentru prima dată, lupul înțelept zîmbi. Nu-i spusese "tată". Îl durea. Dar avea, începînd de acum, tot timpul din lume să-și apropie odorul pe care nu îndrăznise să creadă că-l va întîlni vreodată cu adevărat. De unde știu? După miros. Porți întocmai mirosul mamei tale, fiule... CAPITOLUL 15 În doi A veau atîtea să-și povestească! În cele din urmă se adăpostiseră de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
el, că ăla nu va Înțelege nimic și poate că o va lua razna de frică. Asta nu-i de joacă. Nu poți să faci asta, Parolică, tu care ai făcut atâta bine și atâta rău ca să-ți poți crește odorul ca pe un prinț, nu poți să Îl sacrifici pe nevinovatul ăla. Gândește-te la părinți, la părinții lui, la ai tăi, care au suferit din cauza ta până au murit, pentru că i-ai trădat... Dar copilul ăsta nu a trădat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Cucu nu era nicăieri. În inima tatălui intrase Îngrijorarea. Mergea prin pădure strigându-l: -Cu cu!Cu-cu! Dar nimeni nu-i răspundea. Fluturii dispăruseră, păsările nu mai cântau. Numai părintele bătea pădurea În lung și-n lat strigându-și odorul iubit. În sufletul său se Înstală teama. Îndată avea să se Întunece. Iar pe cer se Înghesuiau norii unii În alții, prevestind o furtună. Bărbatul alergă cu ochii rugători și părul răvășit strigând: -Cu cu! Cu-cu! Unde o fi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din capriciul unei femei împărătese", Taitu, care și-a dorit un cămin acolo. La hotel, odihna călătorului e tulburată de concertul leilor captivi în grădina palatului alăturat. Renumitul leu abisinian, simbolul țării. "Vă veți obișnui" e singura consolare... Leii sînt odoarele palatului, dar "toate aceste splendori, toată această liniște aparentă, dispare ca prin farmec noaptea, în ceasurile de odihnă, cînd apucate de nostalgia deșerturilor și a pădurilor virgine, superbele fiare își înalță sub bolta cerului smălțuit de stele, protestul răcnetelor lor
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]