194 matches
-
Iancu dintre moți/ Răsună-n suflet de români”.(Avram Iancu) Pe chipul său frumos și armonios, așa cum se desprinde din toate fotografiile, se citesc rădăcinile acestor sentimente adânc înfipte în ființa sa. Se vede că există și un suflet mare odrăslit în cununi de tradiții străvechi, în dragoste de neam și țară. Chivotul său sufletesc este un lăcaș în care păstrează curățenia, căldura și tămâia cu care sfințește aerul pe care îl respiră. Prețuind eroii și oamenii mari ai țării, dar
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
pentru fiziciana-poetă Virginia Vini Popescu: „Pe chipul sau frumos și armonios, așa cum se desprinde din toate fotografiile (acum și în față dumneavoastră), se citesc rădăcinile acestor sentimente adânc înfipte în ființa sa. Se vede că există și un suflet mare odrăslit în cununi de tradiții străvechi, în dragoste de neam și țară. Chivotul sau sufletesc este un lăcaș în care păstrează curățenia, căldura și tămâia cu care sfințește aerul pe care îl respiră.” Teleormănenii se pot mândri cu un nou nume
O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368456_a_369785]
-
în urmă a împlinit aici treizeci de ani de slujire mărturisitoare și duhovnicie), unde iată, a rămas până la sfârșitul vieții. A fost ucenic și apropiat al vestitului duhovnic - Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol - Constanța. Tot familia sfinției sale a odrăslit un alt slujitor vrednic al altarului bisericii noastre sfinte - adică fratele său după trup, în persoana Părintelui Ierodiacon Iustinian Stoica - economul Schitului Românesc Prodromul din Sfântul Munte Athos - Grecia. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că Părintele Gavriil a fost
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
împlinirea ei, în înduplecarea lui Dumnezeu, ci în atingerea tainică ce se efectuează între sufletul nostru limitat și Duhul nemărginit al lui Dumnezeu. „Inima omului se află într-o stare prielnică primirii harului și binecuvântărilor lui Dumnezeu. Din această atingere odrăslesc o serie de transformări binefăcătoare în ființa noastră. Rugăciunea se face între noi și Dumnezeu în viața noastră umană. În adâncurile serafice ale interiorului nostru se produce, prin rugăciune, o comuniune discretă și rodnică între noi și Dumnezeu. Fără această
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
o dovadă de iubire ce răspunde la dăruirea Marii Iubiri ce te cheamă. Ar fi o naivitate negreșit să se înșele cineva asupra sângerărilor reale ce se cer la orice stadiu de însingurare, însă dragostea este sămânța adevărată din care odrăslește floarea însingurării. Nu-i vorba aici de iubirea-sentiment, ci de iubirea-putere dumnezeiască, mai tare ca moartea, singura în care sunt cu putință jertfele și dăruirile cele mai întregi. Nu putem tăgădui, firește, măreția însingurărilor făcute în cinstea valorilor umane, ca
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
a alegerii celorlalți Prieteni. Așadar, toți Prietenii Adevărului - Hristos sunt și Prietenii mei. În sufletul meu plin de ortodoxie răsună toată splendoarea Prieteniei, prietenilor dragi din toate locurile pe care le-ați înmiresmat cu frumusețea sublimului românesc. În aura Prieteniei odrăslește neprețuitul mărgăritar sfânt al Iubirii. Trăiți Iubirea înfrumusețată de Prietenie! Vă mulțumesc cu bucurie și cu dragoste tuturor! -------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț 30 iunie 2014 Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - POEMUL PRIETENIEI / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
puteți, golul pe care l-ar lăsa în lume CRUCEA”. Și totuși filosoful francez a uitat să adauge Cerul și Pământul Daco-României noastre martirice, duhovnicești și sfinte, Icoane zugrăvite cu sângele mucenicilor și jertfele mamelor fiecărui veac, din care au odrăslit mai multe Cruci decât fii. Fără Cruce și Cerul și Pământul ar fi fără Cruce (adică fără jertfă, fără sens). Suferința împlinită în jertfă are un timp al ei istoric, după care urmează Învierea (Adevărul-Libertatea- Dreptatea). Mântuitorul nostru Iisus Hristos
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
și vremea, cănd Biserica și-a dat Marea Jertfă: de Eroi, de Martiri, de Sfinți de Mărturisitori, de Iubire, când Națiunea noastră-Biserica stămoșească, a strălucit în slava sa, binecuvântând Cerul cu dragoste, când toate ființele înnobilate de botezul creștin, au odrăslit în toate locurile prin întărirea în Credință, chemarea la Mărturisire, răbdarea în Nădejde, suferința prin Dăruire, cuminecarea întru Jertfă, când țăranul, boierul, elevul, studentul, fecioara, soția, mama, învățătorul, preotul, monahul, monahia, ierarhul, poetul, scriitorul, medicul, universitarul, filosoful, soldatul, generalul, prințul
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
ales, ce înflorește în mireasma fără prihană a creștinului ortodox, binecuvântat cu rodul veșniciei. „Inelele de logodnă” ale oricărui regim totalitar sunt cătușele și lanțurile terorii ateo-nihiliste hrănite cu sângele muceniciei. Mucenicul e visul de dimineață al nădejdii celei mari, odrăslit în pământul soarelui-răsare, ca- ntr-o bulboană de cer din care picură luceferi. Sămânța lui despică noaptea de lumină a Rugului Aprins din Taina de sus, iar trupeasca-i tulpină de jertfă, lămurită în surâsul răcoarei de tină se prinde-n
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
împlinit în suferință și jertfă aducem prinosul nostru de cinstire: - Bucurați-vă bucurându-ne că Bunul Dumnezeu v-a dăruit Iubirea ! - Bucurați-vă bucurându-ne că ați dăinuit Neamul vostru asumându-vă suferința lui ! - Bucurați-vă bucurându-ne că ați odrăslit Alese Mlădițe în Grădina Maicii Domnului ! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț martie 2011 De aceea a fost atât de lesne substituirea monarhiei absolutiste cu comunismul totalitar. De fapt n-a fost o substituire, a fost o logodnă. Oficierea acestei logodne regale
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
între Semințiile binecuvântate, care a incorporat toate categoriile sociale a celor mai aleși Fiii ai Neamului, adăugând la mireasma Ortodoxiei, credința puternică, nădejdea neîntreruptă și dragostea cea mai curată. În afara primului fenomen divin al Creației, alte Opt lucruri dumnezeiești au odrăslit sub soare: - alegerea Fecioarei Maria, cel mai desăvârșit Om al Cosmosului, pentru a Se Întrupa Fiul lui Dumnezeu; - Întruparea Mântuitorului Emanuel și Creația Sa Hristică; - Învierea Domnului; - Înălțarea Sa la Ceruri și șederea de-a dreapta Tatălui ceresc; - Mântuirea - Poarta deschisă
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
în lacrimi de bucurie, când Arhanghelul Gavriil anunță: Duminica Învierii. Fiecare Stea și Astru consființesc Aura Purtătorului și Dătătorului de Viață. Fiecare Câmpie, Deal sau Munte tresaltă și dănțuie deodată cu bucuria celei mai mari Minuni a Universului. Fiecare Cruce odrăslește Rodul biruinței Sale dumnezeiești. Fiecare Poem se înalță și cântă în lumina Sufletului Divin. Fiecare Cântare se primenește liturgic în Suprema Sărbătoare. Fiecare Cugetare aleasă se desăvârșește în Psalmii Învierii. Fiecare Pătimitor, Martir, Erou, Mucenic, Cuvios, Drept și Desăvârșit din
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
NICI DE NEÎNȚELEGEREA OMENIRII. CREDINȚA CU CARE MERG MAI DEPARTE ESTE MAI PUTERNICĂ DECÂT TOATE CELE; INVINCIBILĂ, PUTERNICĂ, DE NEÎNVINS; ARMURA CARE MĂ FEREȘTE DE NEDREPTĂȚILE VIEȚII...” (Regina MARIA a DACOROMÂNIEI) În Țara Bucuriei a Daciei Mari în care a odrăslit Nemurirea, în Neamul în care a înverzit și cântă Primăvara, în Nația în care a înflorit prima oară Dorul, în Vatra Carpatină în care s-a aprins și arde Soarele, ca-n Pâinea aburindă a împărtășirii, în Patria în care
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
ca realitate vie, ca dăruire divină, ca iubire dumnezeiască pentru omenirea Sa și nici slujirea și jertfa celor aleși pentru Dumnezeu și pentru neamurile lor. Autonomii, sclavii sinelui, robii e-ului, respectiv ai răului, altoiesc cele două mlădițe care au odrăslit pe tulpina vieții lor: libertatea și iubirea, în libertinaj și mândrie, devenind infirmi în slujire și mutilați în capacitatea de jertfă. Știința fără prețuirea moralei nu are nici preț, nici valoare. Pe orice sistem metafizic se poate întemeia oricând o
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
se așeze mai întâi în casa sufletului românesc, acolo unde frumusețea cântă. Frumusețea nu vine nici prea târziu, nici prea devreme, ci doar atunci când sufletul îți este încărcat de mireasmă divină. Frumusețea rodește dorurile în piept doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii și crucea Cuvântului e aurită de grâul spicelor mănoase. Frumusețea este un drum senin al Primăverii, care așteaptă în prag raza de soare înrourată cu bunele vestiri, ale Solilor cerești... Frumusețea
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Frumusețea cântă și cerul se îmbujorează? Taina lui Dumnezeu răspunde miracolului Neamului meu. Neamul nostru dârz și nemuritor cântă Frumusețea lui Dumnezeu. Sunt atât de aproape de o lumină înflorită de cânt, de un imn înflorit în Frumusețe, de o frumusețe odrăslită-n Iubire. Lumina arde într-o firidă îngerească răspândind curcubeie de gând, razele i se împlântă în albul Zilei-Mireasă, furișându-se-n zările mele. Cu sufletul meu îi ating sărutul de pe frunte. Se răsfiră Frumusețea în fiorul arzând al iubirii
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
-n sărbători cântecele Neamului. Din cântarea Neamului se aud bucuria lui Dumnezeu și a Fecioarei. Din cornișa zării, inima mi s-a deschis ca albia unui râu prin care curge slobod mustul înfierbântat și spumos al Patriei mele. Frumusețea Patriei odrăslește în Calea Mântuitorului Iisus Hristos. De când ne știm, El, e tot mai aproape, El e tot mai Acasă la Noi, în toate gândurile, în toate simțirile, în toate suferințele, în toate jertfele, în toate dorurile, în toate crucile, în toate
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
mulțumire. E cântecul și ruga Neamului nostru frumos care nu a încetat. Lumina lui învăluie vălul vieții, apropiind miresmele cerului de pământ ca să se zămislească menirile divine. Frumusețea și-a deschis cerurile sale ca să pună cunună albă pământului din care odrăslește țărâna sfântă a Neamului. Trupul Crucii sale hristice, E mustit din Via lui Dumnezeu, ca sens al credinței, al suferinței, al jertfei, al iubirii și al biruinței Strămoșilor. Munții saltă de bucurie, iar văile cântă în apele limpezi, răcoroase, ce
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa rugăciune a inimii... făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile Schiturilor care ne-au brodat dreapta credință, în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ecoul pădurilor... Doinitoarea are colnice, vâlcele și soare în glas. (ibid. p. 11) Prelinsă din roua florilor și crescută în mărgăritarul precumpănitor al destinului, Maria rămâne o încântătoare primăvară îndrăgostită de Neam și de cântec. Întrupată în cântec, cântecul a odrăslit în ea înmiresmând-o. Rugată să spună trăirea cântecului românesc, Maria cântă, mărturisindu-și poezia cântării: „Interpretându-l, e cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o în lume. E sensul dăruirii mele neamului drag.” (ibid.18) „Cântecul nostru
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești, punctele cardinale ale religiozității țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și mii de ani mă-mbie/ Din fundul vremii chipul meu.../ În doina dulce-a mamei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Acasă > Manuscris > Povestiri > IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (28) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1018 din 14 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 85 CUM A ODRĂSLIT GRÂUL ACELEIAȘI MĂNĂSTIRI PENTRU CĂ S-A ÎNCETAT MILOSTENIA OBIȘNUITĂ Tot părinții din aceeași mănăstire ne povesteau zicând și aceasta: Era obiceiul că în Sfântă și Marea Joi, să vină aici săracii și orfanii acestui ținut și să primească câte o
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
împlinirea ei, în înduplecarea lui Dumnezeu, ci în atingerea tainică ce se efectuează între sufletul nostru limitat și Duhul nemărginit al lui Dumnezeu. „Inima omului se află într-o stare prielnică primirii harului și binecuvântărilor lui Dumnezeu. Din această atingere odrăslesc o serie de transformări binefăcătoare în ființa noastră. Rugăciunea se face între noi și Dumnezeu în viața noastră umană. În adâncurile serafice ale interiorului nostru se produce, prin rugăciune, o comuniune discretă și rodnică între noi și Dumnezeu. Fără această
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
loghionul parabolei din Luca 18, 14: „Fiindcă oricine se înalță pe sine va fi umilit și oricine se smerește pe sine va fi înălțat” să devină argumentul înălțării fiecăruia dintre noi. Prin urmare, Slava lui Dumnezeu izvorăște numai acolo unde odrăslește smerenia ... În loc de alte concluzii finale și încheiere - un epilog ce poartă titlul: Mândria, fariseismul și ipocrizia - înfățișarea și purtarea noastră cea de toate zilele?!... Plecând de la această pericopă evanghelică și pildă a Vameșului și a fariseului, vom observa șă constata
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]