194 matches
-
psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa rugăciune a inimii... făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile Schiturilor care ne-au brodat dreapta credință, în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ecoul pădurilor... Doinitoarea are colnice, vâlcele și soare în glas. (ibid. p. 11) Prelinsă din roua florilor și crescută în mărgăritarul precumpănitor al destinului, Maria rămâne o încântătoare primăvară îndrăgostită de Neam și de cântec. Întrupată în cântec, cântecul a odrăslit în ea înmiresmând-o. Rugată să spună trăirea cântecului românesc, Maria cântă, mărturisindu-și poezia cântării: „Interpretându-l, e cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o în lume. E sensul dăruirii mele neamului drag.” (ibid.18) „Cântecul nostru
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești, punctele cardinale ale religiozității țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și mii de ani mă-mbie/ Din fundul vremii chipul meu.../ În doina dulce-a mamei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
serafic poemul liturgic. În ființa Ei-sclipirile de heruvim doldora de viață, cad pe mătasea gândului unde se adâncesc înalte ascunzișuri dospite în pâinea împlinirii rostuirilor. În clepsidra sufletului Ei, timpul se oprește își modelează spiritul provocând fascinația Crucii din care odrăslește Verdele Învierii. Mama este marea taină rânduită de Dumnezeu, în fibrele căreia respiră și cântă adorabila și fermecătoarea natură cu întregul ei Cer și Pământ. Pe partitura sentimentelor Mamei se compune simfonia Odorului celest. În inima Mamei sunt intonații de
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
Domnului nostru Iisus Hristos. Pământul își țese în grabă covorul de smarald al ierbii, brodându-l cu felurimea florilor între care nelipsitele scântei de păpădie. Sălciile își lasă mlădițele atârnând ca niște filocterii în sărbătoare binecuvântând apele care i-au odrăslit. Zarzării, Caișii și Cireșii sunt Magii Primăverii împodobiți cu straie de nuntă alcătuind suita princiară pentru a-L întâmpina pe MIRELE CERESC. Tot văzduhul se umple de cer, de lumină, de sărbătoare, de cântec, de smirnă și de bucurie. Dincolo de
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
a noastră este că Răstignirea Lui și a Românilor încă nu s-a terminat... Suferința Cerească, Patimile și Dragostea absolută a Mântuitorului Hristos pentru Omul pe care la recreat au udat cu scump Sângele Său lemnul Răstignirii făcând Crucea să odrăslească în cel mai frumos Poem de April, al sublimei Primăveri a Învierii Veșnice. A fost o vreme de milenii..., când Dacoromânul nostru făcea din orice anotimp Primăvară, din fiecare gând o rugă a bucuriei, câte o Doină ori un psalm
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
lumea creștin-ortodoxă, în Împărăția lui Hristos, vremurile stau sub Oameni, sub spiritualitatea lor, care iese din timp, din spațiu și punctează transcendența. Acești Oameni sunt Români sau Dacoromâni absoluți! Un Român absolut a fost / este și Părintele Constantin Galeriu, care odrăslind din Logosul divin s-a făcut Cuvânt crucificat, prefăcând Biserica „Sfântul Silvestru”din București în Amvonul Marii Cetăți-Jertfă pilduitoare și răscumpărătoare întru Învierea celor mulți. Cuvântul său de folos, de lumină, de înnoire, rostit din amvon, de la catedră, dintr-un
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă, de nuntă și de dorul de a face cuvintele să cânte. Gustând acum din izvoarele lirice ale poetului Dumitru Ichim mă întorc iar la acea stare de
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
a devenit ca aripa de înger, albă ... Citește mai mult Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns„M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă, de nuntă și de dorul de a face cuvintele să cânte. Gustând acum din izvoarele lirice ale poetului Dumitru Ichim mă întorc iar la acea stare de
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
ca realitate vie, ca dăruire divină, ca iubire dumnezeiască pentru omenirea Sa și nici slujirea și jertfa celor aleși pentru Dumnezeu și pentru neamurile lor. Autonomii, sclavii sinelui, robii e-ului, respectiv ai răului, altoiesc cele două mlădițe care au odrăslit pe tulpina vieții lor: libertatea și iubirea, în libertinaj și mândrie, devenind infirmi în slujire și mutilați în capacitatea de jertfă. Știința fără prețuirea moralei nu are nici preț, nici valoare. Pe orice sistem metafizic se poate întemeia oricând o
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338702304.html [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
de ani de slujire mărturisitoare și duhovnicie), unde iată, a rămas până la sfârșitul vieții. A fost ucenic și apropiat al vrednicului de pomenire și amintire ori vestitului duhovnic - Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol - Constanța. Tot familia sfinției sale a odrăslit un alt slujitor vrednic al altarului bisericii noastre sfinte - adică fratele său după trup, în persoana Părintelui Ierodiacon Iustinian Stoica - economul Schitului Românesc Prodromul din Sfântul Munte Athos - Grecia. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că Părintele Gavriil a fost
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_parintel_stelian_gombos_1345721339.html [Corola-blog/BlogPost/355252_a_356581]
-
sunt ideogramele” (Mircea Platon) Pe măsură ce caleașca anilor mei zboară tot mai departe, spre azurul serafic al Nației, devin tot mai recunoscător marilor noștri Înaintași, pe umerii cărora s-a așezat destinul ortodox al Neamului nostru creștin, în inimile cărora a odrăslit mireasma cântării de Dumnezeu și de Plai dacoromân, în sufletele cărora s-au înălțat atâtea imne și poeme de dor, de dragoste și de mulțumire pentru viața primită, întru taina și jertfa ei, întru iubirea și mărturisirea mai presus de
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
ei. La interferența, paradoxală numai în aparență, dintre tradiție și romantism, Mihai Eminescu a găsit punctul unui echilibru creator.” (Studii Teologice..., Seria a II-a, anul XLIII, nr. 1, Ianuarie-Februarie, 1991) Seva excepționalei noastre culturi populare și harul hristic au odrăslit și s-au concretizat în Profetul Neamului prin subtilitatea și bogăția spiritului, prin covârșitoarea forță de creativitate, prin demnitatea aristocrației sale dace, prin rafinamentul gândirii,al erudiției sale creștin-ortodoxe enciclopedice. Mihail Eminescu rămâne pentru Neamul protodac, pe care l-a
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Maria, numind-o: Moise - “rug ce arde și nu se mistuiește”; David - “chivot sfințit”; Ieremia - “Israelul cel nou”; Ghedeon -“lână plină de rouă”; Isaia - “clește purtător de cărbune”; Iacov - “scară pe care S-a coborât Dumnezeu”; Aaron - “toiag ce a odrăslit”; Solomon - “pat de aur”; Iezechil - “ușă încuiată”; Avacum - “munte umbrit”; Daniel - “munte netăiat”; Zaharia - “sfeșnic”. Cu toate acestea, cel mai cunoscut nume pe care l-a primit Sfânta Fecioară Maria este: “Maica Domnului”. Dacă la ortodocșii slavi numele cel mai
“RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE” – ÎNTR-UM DIALOG DUHOVNICESC CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT CLEMENT HARALAM DE LA MĂNĂSTIREA “SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Cateva_cugetari_si_referinte_despre_stelian_gombos_1346824568.html [Corola-blog/BlogPost/343758_a_345087]
-
Așadar, Cabana Capra este ținută în brațele vânjoase de cei mai chipeși feciori daci, carpatini, Moldoveanu și Negoiu ai mărețului masiv muntos Făgăraș. De aici, de la Capra începe suișul Miracolului divin. Rocile cristaline dau nemurire munților Făgăraș din care a odrăslit fascinația celor Opt vârfuri, de peste 2500 m, ca Opt Catedrale gotice ale Ortodoxiei Valahe, atingând cu frunțile lor milenare veșnicia albastră a Cerului dumnezeiesc: Moldoveanu-2544, Negoiu-2535, Dara-2500, Hârtopu-2506, Călțun-2510, Lespezi-2522, Vânătoarea lui Buteanu-2507 și Viștea Mare-2527. Privirea lor te entuziasmează
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se așterne drumul strămoșesc și dorul lui care ne poartă. Din mreji de lună s-au țesut povești de basm, picurând pe aceste admirabile creste, odrăslind generațiilor mari, miracole serafice. Miracolul acesta divin: de rocă, de brazi, de iarbă, de flori, de pietre, de apă, de soare, de nouri, întrupat într-o perfecțiune sublimă conferă sufletului mistic simfonia unei armonii sacre. Plecăm fascinați de la Cabană cu
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Iancu dintre moți/ Răsună-n suflet de români”.(Avram Iancu) Pe chipul său frumos și armonios, așa cum se desprinde din toate fotografiile, se citesc rădăcinile acestor sentimente adânc înfipte în ființa sa. Se vede că există și un suflet mare odrăslit în cununi de tradiții străvechi, în dragoste de neam și țară. Chivotul său sufletesc este un lăcaș în care păstrează curățenia, căldura și tămâia cu care sfințește aerul pe care îl respiră. Prețuind eroii și oamenii mari ai țării, dar
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1463876650.html [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
Grădina cu rozmarin; Picioarele nu mă țin... Abia văd, stăpâne drag,.. Ia-ți mândra, trece-o de prag! Să te văd măcar acum... Că mă duc pe al meu drum. Lângă mărul cel rotat, Unde stă murgu-ngropat - Iarba-i deasă, odrăslită Ea, ca mamă-i fericită: „De urât murgului țin!” Copii-n grădină vin, Marin la mormânt privește, Și așa îmi glăsuiește: Calul meu, scoal’ din mormânt! Hai cu mine, hai pe câmp!... Să asculți cucul pe deal Și-acel cântec
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calul_haiducului_balada_.html [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
meu. Mă întreb dacă acest poet l-a citit pe Zaharia Stancu ? Ia uite aici capodoperă: „Cu-n fir de iarbă degetul mi-l legi / Să am, asemeni ție, un inel. / Ridici sprîncenele și nu-nțelegi / Ce dor mi-a odrăslit în gînd din el, / Că-n ochii mei te uiți adînc, deodată, / Și cum îmi prinzi obrazul tulburat / Te depărtezi de mine bujorată / Cu capul greu către pămînt plecat.” („Poeme simple”, 1927) Sau: „Și dulci treceau zilele toate și-arar
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
aștern pe hârtie ca un document al sufletului transfigurat și luminat de flacăra talentului.” (Varlam Șalamov) Omul creștin-ca expresie ziditoare a Chipului Atotcreatorului său, trebuie să se reflecte ca experiență a vieții sale ortodoxe în icoana inimii, în lumina cuvântului odrăslit din Adevăr, Credință, Libertate și Iubire. Altfel, spus: toate darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
cu o Lămurire asupra ediției și postfațată cu Epilogul autorului. Tot zbuciumul lăuntric în care a lăcrimat sufletul acestui mare Român, al acestui mare Creștin Ortodox, mare cât Dacia nemuritorului Decebal-geneza Străbunilor hărăziți dintru început de Dumnezeu în lume, a odrăslit în cununi de veșnicie primordială, cu Doine prelinse din bucuria și tristețea frumoasei prințese Dochia și a marilor ei luptători, cu reflexele fulgerătoare ale Eroilor urmași intrați în Legendele de Aur ale Străbunilor, cu porfira de Dor și heraldica nobilă
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
în urmă a împlinit aici treizeci de ani de slujire mărturisitoare și duhovnicie), unde iată, a rămas până la sfârșitul vieții. A fost ucenic și apropiat al vestitului duhovnic - Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol - Constanța. Tot familia sfinției sale a odrăslit un alt slujitor vrednic al altarului bisericii noastre sfinte - adică fratele său după trup, în persoana Părintelui Ierodiacon Iustinian Stoica - economul Schitului Românesc Prodromul din Sfântul Munte Athos - Grecia. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că Părintele Gavriil a fost
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_gavriil_stoica_.html [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
loghionul parabolei din Luca 18, 14: „Fiindcă oricine se înalță pe sine va fi umilit și oricine se smerește pe sine va fi înălțat” să devină argumentul înălțării fiecăruia dintre noi. Prin urmare, Slava lui Dumnezeu izvorăște numai acolo unde odrăslește smerenia ... În loc de alte concluzii finale și încheiere - un epilog ce poartă titlul: Mândria, fariseismul și ipocrizia - înfățișarea și purtarea noastră cea de toate zilele?!... Plecând de la această pericopă evanghelică și pildă a Vameșului și a fariseului, vom observa șă constata
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1361954631.html [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă, de nuntă și de dorul de a face cuvintele să cânte. Gustând acum din izvoarele lirice ale poetului Dumitru Ichim mă întorc iar la acea stare de
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1482176687.html [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]