59 matches
-
și la curtea domnitorului Grigore Ghica-Vodă, nepot al Profiriței, care insistase pe lângă mătușa sa pentru Dincă și, care sub influiența acestui fapt, grăbește dezrobirea rromilor pe care oricum intenționa s-o efectueze, astfel că la 27 noiembrie 1855 emite un ofis de dezrobire a rromilor de pe moșiile boierești (cu despăgubire), căci robii statului și cei mănăstirești fuseseră anterior dezrobiți de Mihalache (Mihail) Sturdza Încă de la 1844... (Preluat din Viorel Paraschiv- Castele, palate, conace și parcuri boierești cu impact major asupra peisajului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Barba ta de zgâlțâit” <endnote id="(162, p. 173)"/>. „Barba ta de zgâlțâit” nu este doar un vers ludic și gratuit, inventat de copii, ci și reflectarea unei triste realități sociale. Domnitorul Moldovei Mihail Sturdza a semnat În 1847 un ofis care le impunea evreilor să renunțe la portul lor tradițional (caftan, straimel, barbă, perciuni etc.) și care făcea referire la brutalizările și injuriile pe care le suportau evreii ortodocși tocmai din cauza acestei Înfățișări : „sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori și la desplăcute tratarisiri, Întâm plări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedici la interesuri” <endnote id="(100, pp. 27-28)"/>. De fapt, se pare că ofisul domnesc avea doar menirea de a-i șantaja pe evrei, de a-i stoarce de bani În folosul domnitorului și al funcționarilor săi corupți. În urma amenințărilor cu expulzarea „perciunaților” - conchide inspirat Nicolae Iorga - „nu rezultară evrei mai puțini, dar fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-i faci ? ! Nu-i vina noastră. Așa ne-a făcut Dumnezeu” <endnote id="(813, p. 114)"/>. Chiar și Însurătoarea cu „o femeie de alt neam” (fie ea și creștină) era „de ocară” În satul sau târgul românesc. O confirmă vechile ofisuri domnești din secolul al XVIII-lea <endnote id=" (577)"/>, dar și cărturarii români din primele decenii ale secolului al XIX-lea. În 1819, de exemplu, Moise Nicoară credea că „străinul” și „muierea” („muieri Îndemnate și Învățate În toate blăstămățiile”) sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Caragea (adoptat În Țara Românească În 1818) interziceau căsătoriile Între oameni „de altă lege” : „Nu este slobod a se face alcătuirea căsătoriei Între creștini și necreștini” <endnote id="(535, p. 400)"/>. Prevederile acestor două Codice - adaptate sau Întărite de diverse ofisuri - au acționat până În 1865, când a intrat În vigoare Codul civil. În 1850, un ofis emis de Sfatul domnesc și aprobat de Alexandru Ghica Vodă recomanda autorităților „a nu autoriza căsătoriile mixte” - nu doar cele contractate Între creștini și evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este slobod a se face alcătuirea căsătoriei Între creștini și necreștini” <endnote id="(535, p. 400)"/>. Prevederile acestor două Codice - adaptate sau Întărite de diverse ofisuri - au acționat până În 1865, când a intrat În vigoare Codul civil. În 1850, un ofis emis de Sfatul domnesc și aprobat de Alexandru Ghica Vodă recomanda autorităților „a nu autoriza căsătoriile mixte” - nu doar cele contractate Între creștini și evrei, dar și cele dintre ortodocși și creștini de alt rit -, ca fiind contrare canoanelor bisericești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care au pus În aplicare decretul. Finkelstein Însuși - considerat „botezat” de către evreii ortodocși - abia a scăpat de „brutalitatea fanaticilor”. După câteva zile, vodă a „Îmblânzit” termenii decretului, acesta urmând să fie aplicat „fără sălnicie”. Adresat „Departamentului Trebilor din Lăuntru”, acest ofis domnesc, făcut după „pilda păzită În staturile Învecinate”, făcea trimitere directă la „mai mulți tineri din acest neam [= evreiesc], carii au dobândit o bună creștere În țările streine, unde toți cetățenii fără osebirea credinței să Îmbracă În acelaș port” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe cele sociale. În cultura română În 1859, Mihail Kogălniceanu, pe atunci ministru de Interne, a trimis o circulară rabinilor din Moldova, prin care Îi ruga să-și folosească toată autoritatea pentru a-și convinge credincioșii să adopte portul „european”. Ofisul a fost citit În toate sinagogile, dar și pe ulițele târgurilor, „sub sunetul darabanei”. „Populația creștină și oștirea - notează Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Biblioteca Academiei Române, de la Începutul secolului al XIX-lea. Era o epocă În care „vagabondajul” evreilor săraci (care pătrundeau clandestin, din Galiția și Podolia, mai ales În Moldova, dar și În Muntenia) era nu doar descurajat, dar și interzis prin ofisuri emise de domnitorii Țărilor Române. Chiar și În Regulamentul Organic moldovenesc (aplicat din ianuarie 1832) era prevăzută o comisie, Împuternicită să-i „elimine” din țară pe evreii considerați „fără căpătâi”, „fără meșteșug și netrebnici”, pentru ca asemenea indivizi „să nu mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moșii În arendă. A adus În discuție Codul lui Calimachi (1817), În care era trecut faptul că: „jidovii au dreptul să cumpere case și dughene (prăvălii) În orașe”. Într-un alt document din 1830, În care erau reluate ideile din ofisul lui Alexandru Moruzi din 1804 se prevedea: „În privința necuviinței ce rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire asupra creștinilor să se Împiedice de la anul viitor de a mai cumpăra venituri de moșii, afară numai de arenzile de băuturi de care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
prin legăturile de rudenie. Care n-a fost mirarea Obșteștii Adunări și a întregii țări, când 1-a văzut că părăsește deodată acele forme necruțătoare și imperioase, care sunt semnul tuturor actelor sale domnești de până acum, și, printr-un ofis, cere smerit Adunării, al cărei vot l-a robit astfel, să se arate generoasă și indulgentă. Am grijă să alăturez aici ofisul domnesc în chestiune și va fi de-ajuns ca E. V. să-l asemene cu deosebitele documente anexate
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acele forme necruțătoare și imperioase, care sunt semnul tuturor actelor sale domnești de până acum, și, printr-un ofis, cere smerit Adunării, al cărei vot l-a robit astfel, să se arate generoasă și indulgentă. Am grijă să alăturez aici ofisul domnesc în chestiune și va fi de-ajuns ca E. V. să-l asemene cu deosebitele documente anexate la depeșele mele precedente, pentru a recunoaște, după această schimbare atât de bruscă de ton și de dispoziție, că, în împrejurările care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fie adresată A. S. și, orice s-ar întâmpla, ea nu va păstra mai puțin, în mijlocul împrejurărilor actuale, caracterul unei mustrări naționale și patriotice... La această adresă a adunării, foarte cuviincioasă și în formă și în fond, Domnul răspunse printr-un ofis în care arată că Adunarea depășise nu numai marginile atribuțiilor sale, dar a călcat în picioare toate regulile cuviinței și ale respectului datorat autorității supreme, și declară hotărârea Sfatului Administrativ Extraordinar cu desăvârșire conformă Regulamentului, însă fără a dovedi sau
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
belșug pe acest pământ privilegiat și, în ciuda aspirațiilor celor mai obișnuite, a dezbinat spre a domni, urmând să semene dizolvante împrejurul său... Obșteasca Adunare, care, cu majoritate de 22 voturi contra 18, se pronunțase asupra necesității de a răspunde precedentelor ofisuri ale Domnului, a adoptat pe neașteptate, cu o majoritate de 24 voturi contra 16, un proiect de răspuns, despre ale cărui urmări iată ce raportează Billecoq: ... Îndată ce ele au fost aduse la cunoștința domnului, A. S. a voit, se asigură, să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
noilor formațiuni. Nașterea Jandarmeriei în Țările Române a avut loc în Moldova, când domnitorul Grigore Alexandru Ghica a transformat Corpul Slujitorilor în Corp de Jandarmi, la 3 aprilie 1850. Acesta a solicitat Divanului Obștesc la 25 februarie 1850, printr-un Ofis, luarea în discuție a proiectului privind reformarea Corpului slujitorilor. La 21 martie 1850, Divanul a votat Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; a doua zi, Domnitorul a fost înștiințat de încheierea lucrărilor, iar pe 30 martie 1850, tot printr-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în discuție a proiectului privind reformarea Corpului slujitorilor. La 21 martie 1850, Divanul a votat Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; a doua zi, Domnitorul a fost înștiințat de încheierea lucrărilor, iar pe 30 martie 1850, tot printr-un Ofis, s-a aprobat încheierea discuțiilor. La 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în Corp de Jandarmi, actul fiind comunicat în aceeași zi cu numărul 27 Divanului Obștesc și cu numărul 28 Sfatului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în posturi în funcție de merite, precum și sporirea salariilor pentru a oferi „mijloace de o viețuire cinstită și neatâmată”35. Pedepsele trupești înjositoare trebuiau interzise. Sentințele tribunalelor urmau să fie publice, la fel ca și hotărârile Adunării Obștești. Se cerea ca „toate ofisurile slobozite de ocârmuire ” să fie supuse votului Adunării. în plus, fiecare cetățean avea dreptul de a adresa jalbe acesteia. O problemă avută în vedere era și ridicarea cenzurii, ce fusese instituită de către Mihail Sturdza, precum și formarea unei gărzi cetățenești „prin
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
acestora din urmă în alaiul înscăunării rămâne totuși neîndoielnică: una din primele griji ale proaspătului domn va fi tocmai ținuta de paradă a demnitarilor, supusă de el unei minuțioase reglementări. „Câți din boierii acestui rang țin portul cel vechi - sună ofisul domnesc din 7 sept. 1834 - vor purta la zile de paradă gugiumanuri de samur cu fundul roșu, ferigele sau contoșuri iarna; neavând însă asemenea podoabe, vor putea purta mante de cinste cu cusuturi la guler după forma litera A. Iar
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lua de la dânșii”. Aceeași împotrivire o aveau și locuitorii satului Vicoleni (ținutul Fălciu). La scurt timp după Adunarea de la Iași (Hotelul „Petersburg”, 27 martie 1848), autoritățile locale au acționat ferm împotriva participanților la revoluție sau a simpatizanților revoluției. În temeiul ofisului domnesc către Isprăvnicia Fălciu pentru prinderea răzvrătitorilor, ispravnicul ținutului a luat cunoștință, prin niște „jidovi iscoditori”, că Dumitrache Cuza împreună cu Costache Moruzi s-ar afla la moșia Barboși, „proprietate a domnului postelnic Ioan Cuza din acel ținut”. Căpitanul relatează despre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
revoluționarilor erau din ce în ce mai severe. Astfel, prin adresa Departamentului Dreptății din 30 august 1848 (Iași), cu nr. 2833 către Tribunalul Criminalicesc, se face cunoscut că maiorului Mihail Kogălniceanu i s-a interzis dreptul de a practica avocatura. Isprăvnicia ținutului Fălciu, prin ofisul din 28 septembrie 1848 nr. 176, poruncise ca unii revoluționari să fie duși la moșiile lor din zona Huși, sub aspră priveghere (Mitică Roset la Bohotin și Alecu Cuza (Al. I. Cuza), fiul postelnicului Ioan Cuza la Barboși) și fără
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mitică Roset la Bohotin și Alecu Cuza (Al. I. Cuza), fiul postelnicului Ioan Cuza la Barboși) și fără dreptul de a se deplasa de pe moșia lor sau de a se întâlni cu cineva. Nicu Catargiu, fiul postelnicului Ștefan Catargiu, prin ofisul domnesc nr. 176, urma să fie trimis la moșia Platonești în aceleași condiții. Tot acolo fusese trimis, conform Raportului Isprăvniciei ținutului Fălciu către Departamentul Treburilor Dinlăuntru (11 noiembrie 1848), Lascăr Catargiu, „unde s-au pus de isprăvnicie un slujitor spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sens au fost luate la Iași, începând chiar din 1847 de către autoritățile moldovene, cu larga colaborare a unor tineri evrei. Era ceea ce Carol Iancu numea “încercarea revelatoare de a frânge lanțurile gheto-ului și integrare în viața țării”. Într-un ofis din noiembrie 1847, domnitorul Mihai Grigore Sturdza adresa tinerei elite evreiești îndemnul de a renunța la portul tradițional evreiesc și de a adopta portul european. Însă, această inițiativă, susținută de tinerii evrei, (după unele opinii însuși M. Finkelstein, mai târziu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
răspândit în întreaga Europă. Adepții Hascalei purtau numele de maskili. În Iași, un astfel de reformator a fost M. Finkelstein, cel care a încercat impunerea unor reforme de ”sus în jos”, cu sprijinul autorităților moldovene (am invocat deja episodul cu ofisul emis de Mihail Sturdza în 1847, prin care se cerea evreilor să renunțe la portul tradițional). Adepți ai Hascalei au fost și Benjamin Schwarzfeld, Moritz Schwarz și Avram Goldfaden, care s-au ocupat în principal de reformarea învățământului evreiesc din
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
se angajase în traversarea străzii în fugă, fără să se asigure și prin loc interzis. În urma accidentului a rezultat rănirea unui minor de 7 ani, din Timișoara. Ziua Jandarmeriei Române l Programul manifestărilor din Timișoara La 3 aprilie 1850, prin „Ofis domnesc” semnat de domnitorul Moldovei Grigore Alexandru Ghica, era promulgată „Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în gendarmi”, act care constituia înființarea Jandarmeriei Române. Se sărbătoresc, așadar, 156 ani de existență a acestei arme, cu acest prilej fiind programate o serie
Agenda2006-13-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284904_a_286233]
-
întreg care servește de unelte ca să apese țara. Am fi bănuit aceasta chiar daca n-am fi știut nimic; dar din nenorocire avem și documente istorice cari adeveresc acest prepus. Astfel cunoaștem, din întîmplare, o anaforă a veliților boieri și un ofis al lui Grigore Vodă Ghica cari veștejesc purtarea unui oarecare boiernaș dinspre Pitești, un vătaf de plai, care, împreună cu un altul, au siluit prin mâglisiri, cum zice anaforaua, și mai ales prin îngroziri, pe moșnenii Caineni să vânză moșia lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]