128 matches
-
sunt ușor sesizabile. Astfel, e evident că texteme precum a băga în/lua damblaua/damblalele, a băga în năbădăi sau a lua cu năvârlii se referă la metafora conceptuală FURIA ESTE O BOALĂ, în timp ce a (se) oftica/a-i face oftică trimite la metafora conceptuală SUPĂRAREA ESTE O BOALĂ. Această distribuție complementară ne sugerează că, pe când câmpul idiomatic al SUPĂRĂRII indică o stare pasivă a subiectului (v., în acest sens, expresiile caracteristice a-i mânca sufletul, a crăpa de ciudă sau
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
bună și pentru bolile de stomac, și colăcei - Malva silvestris - și-și scarpină barba - Tradescantia - gândindu-se la preuteasă care a păcătuit lepădând folosindu-se - culmea! - chiar de „colăceii“ lui abia amintiți. Mai bine Îi dădea vecinei să scape de oftică. Las’ că are și el partea lui de vină, că n’o fi eunuc, cel puțin așa spune Helleborus purpurascens. De teamă că prietenul nostru Popescu s’a supărat, Îi șterpelesc popii calul, care poate fi deopotrivă o libelulă, o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
râpă. Abisul abisurilor! Vera își vede de treburile ei, mai tot timpul e ocupată, nici nu cred că m-a văzut. * * * Simt cum moartea mă urmărește... Pașii ei se aud... scârțâind în urma mea precum dinții câinilor înfometați și suferinzi de oftică, din curtea așa-zisului sanatoriu. Înțepături usturătoare simt în tot corpul atingeri mișelești cu vârful coasei înveninate, precum ochiul înțepător și de sticlă al diavolului. De multe ori, după masa de prânz, mă întind pe patul aproape moale și aproape
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
80 de ani au murit: Florian Aron - 82 ani, Timotei Cipariu - de 82 ani, iar Gheorghe Asachi - de 83 ani. Toți scriitorii noștri au murit în țară, singur Bălcescu a murit în străinătate, în Italia, ca exilat. Au murit de oftică : Sihleanu, Cârlova, Depărățeanu, Bălcescu, Lambrior, Niculeanu, Zamfirescu și Filimon. De alienație mintală: Andrei Mureșanu, Eminescu, Ilarion, Eliade Rădulescu și Gheorghe Lazăr. Ceilalți au murit de diferite boli și de bătrânețe...” (2/14 martie 1895). * Nu fără motivație, ziarul consemna și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în temniță pe membrii din comitet: C. Morariu, Or. Popescu, Ciprian Porumbescu, Eugen Siretean și Z. Voronca. Cele 11 săptămâni de închisoare preventivă, începând cu 3 februarie 1878, pentru Ciprian Porumbescu, cu o constituție fizică plăpândă, l-au dat în oftică și i-a adus purtarea pe crucea de la cap, la mormânt, a stihurilor: „Iar când fraților, m-oi duce De la voi și o fi să mor, Pe mormânt atunci să-mi puneți Mândrul nostru tricolor!” În Deșteptarea nr.16/17
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu te speli pe ochi din cană ori din ulciorul din care bei apă, căci apoi va mirosi urît. Candelă Cînd verși candela e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fii curat în cap. Mîța și cînele cînd au durere de cap mănîncă iarbă. Capac Cînd a plesni căpacul de pe oală, să știi că ai să prinzi o mare veste. Capră Laptele de capră roșie e bun pentru bolnavi de oftică (tusă cu înecăciune). Carne Cînd iese de la înviere, carne nu se mănîncă, pentru ca să nu deie lupii la vite. în ziua de nuntă, mirii nu mănîncă carne, ca să le fie corpul ușor, să aibă noroc și să tră iască ani mulți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa care și-a omorî mînzul în cămeșă. Iarba-fierului Se crede că acela ce are iarba fierului* și atinge cu ea orișicare încuietori le deschide. Iarba-fiarelor crește prin smîrcuri și pe lacuri. (Gh.F.C.) Iarba-fiarelor are noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ochi mai deschis nu se îndură de lumea asta. Oftat Cînd oftezi fără să vrei e semn că vei avea o amărăciune. Oftică Să nu bei apă din ulcică, că dacă s-a uitat mîța în ea ai să capeți oftică. Oglindă Să nu te uiți noaptea în oglindă, că-ți pier vederile. Sara nu e bine să te uiți în oglindă, că îmbătrînești. Sara nu e bine să te uiți în oglindă, căci urît lumii te vei face. Nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nordul Transilvaniei. Din numărul candidaților la căsătorie un procent de 16,2% în Bistrița-Năsăud, un procent de 5,4-5,7% în Cluj și Sălaj, iar un procent de 11,3% în Satu-Mare (din populație) sufereau de sifilis. Boala de plămâni, "oftica", era catalogată, ca și în Ungaria, boală națională, iar în anumite ținuturi din Transilvania de Nord (mai ales în jurul Clujului, Oradei Mari și în unele ținuturi din Scaunul Odorheiului) mai persistau boli aproape necunoscute în Ungaria, ca, de pildă, malaria
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
luat forma lor exactă, În ambele cazuri Însă materiile nutritive nu sunt corect consumate, și corpul este Îngrijit numai de nevoie cu materii nutritive, În același timp Însă din nou și cu materii străine, În urma acestora se produce anemie și oftica Întregului corp. Această oftică se manifestează prin debilitate crescăndă, printr-o slăbiciune din ce În ce mai mare față de orice hrană chiar și de așa numita nutriție puternică. Acesta este o dovadă lămurită că depinde mai mult de activitatea organelor digestive și mai puțin
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
În ambele cazuri Însă materiile nutritive nu sunt corect consumate, și corpul este Îngrijit numai de nevoie cu materii nutritive, În același timp Însă din nou și cu materii străine, În urma acestora se produce anemie și oftica Întregului corp. Această oftică se manifestează prin debilitate crescăndă, printr-o slăbiciune din ce În ce mai mare față de orice hrană chiar și de așa numita nutriție puternică. Acesta este o dovadă lămurită că depinde mai mult de activitatea organelor digestive și mai puțin de alegerea hranei. Bolile
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
ca și de pe față. Acesta a fost așadar un ajutor propriu al corpului, care Însă se prezintă foarte arareori În chip așa de energic. Lepra, care se ivește mai cu seamă În țările tropicale, se aseamănă În multe puncte cu oftica plămânilor. Și această boală presupune o Încărcare grea și adesea este numai consecința unei alte boli tratată medical, mai cu seamă a frigurilor sau a sifilisului. Dacă sifilisul a precedat și a fost Înăbușit prin medicamente, atunci și vindecarea este
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
mai delicată, întrucât procurorul este el însuși un fumător pasionat. De aceea, tatăl e nevoit să accentueze că „pentru cei mici, ca tine, tutunul e deosebit de vătămător! Tu ai pieptul slab, ești încă firav, iar oamenii firavi se îmbolnăvesc de oftică și de alte boli. Uite, și unchiul Ignati a murit de oftică. Dar dacă n-ar fi fumat, poate că mai trăia și azi”. Dar nici aceste argumente nu-l impresionează prea mult pe Serioja, care se gândește la alte
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tatăl e nevoit să accentueze că „pentru cei mici, ca tine, tutunul e deosebit de vătămător! Tu ai pieptul slab, ești încă firav, iar oamenii firavi se îmbolnăvesc de oftică și de alte boli. Uite, și unchiul Ignati a murit de oftică. Dar dacă n-ar fi fumat, poate că mai trăia și azi”. Dar nici aceste argumente nu-l impresionează prea mult pe Serioja, care se gândește la alte lucruri și se apucă să deseneze pe o foaie de pe birou. Nemaiștiind
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lui taică-său [sic!], misitul de vinuri Waldman; și cu ovrei Înțelepți ca din Biblie, cum era Schwartz, croitorul, hebraist și talmudist, tatăl plutonierului Sfarț (cum Îl rumânizasem și cum a rămas toată viața), urât la față și pândit de oftică, inteligent și cu humor, generos și bun prieten, capabil de acele radiațiuni misterioase, de la suflet la suflet, cum numai Între prietenii sau amanții excelenți poți găsi, adevărate corespondențe pe căile [simpatiei superhumane], ca În seara aceea când, [fiind eu] surprins
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
avocatul Alfons Herovanu, instalând-o În oraș pentru uz exclusiv. În asemenea situație, Rozina devenise clienta atelierului de croitorie al soacrei mele, buna noastră Mamaia de la Iași, de care fata se legase În chip deosebit mai ales după ce, dând În oftică și părăsită de amantul ei, s-a refugiat În Bucureștiul cel frenetic de după războiul cel mare, continuând s-o vadă pe Mamaia mutată la noi În casă, unde o primeam pe Rozina fără nici o ipocrizie și cu afabilitatea cuvenită atât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
abat pe la noi. și atunci când vin rar, se uită pe furiș pe ușa crăpată să vadă pe mamă-sa dacă mai trăiește. Li-e frică să nu se îmbolnăvească și ele, de parcă frigurile se iau de la om, ca brânca sau oftica. Niște neisprăvite, ce să mai vorbim. și acum să vă spunem la ce ne-am gândit noi: știm că veți avea grijă de noi ca și până acum și atunci când ne-om prăpădi, e nevoie de oameni curați și cinstiți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
largi, strivită parcă de flori (poate și de fructe sau zarzavaturi), îmbrăcată toată după moda de dinainte de război - aș compara-o azi cu Nebuna din Chaillot -, desigur și ea incapabilă de adaptare la vremuri și la senectute, a murit de oftică undeva, în Clujul anilor ’30: i-au găsit după câteva zile cadavrul, într-o magazie goală, cu ciment pe jos. Și de mâinile ei îmi aduc aminte, în simulacrul de mănuși ferfenițite ce le acoperea. Petrecerile se țineau lanț în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și representante al Antrepositului Regiei Monopolului Tutunurilor din acestu judeciu”. Informarea fusese foarte importantă deoarece statul punea mare preț pe veniturile aduse de această plantă căreia nu i se cunoștea toxicitatea pe atunci, orice moarte de plămâni fiind pusă pe seama „ofticii”. Cum plantațiile clandestine abundau În mediul rural, polițaiul trebuia să știe cu cine va discuta pe viitor pe marginea acestei teme. În aceeași zi, 25 august, Alexandrescu primea de la prefectură adresa nr.7396 ce conținea o informare cu privire la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
îngrijiri medicale, copiii muncitorilor se sting sub ochii părinților neputincioși. Pe de altă parte, nașterile prea dese primejduiesc sănătatea și viața mamei și o mențin într-o stare înapoiată. Din cauza mizeriei în care trăiesc, multe femei muncitoare sunt bolnave de oftică și de alte boli sociale și nașterea unui copil în asemenea condițiuni, pe lângă că le-ar primejdui viața, dar ar transmite boala noului-născut. Întreruperea sarcinii - avortul - este interzisă de lege în țara noastră. Cu toate acestea, este practicat pe scară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
flori sau capsule de mac roșu. Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza de curechi, se poate întrebuința și aceasta. Oftică. Hrean amestecat cu miere de stup se unge pe pâine și se mănâncă pe săturate. Iarba codrului, fiartă cu miere, două lingurițe pe zi. Se bea trei fire de Jale într-o jumătate de litru de apă îndulcită. Murele fierte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trei fire de Jale într-o jumătate de litru de apă îndulcită. Murele fierte în untură, ceaiul de nalbă, coada șoricelului culeasă înainte de Sfântul Gheorghe fiartă înăbușit cu untură de vită, băută de trei ori pe zi, încă pot învinge oftica. Opăreală. Se unge locul cu zeamă de foaie de arin cu făină de cucuruz. Oprirea udului (zăpreala). Se întrebuințează ca fiind cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mari de cizmărie Singer, zi și noapte lucrau și câștigau foarte bine. Unchiul Naie a avut trei copii cu frumoasa lui soție, dar nenorocirea cea mare a fost că ea i-a murit de tânără, probabil de tuberculoză, că de oftică piereau atunci, prin 1924, copiii și tineretul unul după altul, dacă-mi amintesc bine. A rămas unchiul Naie singurel. Singurel cu cei trei copii, fata Aurica, deși micuță, făcea biata copilă toată gospodăria. După patru-cinci ani a decedat și unchișorul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
lăturile și nu știau ce vorbesc, chiuiau și se sărutau ca și când ar fi amanți el singur sta în mijlocul lor senin, surâzând, și singurul semn că beuse era că paloarea sa obicinuită se colora c-un gingaș roza ca acel al ofticei. Eu de felul meu nu puteam bea, dar într-adevăr că trebuia să mă mir de acel copil, acel înger cu păr negru și lung, cu ochii de-un albastru așa de strălucit și de adânc, cu fața așa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]