3,226 matches
-
trapezele acrobațiilor interpretative ce își zic metode, textele eseistice exprimă pulsația imediată a spiritului și exercițiul liber al condeiului de care nu ne-am putea dispensa decît în mod artificial, derutați de tendința scientizantă sau constrînși de snobism. Ele ne oglindesc fața spontană, vie, falacios fragmentată prin lipsa "sistemului"ostentativ. Ne regăsim în atari pagini cu preocupările, cu atitudinile și reacțiile noastre curente, fie pe făgașul acelorași opinii, fie pe al altora care nu mai puțin ne incită, survolînd, ca-n
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
consideră un "arhigen", un embrion adică, din care derivă toate celelalte forme literare. În maniera-i speculativă cu bătaie poetică, Roland Barthes înfățișează "literalitatea" jurnalului (id est caracterul său de "operă de artă"), în următoarele patru atribute: poetic, cel care oglindește stilul (ideolectul) autorului, istoric, cel care livrează informația istorică sub aspectul anecdotei, utopic, cel care face din autor obiectul dorinței, amoros, cel care produce fraze frumoase... Dar același R. Barthes nu ezită a decreta "prostia egotistă" a autorilor de jurnal
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
se întrepătrund cu lucrurile, spiritul se opacifiază prin dezlănțuirea materialităților, după cum materialitățile cele mai ingrate se spiritualizează, accepțiile pozitive coabitează nonșalant cu cele negative ș.a.m.d. E un Nord intrat în criză, la întîlnirea cu ființa pe care o oglindește, care-l adoră și-l sfidează concomitent. O viziune măcar aparent haotică, rezultat al alterării simbolurilor prin erupția absurdului în conștiința actantului liric care și-o asumă, cultivînd-o în contul unei derutante diversități de motive, concepte și instrumente ale discursului
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
nimicului fardat strident, care acționează constant în direcția diminuării posibilităților de construire a hipersensibilității, capabilă să fortifice fondul spiritual al mecanismului UMAN. Rezultanta este o tendință de a decădea din straturile superioare către o suprafață netedă, lucioasă, în care se oglindește inferioritatea, paradoxal ajunsă să reprezinte, la nivel colectiv, un punct cu conotație "pozitivă". Inconsistența formei umane, individuale sau colective, aflată în stadiul de carcasă întredeschisă, capabilă să aspire o multitudine de trăiri și sentimente facile, fluide, alcătuind o suprapunere forțată
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
de Mañara când Delia nu era de față. „Ea i-a pregătit tot felul de băuturi. Dar Rolo se temea din cauza inimii. Alcoolul face rău la inimă”. Să ai un logodnic atât de șubred! Mario înțelegea acum eliberarea ce se oglindea în gesturile Deliei, în felul ei de a cânta la pian. A fost pe punctul să-i întrebe pe soții Mañara ce-i plăcea lui Héctor, dacă Delia îi făcea și lui lichioruri sau dulciuri. Se gândi la bomboanele pe
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Eliade nu diferă foarte mult de cele de care se slujește N. Iorga, dar rezultatul e net diferit, în sensul că cel dintîi își asumă reverberația propriului crez din acel moment juvenil, în vreme ce secundul nu se arătă dispus a se oglindi în figură unui mai vîrstnic confrate, resimțit probabil că rival. Indiferent de felul în care tranșam problemă, superioritatea etică a lui Mircea Eliade ni se pare, în cazul în speță, de netăgăduit. Evident, reliefînd "proto-legionarismul lui B. P. Hașdeu, așa cum
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
Numai că nu găsește pretutindeni înțelegerea meritată. Așa se face că omul de pe stradă, care cunoaște în toată amănunțimea trista stare de a nu avea bani și o înțelege la semenul lui, nu judecă la fel în privința forului ce-l oglindește cel mai fidel statul , la mare nevoie și el, așa învelit în anteriul lui Arvinte cum se găsește. Din toate azimuturile i se cer sume ori de se prăbușește piciorul podului lui Traian, ori de-i zboară gospodarului acoperișul. Iar
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
difuzate sub genericul Oglinzi, pe Canalaul ROMÂNIA MUZICAL. Și, cu toate că n-a mai avut "răgazul" să fie supus spiritului său hiper-exigent, pentru că "elitist", îmi îngădui totuși să vi-l ofer spre lectură, în speranța că în acest infinit detaliu se oglindește totalitatea spre care a tins întreaga viață. - Domnule Mihai Mitrea-Celarianu, îmi pare bine că, în sfârșit, ați acceptat să dialogăm! În al doilea rând, mărturisesc că mi se pare destul de dificil să structurez un astfel de dialog cu o personalitate
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
și să-și astupe urechii de cîte ori ies pe stradă. Dacă am putea, am prefera mai degrabă să nu ieșim din casă decît să ne lovim mereu de aceleași întruchipări hidoase al inculturii noastre citadine. Iar urîțenia orașului se oglindește fidel în fizionomia și înfățișarea noastră: sîntem neîngrijiți, prost îmbrăcați și veșnic nervoși, cu o mimică încruntată de ființe suferinde și frustrate, al căror singur gînd este să dispară cît mai multe zile pe an din fojgăiala urbei. Dar să
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
a fi privit și admirat fără rest. Blocuri chipeșe îndestulează dimensiunea verticală a unui spațiu pe care plictiseala îl îngheață parcă în ramă. O verticală ce nu-și pune cu ardoare problema echilibrului de raporturi între ce și cum se oglindește. Ca în muzica lui Gilles Racot, unde conglomeratele sonore de tipul aliajelor spectrale minuțios laminate, pe de o parte ating precizia și severitatea rubinului, iar pe de altă parte induc acea stare de glacilitate și de implacabilitate specifică arhitecturilor masive
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
repartizează - printr-un dozaj nu întotdeauna reușit literar - lirismul, ironia, discursul emfatic și pe alocuri dialectic, filmul interior al personajelor cu necunoscute ce schimbă ecuația și dimensiunea insolitului. Viziunea arhitectonică a autorului, sfidătoare a monotoniei, a structurilor clasice, nemișcate este oglindită în planul urbanistic al lui Nic Benga, personajul din Structuri cinetice. Originalitatea demersului scriitoricesc este sugerată în mod exemplar în povestirea metatextuală Figurine de ceară. Disponibilitatea mimetică a mediului, automodelatoare și disponibilitatea ludică a creatorului fac abstracție de etapele intermediare
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
de a conserva condițiile ce stau la baza societății în care ele se află în vigoare. E ca și cum legile ar da naștere mediului fără de care ele însele nu ar mai fi valabile. Într-un asemenea mediu, legile nu numai că oglindesc raporturile sociale dintre oameni, dar le și modelează. Iar ceea ce face ca democrația să fie sistemul politic de preferat în locul altora este că, în cadrul ei, partizanatul politic este ținut în frîu de legi ce-i atenuează cît mai mult efectele
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
o punte înspre cunoașterea activității de popularizare și de evaluare a creației literare, aflată într-o continuă ascensiune. O mențiune specială merită competenta prezentare a sculptorului Emil Mureșan din Mediaș de către Ileana-Lucia Floran, care a găsit subtitluri elocvente pentru a oglindi forța creatoare și pasiunea artistului plastic, materializate în opere de artă apreciate în țară și peste hotare. Rubrica de informare despre Evenimentele culturale (Eveniment USR la Alba-Iulia; Zilele revistelor culturale din Transilvania și Banat; Promovarea poeziei române în Lombardia etc.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
se-ntîmplă Nu-i a bună Că ochiul meu nu e rotund destul Îmi spui Cît un sol care se întoarce la regele lui Cît răbdarea flăcării în coarnele de taur Sau a inelului de aur Că ochiul de apă nu oglindește Destul zici Că orizontul e prea departe Că viitorul e prea aproape Și că timpul În loc să plece ne vine Domnule mă enervezi și-ți spun Atunci Toate lucrurile acestea au fost Inventate de mine Într-un moment nefericit Și altele
Poezie by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/3576_a_4901]
-
lungi și lucii, prevăzători spre seară, Ci nuferii din apă dormeau cu capu-afară. Pentru întâia oară peștoaice vinovate Se-nmlădiau sub valuri, se argintau pe spate. Nu ele, peștii numai săreau până departe. Iar trestia măreasă* tot timpul se-oglindea. Nu era vânt, dar toată ca mine tremura. Nu te-atingeai de mine, dar tremuram ca ea. Sub soarele în flăcări. Sus nici un strop de nor. Un rai era pe ape. Eram - cu trupul gol - Și eu nemuritoare, și tu
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
geamurile, debordează, vorbește în limbajele noastre, ne spune poveștile, viețile noastre se întorc epuizate, o viață epuizată e un copil bătut crunt, iar el surîde, și noi complotăm, o producem, nesiguri prin liniști dense, apoase, așa cum e vremea cînd te oglindești într-o mamă, nimicitorul nu mai tace din gură, drumul pînă la inima ta e lung, inima ta e foarte departe, o balerină nebună prin mari încăperi de odinioară *** Pentru Cis și pentru baciul Ioan Moldovan Cade adînc în noi
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
mea ești la fel de viu ca vara viermii în hoit ești în mine ca un leu flămînzit pe cîmpia unde vînează cu greu te port Între mare și cer aștept și nu aștept aș vrea și nu aș vrea să mă oglindesc {tiu că pînă la urmă va trebui să-mi număr steagurile salvate mădularele rupte cioturile cicatrizate Stau uitată și păzesc mările să nu curgă una în alta cele de sus cu cele de jos să nu se amestece încă și
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
altcineva le-a rostit, acela care a pus chemarea sălbăticiei în noi cineva care vorbește în locul nostru pe limba noastră pe care credem a o ști ori poate noi rostim cuvintele zeilor necunoscuți care au nevoie de noi să-i oglindim oricât aș desface silabă cu silabă oricât încerc să ating acest sentiment sub multele învelișuri sub mantia de unde cuvintele nu sunt ale mele inaudibil pare că tu le-ai rostit Geografia beznei Cu inima ușoară? da între cele două țărmuri
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
se subțiază pînă poate trece aidoma unui fir prin urechea acului un copac descrește descrește pînă devine o singură frunză o piatră la picioarele tale o piatră nudă cum moartea. Geneză Întîi a fost creat Pămîntul apoi Cerul care-l oglindește zi și noapte apoi au luat naștere oamenii care cîteodată trec unul prin altul plecîndu-și capetele ca printr-o ușă scundă. Ziduri Ziduri atîtea ziduri amestecate în muzici.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
La început lucrurile erau lucruri le foloseam pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream cuțitul tăia carnea vițelului sacrificat toporul despica țeasta, arcul potopea săgeți în pieptul vânatului plugul ara pieptenul pieptăna acul cosea oglinda oglindea foloseam lucrurile pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream le împrumutam, le schimbam, le trimiteam de-acasă să pască depărtările și era așa de bine și cald, fericirea era posibilă pe-atunci trecea pragul casei
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
ca o Grecie fără piatră, ca un dumnezeu fără fiu. Fregata Un sac (probabil gol) legat la gură și abandonat pe țărm nu departe de glezna monstruoasă a unei macarale. un sicriu legat cu o funie de un catarg. luna oglindindu-se-n apa murdară și mâncată de psoriazis a cheiului. o fregată-și aruncă ancora-n lună luna se deplasează-n tăcere spre vest și fregata legată de ea ca o umbră dispare în noapte. ultima oară a fost văzută
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
rămîi singur bîlbîi anodine cuvinte cînd te afli-ntre oameni te străduiești să dărui încredere Celuilalt și culmea cîteodată îți iese să fii chiar Celălalt. Semn de carte Se spune că apele sunt parodii că iau în rîs înfățișările noastre oglindindu-le așa cum stau crispate echipate gata de-a porni spre memorie. În lipsî de inspirație Schimbi scrii închei calculezi care e banda pe care se-așează mișcarea cum umbra pe umbră invizibilă branșare-a mîinii care-ți încurcă gestul după-amiaza
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
intimitatea detaliilor, cu rafinament, cu sadism, cu perversitate. Puțini sînt scriitorii care reușesc să le atribuie fiziologiilor umane în descriere o mai mare precizie științifică și o mai acută reverberație poetică. Hans Joachim Schädlich ne face să vedem superbia soarelui oglindit în mocirlă. Iată de ce vă propun acest text, fără îndoială șocant, prin care vreau să ilustrez și o afirmație a lui Amos Oz, care mi-a plăcut mult: "Nimic din această lume nu e sub demnitatea literaturii". (N. I.) Dacă în
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
chiar dacă lumina vine din altă parte. Te întrebi de unde, nu este lună, cerul este întunecat. Se vede totuși biserica pe marginea drumului, un gard și în fundal o clopotniță pe jumătate pierdută în penumbră. E momentul dezghețulului. Cerul întunecat se oglindește în bălțile de noroi din drum. Zăpada e cenușie și totuși luminoasă. La stânga, în fața bisericii, colibe. Este un peisaj de țară, un sătuc fix cât să acopere o parte și alta a drumul cu câteva case. Oamenii ies sub portalul
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
ar fi cel al marilor comandanți Hanibal și Scipio - nu se plasează într-o simplă antinomie, tabloul configurat nefiind zugrăvit doar în alb și negru, mai cu seamă că recunoașterea calităților adversarului poate servi la reliefarea meritelor proprii. Arta latină oglindește complexitatea raporturilor stabilite între romani și un dușman odios, dar cu o certă putere de fascinație. Alteritatea reprezentată de spațiul punic pare să fi contribuit în mod decisiv la constituirea identității romane.
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]