2,363 matches
-
de Enescu în al treilea al său concert. Și cred că amândoi au fost mulțumiți: Enescu pentru că a putut să-și dea seama că pe câmpul muzicii noastre, după îndemnul și pildă să, rodesc flori îmbelșugate, răspândind mireasma sănătoasă a ogorului românesc, iar Constantinescu pentru că a avut prilejul să-și vadă floricica îngrijita cu drag că de nimeni altul. La acelasi concert, s-au mai executat o sonata de Bach, aceea în La major, de Mozart, unica în felul ei prin
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Și la casa de nebuni.” Așadar, de ce scriem? O spuneam și altădată. Pentru că istoria Neamului nostru a fost un nesfârșit șir de suferințe și umiliri, de revoltă și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel ogor al românității noastre, nu poate fi ruptă! Rădăcina noastră, trainică, nu poate fi smulsă! Chezășie-i continuitatea, vechimea noastră, dăinuirea în Ardeal, pe moșia, dintotdeauna, a strămoșilor, a moșilor, a părinților noștri. Guvernanților, pe care tânguirea „Mioriței” nu-i mai
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
alta dintr-un oraș în alt oraș încercând să păcălești portăreii doar moartea îți trimite la țanc devizul de cheltuieli ca tatuajele făcute pe braț cu ace de gămălie cu creionul chimic furat de pe masa tovarășului contabil al cooperativei agricole "ogorul roșu" ca săgeata din inimioara indigo din piele melancolia mă urmează Doamne precum cea mai fidelă dintre amantele mele Am vrut am vrut să coborâm cerul printre noi acolo în pragul unde sporovăiau zeii minori printre cârtițe oarbe și flaute
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri galbene trecură-n zbor,/ purtate-n vântul Asiei fierbinte,/ să-ngrașe primitorul meu ogor.// și din Apus, din Miazăzi, veniră/ umane pulberi, umbre și lumini,/ cu bine și cu rău mă vremuiră -/ Pe toate le-am sorbit în rădăcini!// și nu-i nimic străin - a"mele-s toate,/ dator nu sunt: plătit-am cu
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
cum să mai vorbesc și eu, mătușă stimată doamnă, când vezi cum ș-a făcut Dumnezeu râs de a ironizat Dumnezeu muncușoara mea. Da’, la sărăciea în care mă găsesc, pule organe genitale masculine-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, ș-apoi mai zi și dumneata dacă ai ce... Când se uită baba femeia trecută de prima tinerețe pe ogor, își pune mâinile în cap rămâne uimită de ce vede... pule și iar pule penisuri și iar penisuri, belite și răsbelite
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
Dumnezeu muncușoara mea. Da’, la sărăciea în care mă găsesc, pule organe genitale masculine-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, ș-apoi mai zi și dumneata dacă ai ce... Când se uită baba femeia trecută de prima tinerețe pe ogor, își pune mâinile în cap rămâne uimită de ce vede... pule și iar pule penisuri și iar penisuri, belite și răsbelite decalotate și ultradecalotate, în toate părțile. - Vai de mine și de mine, nepoate! Asta încă-i una. - Ba dac-ar
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
Florin Gabrea De cinci zile, ploaia spăla neîntrerupt ogorul. }ăranii din Hadernsee ieșeau dimineața pe cîmp și priveau cerul pîclos, bombănind: O fi bună ploaia, dar numai cît poate răbda pămîntul. Altfel, sfecla cade peste morți". Din camera lui de la etajul trei al pensiunii, Klaus privea scurgerea monotonă a
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
în jurul ei, începea jurnalul de actualități al Studioului Sahia, în alb-negru, invariabil împărțit în două părți: imagini din țară și de peste hotare. Primele, pe un fond muzical tonic cu predominarea alămurilor, foarte tovărășesc, extrem de mobilizator, te plimbau din uzine pe ogoare și înapoi în fabrici, printre oameni plesnind de voie bună și gata de realizări și mai fenomenale decât cele de acum o săptămână (ultimii la rând erau, evident, intelectualii, care nu aveau dreptul decât la câteva comentarii anoste rostite din
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iar Ciripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”. Acasă este ... doar acasă ... Citește mai mult Acasă esteAcolo, cald ție îți este ...Unde, când rostești cuvântul
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
plăpândă.Acasă esteAcolo, unde liniștea ta este ...Unde pâinea rotundă aburindăîși plimbă în voie miresmele prin tindă.Unde, când bei răcoarea din ulcior,Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”.Acasă esteAcolo, rădăcina ta este ...Înfiptă adânc, mustește în ogor,Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iarCiripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”.Acasă este ... doar acasă ...... X. PRIMĂVARĂ IAR ..., de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2252 din 01
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
afirma cu certitudine că personajul analizat în cercetarea de față a fost un om de mare calitate intelectuală și de înaltă ținută morală, ce a știut mereu să fie la înălțimea vremurilor și să îmbine trăirea ortodoxiei cu munca în ogorul românismului transilvănean. O carte necesară cu privire la care Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului afirma în cuvântul care o prefațează: ,,Prezentul volum ne pune în față - și cred că nu greșesc - pe un foarte
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
și în truda cuvântului scris: “Din ierburi sălbatice și culori/ Am împletit cununi de apă vie/ Punând pe frunte și la cingători/ Cuvintelor parfum de iasomie.// Bolovănișul l-am greblat în gând/ C-o mângâiere dusă la ispită,/ Am pregătit ogorul cultivând/ Frânturi de dor din viața netrăită.// Pe secetă cu lacrimi le-am sădit,/ Sudoarea frunții le-a udat pe toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
afirma cu certitudine că personajul analizat în cercetarea de față a fost un om de mare calitate intelectuală și de înaltă ținută morală, ce a știut mereu să fie la înălțimea vremurilor și să îmbine trăirea ortodoxiei cu munca în ogorul românismului transilvănean. O carte necesară cu privire la care Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului afirma în cuvântul care o prefațează: ,,Prezentul volum ne pune în față - și cred că nu greșesc - pe un foarte
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
câmpie teleormăneană, un fel de arta disimulării logodită cu sarcasmul, satira și zgândăreala moldoveanului pus pe șagă: De când își cunoscuse femeia și de când se însoțise cu ea, o știa fără rod și-și mai risipe și sămânța și pe alte ogoare. Iar ea știa lucrul acesta și-l ierta în tăcere (pag. 100), cu referire la escapadele amoroase și în afara legilor scripturii propovăduite de sfinția sa, părintele Tache Teofănescu. Există în cartea lui Gheorghe Andrei Neagu și scurte secvențe, povești nostalgice cu
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
și firesc, cănd responsabilitatea pentru aproapele tău stă sub semnul unui ,,nu stiu”, cu alte cuvinte sub semnul indolentei, nepăsării și mai ales a minciunii, iar glasul sângelui să strigă, vrei sau nu, pedeapsa! Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
își plasează în deschiderea cărții un text-cârlig care să capteze interesul cititorului. Prima secvență din romanul "fracturist" Pulsul lui Pan e o colecție de provocări în cheie sexuală, aglomerate pe un spațiu redus și inventariate cu satisfacție de proprietar pe ogorul pornografic. Vlada și Cristi (care pleacă adesea la conferințe de filozofie) o fac din toate pozițiile posibile și imposibile, însă descrierea acuplărilor - voite cât mai originale - este de un descriptivism atât de plat, încât efectul produs e unul contrar. În loc să
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
și firesc, cănd responsabilitatea pentru aproapele tău stă sub semnul unui ,,nu stiu”, cu alte cuvinte sub semnul indolentei, nepăsării și mai ales a minciunii, iar glasul sângelui să strigă, vrei sau nu, pedeapsa! Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia ca „stindardul gândirii muzicale românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor muzicologiei contemporane (...) purtând polemici de rezonanță, cu dârzenie și patos”, proclamat de un important director de ziar „primul critic științific român”<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
loturi. Toți cei decedați sînt depuși, pentru douăzeci și cinci de ani, într-una din cele două pajiști, apoi vine rîndul celeilalte, după care crucile de pe prima pajiște sînt îndepărtate, iar mormintele nivelate. Apoi iarba acoperă cicatricele naturii și ale memoriei, iar ogorul este astfel gata să asimileze următoarea generație. Eternitatea durează aici numai douăzeci și cinci de ani, dar vădește o simetrie desăvîrșită. Măsurat exact, fiecare mormînt se alătură altuia și nici unul dintre ele nu are voie să se evidențieze într-un mod nepotrivit
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
foame pentru familiile perdanților, care au fost înșelați cu zâmbetul pe buze de noua ciocoime tranzitivă. Bătuți de ploi și de nevoi, cu palmele bătătorite, cu pălăriile roase, arși de soare pe obrazul adânc brăzdat de foame, acești martiri ai ogoarelor se simt umiliți, din nou. Pe ulițele desfundate apar bătrâni costelivi, proptiți în două ciomege, uitându-se în zare dacă mai vine acel nepot cu câte o pâine. Într-un târziu află povestea tristă a celui așteptat, vestea urâtă că
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
A. Băltărețu) cum glăsuia un cântec agricol din secolul al II-lea înainte de Hristos: „Eu n-aștept norii, sapa o iau în mână. Și n-aștept ploaia, fac un șanț adânc/ Din râul Tzin șuvoi o zi să curgă pe ogor. Și fi-va mândru și bogat spicul de orez”. Calea spre vest După primele culturi amenajate, probabil în India și China, orezul începe să fie cultivat în insulele Indoneziei și ale Japoniei, unde până în secolul al XVII-lea constituia însăși
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
în mod voluntar. „Sportul“ acesta este însă puțin răspândit în România, unde oamenii au un sistem propriu de repere meteo care le afectează buzunarul: gerul, măsurabil în costisitoare gigacalorii trecute prin calorifere, lipsa de precipitații, însemnând mai puține grâne pe ogoare și implicit o creștere a prețului pâinii, sau dimpotrivă, ploile torențiale, care atrag după sine aproape de fiecare dată inundații, gospodării luate de ape și alte nenorociri. Lăsând la o parte sateliții meteo, Cosmosul oferă și alte portițe amatorilor. Stația spațială
Agenda2003-45-03-45-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281694_a_283023]
-
că în zilelel lui Duca Vodă (1693-1695), în Moldova „s-au mai scornit și alt obicei, de plată a câte doi orți (66 de bani) de pogon de pre păpușoi”, pentru că „sărăcimea câtă era în țară, se învățase deși făcea ogoarele cu sapa, de semăna păpușoi și cu aceea hrană se ținea”; de aceea, relatează mai departe cronicarul, „darea aiasta repede s-a luat”. Textul reprezintă, însă, o dovadă că, de-acum, porumbul era bine cunoscut și se cultiva „prin siliști
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
în „rețeta” de pregătire a mămăligii tot mai mulți „din poporul de jos” foloseau făina de porumb, în locul celei de mei. Se pare că, în Transilvania, cucuruzul a pătruns mai repede prin „filieră” italiană, pe vremea principelui George Rákóczi (1631-1648), ogoarele de porumb extinzându-se mult în anii următori. Motivul: porumbul avea un randament remarcabil, „în anii bine roditori, dintr-un singur bob sămănat se pot culege toamna chiar 800 de boabe”, pe când „grâul își dă sămânța locuitorilor numai cu 24
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
rele...” Așadar, documentul există! Pot face trimitere chiar și la biroul de avocatură unde s-a înregistrat declarația lui Wilhelm Filderman. Mă pun la dispoziția comisiei Wiesel cu această informație. Membrii comisiei Wiesel, în măsura în care au monitorizat corect prestația mea pe ogorul distorsionării și al negării, ar fi trebuit să înregistreze și cea mai importantă referire pe care am făcut-o la persoana lui Wilhelm Filderman, precum că este autorul unor Memorii despre anii petrecuți în România. Prețiosul manuscris a fost lăsat
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]