2,453 matches
-
Cristian Teodorescu Mă îndoiesc că Uniunea Europeană va întrerupe negocierile cu România. Nu cred însă că dacă nu ne vom face ordine în ogradă, raportul de țară în ceea ce ne privește va fi mai bun decît cel de anul trecut. Povestea cu independența Justiției trenează de prea multă vreme. În raportul de țară de anul trecut se pomenește și despre alte bube cronice de
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
dolari, nu dau nici un semn c-ar dori să-și deschidă pungile pentru amicii rămași la coada plutonului. Social-democrație — fie, dar nu pentru căței! „Solidaritate socială”? Câtă vreți, dar nu pe buzunarul nostru! Libertate a șanselor? Desigur, dar nu în ograda noastră! Când se mândrea că-i va ține la pieptul său pe toți cei săraci și cinstiți, Iliescu se referea, desigur, la votanți, nu la votați. Dacă în privința nivelului de trai prindem cu greu un loc în prima sută de
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
rulează sîmbătă de sîmbătă la Căminul Cultural, creierul microscopic al localnicului se prăbușește sub cantitatea formidabilă de informații primite și, în plin proces de disoluție neuronală, transformă (prin confuzie) ficțiunea în realitate și Far West -ul lui John Wayne în ograda CAP -ului comunal. Dilemele “glimbocanilor” nu se opresc însă aici. Abrutizați de știrile comuniste din ziare și de discursurile televizate ale idolului lor, Nicolae Ceaușescu, ei uită ca prin farmec de problemele cotidiene ale balegii și nutrețului și caută să
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
doar Haralampy a găsit o piatră și a azvârlit-o spre ei. Urmarea ? Noroc că am dat de nișe copaci și ne-am urcat repede, unde am stat până a venit cineva și le-a zis câinilor: -Nie, mă, la ogradă. ...La bunici erau pregătirile în toi, adică ei și încă vreo doi nepoți cu nevestele erau prin curte, pe la grajd... De undeva venea, totuși, un miros vag de cozonac, iar bunicul, care a stat la Cotul Donului trei zile acoperit
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
care în timpul ocupației naziste a purtat de bună voie steaua galbenă și i-a invitat pe supușii lui să-i urmeze exemplul". Atunci cînd proclamă în jurnalul său că trebuie să pornești de la tine ca să ajungi la altul, că în "ograda omenirii nu poți intra decît pe portița pe care este scrijelit numele tău", Liiceanu atinge, cred, în mod subjacent o problemă filozofică, dar și o trăsătură fundamentală a receptării realității în viața de toate zilele de către fiecare individ în parte
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
-și mai scadă din impozite în acest fel. La ce altceva i-a trebuit o asemenea hîrtie? Înainte de a încerca să găsesc un răspuns, să ne reamintim că în semn de adio, dl Iliescu le-a acordat decorații revoluționarilor de ogradă, de la Cotroceni și din preajmă. Anul trecut, la sugestia sa a fost înființat un Institut pentru studierea Revoluției. Mi se pare ridicol ca la 15 ani de la cele petrecute să inventezi un institut care să ia Revoluția la puricat. Ce
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
produse "la zi". Nu mă pot împiedica a-mi aminti și soarta Bojdeucii de la }icău a humuleșteanului genial și el, ajunse la cheremul unei înalte construcții sclipind de sticlărie și nichel și compătimită de un amfiteatru universitar scobit chiar în ograda sa. Oare nu e cu putință a-i cinsti pe marii noștri creatori decît dezrădăcinîndu-i, detașîndu-i prin tot felul de tertipuri ale "actualizării" de solul matern, de mediul de care s-au simțit vital atașați? Decît îmbrîncindu-i într-un no
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
încărcat de penumbre, cît și viziunile monumentale și hieratice, chipurile în efigie, ale Eugeniei Iftodi. Acest al treilea pictor are un aer exotic, comprimă spațiile, devoalează ritualuri uitate și privește, cu un ochi atent, cînd jucăuș, cînd reflexiv, direct în ograda postmodernității. Și dacă stăm să ne gîndim bine, avea și destule argumente, pentru că acum patruzeci de ani eram deja exilați din istorie, trăiam, adică, direct în postistorie, iar prin distrugerea industriei antebelice, atît cît a fost ea, trăiam plenar și
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
România dau ticălos de pămînt cu ziariștii băștinași, spre deosebire de bravii patroni autohtoni. Mai mult, proprietarul are, cred, dreptatea lui dacă își tratează de sus echipa redacțională. Dacă el știe că imediat găsește înlocuitori pentru ziariștii pe care îi are în ogradă, prost ar fi să nu folosească acest avantaj. La rîndul său însă ce poate face ziaristul român, al cărui singur capital este libertatea cuvîntului? Cum se poate el apăra de eventualele imixtiuni ale proprietarului în activitatea lui redacțională? Simplu, s-
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
simțeam că aceste articole adăpostesc o erudiție ca o bancnotă ce nu poate fi folosită decît acolo unde ea are valoare. Nimic gratuit, de complezență. Nici diletantism, fie el chiar tratat cu seriozitate (așa cum, din păcate, se mai practică prin ogrăzile criticii noastre muzicale) ori știință exersată mecanic (apanaj al unor condeieri cu experiență, dar vădit plictisiți, vlăguiți). Nici prețiozitate umflată de figuri retorice în stare să sfîrșească prin a se comporta ca harfiile din poveste: strică tot ce ating. În
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
parabolei, Felicia Imaculata. Pentru a contrazice parcă propria-i notație de jurnal ,Erudiția distruge invenția", autorul face din biblioteca ambulantă care este ,Înțeleptul" o adevărată ,mașină de spus povești". Limbajul în care traduce Anghelache - Panza teoriile eruditului turist dă în ograda paremiologică a lui Creangă: , Minte la nebun cît glas la un pește", ,înghițise un ac și scosese un fier de plug", ,unu' cu plinu', altu' cu golu'", mai toate după sugestia oralității pure, ,Vorba aia". Un alt roman, Avionul de
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
Mutu intrând și ieșind de la closet, Mutu vânzând un iaht (pardon, nici asta), Mutu scuipând, Mutu în fotografii de familie cu Giovanni Becali și Gică Popescu, Mutu suflându-și nasul, Mutu legându-și brăcinarul, Mutu scărpinându-se, Mutu deschizând poarta ogrăzii de la casa părintească, Mutu închizând poarta...etc. etc.
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
unei personalități critice. Numai că acest tip de personalitate este pe cale de dispariție, așa cum se arată a fi și necesitatea ca o nouă creație de muzică savantă să aibă parte de întîmpinare și direcționare. Iar dacă privim cu atenție în ograda muzicii savante vom observa cum compozitorii sunt priviți constant ca niște indivizi vetuști și, în orice caz, nevrednici de atenție, fie această atenție ispășire ori, dimpotrivă, cinstire. Or, absența ispășirilor și a cinstirilor într-o colectivitate are toate șansele să
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
o benefică descentralizare, dar și la o regionalizare accentuată a mediului literar: “Întîmplător afli că a apărut cartea cutare sau că într-o gazetă pe care nu ai văzut-o vreodată e un articol ce merită să fie citit. În ograda ta vine rar ceva din afară și la fel de rar iese ceva de aici. O recentă anchetă a unui săptămînal bucureștean privind «cărțile anului» ne-a dovedit cît de zonată este viața literară, cît de «locale» sînt (în dese cazuri) opțiunile
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
ne-ar încuraja să ne și urcăm în tren - Doamne ferește! - spre capul Finister, căpșunari, bucătari, meșteri mari. Călătorind înăuntru, cum spuneau bunii noștri. Și făr^ de țidule. Numai că foruri de pe acolo ne pretind imperios să facem curățenie și în ograda noastră socială unde, în desiș de pometuri se ascund după corcoduși o droaie de corupți, gunoaie omenești, infestând zarea politică, unde crapi supraponderali, știuci obeze, somni babani se cer grabnic strânși în plase, spre a asana balta înainte de a figura
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
iar eu 14. Casa era mică, într-o odaie dormeau mai mulți frați, așa că Gicu Cocoș și-a înjghebat atelierul în magazie. O încropeală din pereți de scânduri, cu un acoperiș de tablă ondulată în care erau adăpostite și orătăniile ogrăzii în timpul iernii. Gicu trăsese un fir de la stâlpul electric și pusese un bec chiar deasupra mesei. Căci magazia n-avea alt "mobilier" decât o masă și un scaun. Pe masă: sârme și sârmulițe, șurubelnițe și șuruburi, cabluri și clești, un
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
folos în zilele de cărbune vom trece prin a zorilor catapeteasmă fi-vom un nume cuie și sânge-or cădea pe pământ jarul sfârșirii va-ncolți în Cuvânt Pândă în flăcări o strajă lirică se ridică deasupra jarului mare cât ograda scânteiele în drumul lor funerar au aprins veștile ploioase au înzăpezit umblătoare pustiuri tot mai clar văd chipul unui semen ce gândește în locul meu scrie în locul meu toate le face în așa fel încât îmi deșiră ghemul rodirilor spre o
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
ai aluneca în orice clipă Un loc unde să nu poți adormi, nici să te odihnești, nici să pleci Un loc de unde să vezi și să auzi tot, să știi și să ții minte tot ce se-ntîmplă În casă, în ogradă, în drum Mereu treaz și mereu gata să luneci Dar să nu poți ajuta pe nimeni - Mai mult duh decît ființă Mai mult pasăre decît om Pe marginea dintre timp senin și furtună Dintre soare și ploaie Dintre zbor și
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
va mal - piere boierul român; piere boieria adevărată, cu măreție conservatoare, lovită mortal acum douăzeci de ani în nefasta zi de 18 mai 1915 prin samavolnica debarcare a conului Alecu Marghiloman. Ce aniversare am azi! Deși obosit, controlez totuși starea ogrăzii de păsări. Cel mai mult mă ocupă curcanii; selectez pe cei complet albi pe care sunt decis a-i impune ca rasă superioară, peste cei ai îngâmfatului Gogu, proveniți dintr-o dubioasă spiță galică. I-am văzut dimineață, se sumețeau
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
soartă muzicieni români a fost fără îndoială, dirijorul, compozitorul și profesorul Ionel Perlea (1900 - 1970). Un infarct în timpul concertului, un atac de congestie cerebrală, urmat de paralizia brațului drept, o întemnițare în lagărul hitlerist (1944 - 1945), o despărțire dureroasă de Ograda lui natală și de țara unde își lăsase colegii de breaslă, la care a ținut mai mult decât la familia sa - iată pe scurt câteva etape și întâmplări dramatice, ce i-au marcat existența. Totuși, cariera strălucită de dirijor la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
străzii. Se pare că unii concetățeni nu se pot obișnui nici după o generatie cu viața la bloc și își sting nostalgia gospodăriei la țară cu vechile apucături de hrănit orătănii și alte animale domestice. O fac însă nu în ograda proprie, ci pe stradă, pe trotuare, pe spații verzi menite altor scopuri, printre care delectarea și desfătarea ochiului, iar nu oripilarea lui. Mizerie de nedescris vezi adesea în parcări ale complexelor de magazine. Coșurile de gunoi dau pe dinafara ori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
cu un ochi ca al meu nu vezi lumina luminînd, în schimb îi vezi alcătuirea bolnavă, greutatea mai grea ca a întunericului. doar prin ochiul chior și prost vezi lumina pe care n-o vezi, lumina care putrezește duminica prin ogrăzi, prea ostenită ca să dispară, ochiul sîrmos și scurt care se scurge după ea vede ce ochiul văzător n-a văzut vreodată, nu materia e grea, ci lumina care o apasă, o văd numai ochii care se strică, cine vede doar
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
de odihnă la Honolulu sau Miami. Mă văd și astăzi urcând în gaz-ul școlii - o șandrama rămasă din timpul colectivizării - și aventurându-mă prin labirintul de șosele prăfuite, prin sate de câmpie cu case prăpădite și biserici albe și ogrăzi sărace, pustiite de secetă sau ploi insațiabile, intrând apoi în peisaj de dealuri acoperite cu culturi de viță și ajungând în fine la locul (Răzvad, sau Ceptura sau alte localități uitate) unde făceau elevii practică de toamnă - șoferul frâna mașina
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
matur, simplu, decantat de retorică: „Dacă într-o noapte mai existăm, într-alta avem liste de cheltuieli în zile, prieteni dispăruți. Dacă într-o noapte mai existăm, într-alta mirosim torțe, a stricnină/ și mulți nu ne mai regăsim în ograda familiei./ Iluminarea materiei? Irealitatea cuvântului? Se poate! Dar hârtia a uitat cum arată o aureolă." Câte o găselniță ușor prețioasă vrea să transforme melodrama realului în cerc hermeneutic: „Azi, după ce ai terminat exercițiul la bârnă/ exercițiul la paralele, lecția de
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
murit de tânără, la 34 de ani. Bunicul, "un bătrân voinic, roș la obraz, cu plete albe" (ca și scriitorul în anii senectuții) se îndeletnicea cu rotăria. Alături de el și de bunica își va petrece verile nepotul de la Pașcani "în mijlocul ogrăzii, sub un păr vechi cu ramuri pline de ciucuri de fructe". Sadoveanu, mărturisește, a avut o copilărie "nesupusă niciunei opreliști". Tatăl i-a dat voie să iasă cu pușca la vânat, când abia împlinea 12 ani. O influență benefică asupra
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]