401 matches
-
neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu mai cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie.». Îmi păngăresc aura trecătorii asfaltului cu pașii
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1434401234.html [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi Strămoșii tăi au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și dreaptă rădăcina, Întreg copacul pare un tumult, În ochii lor n-a scormonit rugina De două mii de ani și mai de mult Și-oriunde-ar fi
SEMNUL CEL DINTÂI DE PUNCTUAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnul_cel_dintai_de_punctua_nicolae_nicoara_horia_1379143334.html [Corola-blog/BlogPost/365036_a_366365]
-
Avocatul dracului Țară parcă-i pușcărie, Condamnați suntem cu toții! Una ție, restul mie: Uite-așa se-mpacă hoții! * Fabula într-o dunga Astăzi, lupul, prea gingaș, Duce mielul la imaș. Dar se miră, dacă-i cer și diplomă de (b)oier! *Unui "dur" Duritatea ta, amice, La stomac greu o să-ți pice! Și, cum vede fiecare, Ai și capul... la picioare! * Credo Eu mă lupt cu mine însumi. Asta-i, cred, războiul meu; Însă de radeți de plânsu-mi, ... să v-ajute
EPIGRAME DISPONIBILE DE COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Epigrame_disponibile_de_costel_costel_zagan_1386405873.html [Corola-blog/BlogPost/363314_a_364643]
-
ce-ți servește că unii te cheamă oltean, Dacă vorbiți ca o slugă la sapă de vie? Ori crezi tu, moldovene, că ești mai cu moț, Doar pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea în geantă, sau în desagă pe băț! N-AM SĂ JELESC IUBIREA, AM S-O CÂNT N-am să jelesc iubirea, am s-o cânt N-am s-o chem înapoi când vrea
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1459160337.html [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_glorie_limbi_al_florin_tene_1377839939.html [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
înainte decât este atestată prin documente. Legendele din bătrâni spun că a existat pe teritoriul comunei chiar și o mănăstire greceasca. A urmat cea de a doua migrație în Dobrogea, care ar data de prin 1882 -1883, cea a mocanilor oieri din zona Sibiului, Brașov ului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi familii sosite pe teritoriul comunei au primit câte 40-60 ha de pământ în funcție de mărimea fiecăreia și al posibilităților de a
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
Cartney) a lansat cea mai nouă colecție de piese din lână împletită, fabricate integral în România, cu meșteșugari locali. „Am început să dezvolt treaba asta acum, 4 luni după ce am văzut o știre cum că lâna oilor se aruncă, deoarece oierii nu au cui o vinde. Așa că m-am gândit să fac eu ceva cu ea. Am un intermediar, pe KraftMade, care s-au ocupat de sourcing, de meșteșugari și de gestiunea manufacturii. Deși tehnica de împletire folosită e complet nouă
Georgiana Ciceo, co-fondator ZAIN: „În Cluj se simte dezvoltarea pe IT și în sfera creativilor: e o reverberație în piața de creație” by https://republica.ro/georgiana-ciceo-fondatorul-festivalului-zain-zclujul-a-devenit-un-oras-al-evenimentelor-iar-deschiderea [Corola-blog/BlogPost/339203_a_340532]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > MA-NTELEGI.... PAC-PAC??!! Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului I-am povestit unui american întâmplarea prin care un om simplu, fost oier a ajuns miliardar.Wow...this is the Romanian Dream. Mda...Este nu-i asa?Visul multora este să plece de jos și să ajungă sus.Normal. Eu admir acești oameni.Iti trebuie curaj,multă muncă,îndrăzneala,inteligență ,puterea de a
MA-NTELEGI....PAC-PAC??!! de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_ntelegi_pac_pac_.html [Corola-blog/BlogPost/358914_a_360243]
-
erau transilvăneni, de prin Ținutul Branului. Prezența acestor dascăli transilvăneni a contribuit , ca atâția alți cărturari din Transilvania care au trecut Carpații în Țara Românească și Moldova, la dezvoltarea culturală din cele două țări surori și la dezvoltarea conștiinței naționale. Oieri ca Bucur Roșca Moșoiu sau Bucur Moșoiu, din părțile Branului au făcut donații bisericii rucărene, contribuind la strânsele legături între cele două sate. Altă remarcă: Un alt dascăl al școlii rucărene din această perioadă de sfârșit a secolului al XVIII
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
ca în comunitate să fim uniți, să ne adunăm și să-i supraveghem pe cei puși de noi și să nu uite, că vom venii și îi vom da jos! Nu mai vreau analfabeți ca Becali, căci nici profesie de oier nu are! Forța pentru a izbândi este aceea de a fi uniți cu toții în comunitate! By Viorel Muha http://www.libertatea.ro/detalii/articol/anchete-csm-magistrat-cluj-judecatorul-favoriza-iubita-avocata-procese-423960.html Referință Bibliografică: Vreau să fiu român. Nu vreau să fiu Becalizat! / Viorel Muha : Confluențe
VREAU SĂ FIU ROMÂN. NU VREAU SĂ FIU BECALIZAT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_roman_nu_vreau_sa_fiu_b_viorel_muha_1353852977.html [Corola-blog/BlogPost/351115_a_352444]
-
Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care făceau holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_alflorin_al_florin_tene_1358755556.html [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
mica-marea Cuța, Visând numai pe spate. Am fost la Santa Barbara și o iubeam nebun, dar ea mi-a spus, fugi, cară-te, mi-e capul un ceaun. Pe rănile amantului Îmi pune doar piper Nevasta căpitanului, Fugi cu un oier. Aceasta este lumea În care respirăm, Lungește-n gură guma, Primarul zice -dă-mi. Ce mai restaurante, Restaurații-n bloc, Se-ntorc din Alicante Toți strugurii, bob-bob. Sergenții au argenții, Căprarii aur au, Din adâncimea genții Tu scoți pistol - bau-bau. Cădem
SOCRATE A FOST PISICĂ, CARE VA SĂ ZICĂ....OAMENI, CĂRȚI, VIAȚĂ ȘI FILOSOFIE by http://confluente.ro/boris_mehr_1444901092.html [Corola-blog/BlogPost/372589_a_373918]
-
un suflet de omidă Se întrupează-n flutur în cuib de crisalidă. Prin zariști carpatine sub tulnice de vânt Se-aude frunza-n codru pe ramuri tremurând. Pe-aici își duse turma, desaga de poveri Spre Tara Românească, străbunii mei, oieri. Din vale urcă luna pe dealuri și poeni Și soarele apune în Munții Apuseni. Oprește să visăm această zi de drumuri Că-mi murmură în oase sălbaticele fumuri ! Referință Bibliografică: AMURG ḮN APUSENI / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AMURG ḮN APUSENI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1477058831.html [Corola-blog/BlogPost/382900_a_384229]
-
rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să-și cumpere o vacă pentru lapte la copii și cai pentru munca câmpului și pentru deplasare. Multe lucruri sunt necesare în gospodăria unui țăran când își schimbă profesia de oier în cea de agricultor. Pentru toate trebuiau bani. Dorea să fie independent din acest punct de vedere. Nu trebuia decât pentru lucruri mai mari să meargă să se împrumute la vecini sau la cei mai avuți și cu mai multă
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
se împlini când Natalia ajunsese la ograda necăjitului cu brațul de flori de la icoană. Alegând florile de tulpini, azvârlise câțiva pumni de petale deasupra oițelor, iar din codițe făcuse o fiertură de pus în adăpătoare. Și plecă. A doua zi, oierul îi vestea pădurarului lecuirea turmei. De-atunci taina fetei se dezvălui oamenilor din sat. Mulți se bucurară c-aveau așa vindecător în obștea lor. Alții, mai prepuielnici, plini de zavistie, mărunțeau din gură, o vorbeau de rău și-i ziceau
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
erau mai mult sau mai puțin întâmplătoare. Nu mi se pare normal să crezi că este o revoluție că ai ieșit în stradă, mi se pare normal să ieși în stradă mereu. Cred totuși că asta se va întâmpla. Ieșirea oierilor dovedește că începe să se perpetueze ideea că dacă cei de la putere fac ceva rău, trebuie să le fie frică. Asta înseamnă societatea civilă. Alianța Civică a ieșit 10 ani cu sute de mii de oameni. Alianța Civică a fost
Ana Blandiana: A fost lovitură de stat în 1989, dar noi îi spunem Revoluție by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103302_a_104594]
-
în stradă - are două obiecte majore, explică Marius Marinescu, președintele de onoare al FPAM, în exclusivitate pentru . În primul rând, legea urmărește să scoată produsele tradiționale din competiție pentru că ciobanii trebuie să-și limiteze turmele la capacitatea de pază. Dacă oierul are doar un câine, acesta pune turma mai mică. În loc să ne apărăm produsele tradiționale, noi le punem cruce. În al doilea rând, Asociația Chinologică Română a reușit anul acesta să omologheze ciobănescul mioritic și era în curs de omologare și
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
omologare. Așdar, vorbim de un dublu atac la patrimoniul național: la produsele tradiționale, dar și la ciobănescul bucovinean. Mii de ciobani în stradă Mii de ciobanii s-au strâns, marți, în Parcul Izvor, în fața Palatului Parlamentului. După un protest pașnic, oierii au pornit pe carosabil în jurul Parlamentului. Unii au sărit gardurile Parlamentului, intrând în curtea instituției, unde au blocat intrările și ieșirile, potrivit România TV. La Palatul Parlamentului s-au luat măsuri sporite de securitate, jandarmii fiind pregătiți să intervină cu
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
a intrat în Parlament, la negocieri. Ciobanii au fost primiți de președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu. Oficialul a declarat, la finalul discuțiilor cu reprezentanții protestatarilor, că va transmite premierului Cioloș revendicările acestora. "E foarte greu să ne angajăm în fața reprezentaților oierilor cu o rezolvare pozitivă, în sensul așteptărilor pe care le au. Le-am propus să vorbesc cu premierul, să îi transmit revendicările, cu rugămintea să fie preluate și rezolvate printr-o ordonanță de urgență care trebuie să fie promovată de
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când iau noaptea un calmant mi se face dor de Kant: visez oieri, visez boieri lunile apunând seri dor de brânză dor de urdă dor de învoiala surdă; Geaba vrei tu să mă sperii că-și pierd frunzele lor merii uită-te la miei cum zburdă toată stepa asta kurdă pentru-un taler
UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Uita_te_la_miei_cum_zburda_ion_untaru_1327079727.html [Corola-blog/BlogPost/361358_a_362687]
-
de mînă Și,ca-ntr-un ștreang, de sărbători, La pieptul viscolului flori Și umbra proprie își mînă. Grăbit călătoresc prin Ieri Și-s niște-nveșnicite clipe Care la harfe de tăceri Îngînă liniștea cu-aripe De cer topit în căni de-oieri. E ora ultimei dureri. Naște-va fii.Sfinte risipe. 10.Vînătorul și Luna Din munți curgînd spre-al deznădejdii plaur Se face plănsu-mi Dunăre de aur, Cîmpie-a veșniciei ieri fusese, Dar azi în ea marame moartea-mi țese. Prin lacrimi
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/10_poeme_noi_de_traian_vasilcau_traian_vasilcau_1347822660.html [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
stop); dorința de afirmare rămâne constantă, dar e însoțită de îndoieli: „Ne naștem și murim cu idealuri // Dar câte se-mplinesc și câte mor!” (Rondel cu idealuri) Nu se cuvine să încheiem înainte de a aminti și emoționantele elogii aduse înaintașilor oieri, nostalgicele evocări ale copilariei, ale peisajului natal și ființelor dragi. Astfel, poemul Mamei, este o litanie zguduitoare în care durerea transpusă în vers la despărțirea de cea care i-a dat viață eroului liric, îmbracă o tonalitate de adâncă tristețe
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
geografice fiindu-ne lăsate moștenire denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județMuscel). Cea de a doua migrație a urmat în Dobrogea, prin 1882 -1883 și anume cea a mocanilor oieri din zona Sibiului și Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi familii sosite pe teritoriul comunei au primit câte 40-60 ha de pământ în funcție de mărimea fiecăreia și al posibilităților de a
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_stan_un_scriitor_al_t_stan_virgil_1360693204.html [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat această zonă scăldată atât de apele Dunării, cât și ale Mării Negre. Odată cu înscăunarea pe
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]