98 matches
-
slujbei din biserică. Sosise între timp și coana preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de oile din țarc, era cel de al treilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Nu-i plăcea nici oieritul și nici agricultura. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo trei mii de suflete. Coana
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
acestor resurse, acest mod de exploatare dovedindu-se distructiv pentru echilibrul ecosistemelor și cauză a apariției deșeurilor în parc. Pășunile alpine din Călimani, au constituit sursă de hrană pentru turmele de oi aparținând locuitorilor din comunele învecinate. Astfel, activitatea de oierit a cunoscut o puternică dezvoltare în trecut, fiind renumite comunitățile din sudul și vestul Călimanului. În prezent, creșterea efectivelor de oi face ca multe din pășunile alpine să se degradeze. Descoperirea apelor minerale la sfârșitul secolului al XVIII- lea a
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
a tot ales pe pețitori. Zestrea ei era apreciabilă, așa că și-a permis să ia „pe spânceană”...ce i-a plăcut cel mai mult și i-a fost drag. Numai că Aron nu era doar frumos, dansator, priceput în ale oieritului și în negoț...îi plăceau și femeile, băutură...violența. A răbdat Raveca ani buni, că avea un frumos câștig cu el. Și-au făcut case mari, cum n-avea nimeni, bani...pentru încă două vieți. Dumnezeu i-a binecuvântat cu
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul, vinăriciul sau taxa pe cârciumi, în virtutea căreia fiecare proprietar de asemenea stabiliment comercial era obligat să ofere statului din zece vedre câte una, oieritul sau darea pe pășunat formau toate huzmetul, cu alte cuvinte, venitul principal al Domniei care era scos la vânzare prin licitație publică. Altfel spus, secolul al XVIII-lea (supranumit și secolul Luminilor) se constituie, așadar, într-o nișă de referință
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
lor, cu toate că ei erau îndatorați să facă o parte însemnată în armată și să meargă la război cu cheltuiala lor, dar tot plăteau dăjdiile cele mai însemnate. Astfel ei au plătit în tot anul haraciul, ploconul bairamului, banii calului și oieritul la trei ani. Visteria făcea chibzuire după starea fiecăruia cât se cuvine să plătească. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformei desființând multe drepturi ale boierilor îi scuti de tot de dăjdii. (N. Bălcescu. Puterea armată pag. 24 et. sq
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din partea locuitorilor, perioada fiind cea a colectivizării. Păstoritul. Cealaltă ocupație, a creșterii oilor și vitelor, reprezintă o a doua sursă importantă de venit, având de asemenea o tradiție îndelungată, dar ocupând un rol secundar începând cu secolul XIX. În trecut, oieritul în Tălmăcel era ocupație de bază și de asemenea oamenii creșteau și vite. În această zonă se consideră a fi tradițional păstoritul de tip pendulator, doar în interiorul hotarului satului (după unii autori se mai numește și păstorit agricol local (Vuia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dificil de ascuns dintre acestea și, în România comunistă, a devenit celebru un sat din Oaș ai cărui locuitori erau legal beneficiari ai economiei de piață - zona nu era colectivizată - și ale căror averi proveneau din comerțul cu produse de oierit: carne și brânzeturi, pentru luxul caselor lor. Este adevărat că, aflate în mediul rural, aceste case nu dispuneau nici de apă curentă și nici de canalizare, cel puțin nu din resursele comunității, dar prin mărimea lor și prin dotări depășeau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
culturale a evreilor în Maramureș. Suntem după 1850. Acum se petrece fenomenul menționat al împământenirii, acum ei devin agricultori și păstori, fără a părăsi însă mai vechile ocupații ale negustoritului și meșteșugăritului. Devin stăpâni pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul stânei după tipul celei maramureșene, iar exteriorul după tipul celei someșene
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
transformă într-o realitate economică imposibil de neglijat. Nemaiântâlnit la scara Europei, aspectul intră în istorie ca o particularitate, una din nenumăratele, a diasporei iudaice. E în acest caz, ceva mai mult decât o încercare de recuperare: nomazi fiind dintotdeauna, oieritul i-a atras, evreii reînsușindu-și repede una dintre ocupațiile lor de bază din antichitate. Cunoașterea pe care o avem cu privire la această mișcare istorică poate fi conexată la revoluția intelectuală a secolului. Dacă o parte din referințele relative la evreii din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Studii documentare și teoretice, ed. cit. Karl Gotlieb von Windisch, Geographie des Königreiches Ungarn, Pressburg, 1780, vol. II, pp. 136-156. Johann von Csaplovics, Topographische statistisches Arhiv des Königreiches Ungarn, 1821, vol. I, p. 401, apud Tiberiu Morariu, „Câteva contribuții la oieritul evreilor maramureșeni” („Quelques contributions sur la vie pastorale des Juifs du Maramureș”), în Lucrările Institutului de Geografie al Universității din Cluj. (Travaux de l’Institut de Géographie de l’Université de Cluj) (Roumanie), vol. IV, 1928-1929, Cluj, 1931, pp. 183-203
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nimeni, ai vrut să fii plătit pentru că ai răspuns la o întrebare pe care nu ți-a pus-o nimeni și ai dat un răspuns pe care îl știam cu toții și, în mod evident, nu știi nimic despre oi și oierit ! Cei doi se privesc o vreme, după care ciobanul se îndreaptă spre mașină : — Bun, și acum dă-mi înapoi cîinele ! Asta e la ei, cetățeni europeni cu drepturi și experiență. La noi, probabil, ciobanul n-ar fi scos nici o vorbă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a bine. A bine? Da, a foarte bine, m-a apucat. Vrei să te întorci la oi?! Da. La ele, vreau să mă întorc. Ei, cum așa?! Uite cum. Și i-a explicat. Mă duc la Vădeni. Acolo e și oieritul de pe lume. Vor fi,în toată comuna, mai bine de zece mii. Ale oamenilor: și mai nevoiași, dar, și mai înstăriți. Și? Mă fac cioban, la oile lor. Ești nebun, ducă-se pe pustii! Ba. De loc. Tu, dacă vrei, du
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
rămas, numele, printre copii și printre oameni. Da’să știi matale că viața de câine nu-i de aruncat. De dat cu piciorul, ori cu bâta,în ea.Că sunt fel și fel de câini. De odae, de vânătoare, de oierit, de curte, da, și de maidan; de ăștia, ultimii, e mai greu. Că sunt cam ai nimănui. Viața lor e mai tristă. Că nu are cine-i iubi. Și câinii, cât sunt ei de câini, dar, sunt foarte iubitori. Iubesc
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
milion de nuci și cireși negri pe spațiile publice, de-a lungul rețelelor de drumuri, căi ferate, canalului Dunăre-Marea Neagră; - loturi de teren pentru practica agricolă în folosul școlilor din mediul rural; - punerea în valoare a pășunilor alpine prin stimularea oieritului, investiții în adăpostirea și hrănirea oilor pe timpul iernii; - împădurirea fondului silvic haotic exploatat; - perdele de protecție climatică în Bărăgan și Dobrogea; - acordarea de credite pentru procurarea de către locuitorii mediului rural de sobe moderne; - separarea compostului din deșeurile menajere din mediul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
găinațul - Alegerea sămînței - Stărpirea tăciunelui - Cultura trifoiului - Plugul - Grapa - Greutatea fructelor și semințelor mai îndatinate - Timpul încolțirei și vegetațiunii la diversele plante agricole - Volumul diverselor nutrețuri - Greutatea corpurilor mai îndatinate. Economia vitelor: Alegerea vitelor de prăsilă - Mulsul vacilor - Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Țăranu mai erau și prin Sărmaș și prin poiana Mureșului. Știut este că de obicei acest nume se dădea celor proveniți din zona de câmpie, fie ea din Transilvania, fie din Moldova. Cât privește numele Baciu, acesta trimite numaidecât la oierit. Altele, tot dintre cele mai vechi: Filipaș, Doldea și Vodă sunt frecvente În Toplița, iar Urzică, Cotfas Dobreanu, Morar și Pop apar În documente din Subcetate Încă din secolul al XVII lea și al XVIII-lea. Ce aflăm din mărturii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zonele extra carpatice goții au fost dislocați apoi de huni, după anul 376, iar În urma acestora n-au rămas decât straturi de cenușă. În aceste vremuri tulburi populația dacă romanizată s-a retras În munți, ocupația lor de bază fiind oieritul, În general creșterea animalelor. Datorită iernilor aspre, această Îndeletnicire se desfășura În condiții grele. Până la venirea slavilor aveau să mai dureze Încă trei sute de ani. De la vizigoți ne-a rămas tezaurul de la Crasna, descoperit prin anul 1887, care conține nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să fie depășită investigația de tip etnografic, în care s-a perseverat pînă nu de multă vreme. Ea a dus la confuzii și la simplificări nedorite. Lectura strict literală a complexului de forme poetice, identificarea unor amănunte ce privesc viața oieritului, nu trebuie nesocotite; ba sunt necesare pînă la un anume punct. Dar Miorița este un „text deschis”, cum s-a mai spus. Ea se pretează la o serie de abordări din perspective diverse și specializate: folcloristică, etnografică, literară. Pe lîngă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
plîns Vitoria Lipan ? Iată o întrebare al cărei răspuns ar putea aduce unele lămuriri în problema mioritismului, în ce privește „moartea ca așteptare”. Condiția ar fi ca protagoniștii, Nechifor și Vitoria Lipan să nu fie decupați din spațiul originar și formativ al oieritului, cu habitudinile și prejudecățile (mai ales prejudecățile) specifice. Îi era mai familiară Vitoriei îndepărtata Crimee decît Galațiul, pentru că, în acea direcție, spre răsărit, porneau turmele pe lungile drumuri ale transhumanței, zona fiind intens însămînțată cu numele românești ale proprietarilor de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ambele situații. În rolul de „omul cu baltagul”, l-am întrezărit deja în două ipostaze, în chip de Nechifor Lipan și de Gheorghiță. Par roluri fictive, dar credibile, întrucît pot fi reconstituite punct cu punct cu fragmente autentice din viața oieritului. Cealaltă secvență, și ultima, se află tot în prelungirea altora anterioare. Ea face parte din același scenariu. Dacă dă impresia de inedit, și așa stau lucrurile, înseamnă că se cere a fi jucată, dar nu în regia mioarei, neliniștită și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de inedit, și așa stau lucrurile, înseamnă că se cere a fi jucată, dar nu în regia mioarei, neliniștită și înlăcrimată, ci a altei „femei”, Vitoria, disperată și răzbunătoare. Aici se află diferența de soartă dintre cei doi eroi ai oieritului, cel din Baltagul și cel din Miorița: unul își joacă viața la vedere, celălalt, moartea. Punînd lucrurile cap la cap, constatăm că amîndoi erau pregătiți pentru ambele roluri, care, în fond, nu „diferă” unul de altul. Se poate spune, și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
zonă. Un antreprenor local a dotat-o cu tehnologia cea mai nouă, care respectă normele de mediu (până atunci oierii erau nevoiți să spele lâna la o astfel de mașină în Belgia). Folosirea mașinii a avut efecte asupra reînnoirii tradiției oieritului, a prelucrării lânei în valea Ötz. În alte probleme de transfer tehnologic au fost implicate universitatea și centrul de cercetare în domaniu. "Muzeul mierii" din Portodemouros (Galiția, Spania) a devenit treptat mai mult decât un muzeu: un spațiu multifuncțional consacrat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pentru meșteșug în fine - participium praeteriti substantivat -ărit, precum cism-ar, cism-ărit văc-ar, văcărit mor-ar, morărit apoi prisăcărit (și prisăcărie), pădurărit și a. a. Tot acest sufix, care dă verbelor un caracter frecurentativ se-ntrebuințează și pentru biruri și taxe: oierit, ierbărit etc. Escelenta carte de cultura pomilor a d-lui Dim. Comșa se-ntitulează deci cu drept cuvânt Pomărit - și nu Pomologie. Numai meșteșugul advocaților se servă de un sufix mai bizantin si se cheamă advocat-lîc! [20 decembrie 1878] PANDARUS, VORNICEL
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]