47 matches
-
plângea că vestea plecării lui Pârvu și a Bră-tășanului la Istanbul a ajuns târziu și nu a fost timp destul pentru haiduci să-i prindă și să le ia aurul trimis în dar sultanului, că altă dată să fie folosiți olăcari. Răvașul era scris în slavonește sau cel puțin așa crezuse. Și-a simțit șira spinării înghețată și un fior scuturându-i tot trupul. Nu știam că măria ta înțelege sârbește. — Sârbește? De la cine către cine este? arătase spre răvaș, sculându
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
recomandări va cunoaște progresele, înainte ca Măria Ta să le simtă. Atunci când toate acestea se vor întâmpla, veți fi propiul vostru maestru. Căpitanul gărzii intră în dormitorul suveranului întrerupând interesanta discuție. -Mărite Doamne, căpitanul cetății de nord ne înștiințează prin olăcar că la hotarele de miază noapte au dat năvală cotrpitori. Care vă e porunca? -Delmar pune-ți la treabă cristalele. Magicianul luă două cristale mari, câte unul în fecare palmă. Uitându-se în interiorul lor, văzu pericol mare, porunci blând: -Activați
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pace și armonie cu familia sa și câțiva boieri apropiați dregători ai principatului, care știau de tot ce se mișcă și suflă prin acele locuri. Oamenii agiei trăgeau cu urechea în stânga și dreapta, iar când clevetirea era mai importantă, trimiteau olăcar la marele agă, care se ducea glonț la Domnitor cu fructele zâzaniei, trecând peste marele stolnic, care era mândru și înfumurat. Luminăția sa Domnitorul țării om integru, dar care cu ușurință apleca urechea la vorbe de gâlceavă, dând câteodată cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
răsputeri să-mi aduc aminte pe când a fost zidită... Un glas parcă îmi șoptea ceva... Mi-am încordat auzul și l-am auzit pe Misail Călugărul, care îmi spunea: “Într-acea vreme odihnind Ștefan vodă la Vaslui, i-au venit olăcari de sârg de la Soroca, cum Lobodă și Nalivaico hatmanii căzăcești au intrat în țară și pradă. Deci Ștefan vodă neputând suferi pe nepriieteni a-i lăsarea să strice țara, ce îndată cu ai săi, cu câți era, i-au căutat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
s‟arăta primejdie la hotar, străjile, după rânduiala domnească, aprindeau focuri mari, pe culmi de dealuri, dădeau semn spre Suceava, de pe deal pe deal, care ajungea în scurtă vreme, semnul de cumpănă până la Domnie. Anuca, fata pădurarului 131 Și, îndată olăcarii, chemau țara la război, cu oastea la locurile potrivite. După ce trecea furtuna, Ștefan-Vodă, cinstea pe cei vrednici și viteji cu ocini pe moșiile țării. Urmașii acelor oșteni, sânt răzășii din zilele noastre și din satele dimprejurul Movilei Roșii. Tăcu o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sa format din desființatele sate Ivănești și Olăneștice se aflau în partea de sud a actualului sat. Moșia e proprietatea d lui Petru Carp". Adaug specificația că trebuie folosită denumirea din acte a satului și anume Olășei (Oloșei), cel mult Olăcari, dar nu Olănești. Iar în 1902 era proprietar Petre P.Carp. Aceste sate nu mai apar în Condica Liuzilor de la 1803,ca și satul Tungujei. Acesta din urmă, cred că a fost greșit Înregistrat și inclus la Căscoești întrucât cele
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
domnești. Principala lor atribuție era aceea de a supraveghea încasarea impozitelor și a deșugubinelor, în special din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Aveau în subordine slujbașii fiscali și dregătorii locali, cum ar fi podvodarii, globnicii, deșugubinarii și olăcarii. Definitivau impunerea la impozite și anchetau reclamațiile împotriva agenților fiscali bănuiți de abuzuri. Ei au avut un rol important și în întocmirea actelor pentru transferul de proprietăți din orașe sau din satele situate în apropiere. Împreună cu dregătorii aleși ai orașelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rușinea părintelui, adună în juru-i urdiile întregului imperiu și în surle, trîmbițe și tobe, spaima lumii se mișcă cu mare vînzoleală spre cuibul neînfricaților geți care brăzdau nemărginirea ținutu- rilor ca balaurii curcubeului pe cer. Auzind zarva iscată de perși, olăcarii geți care pîndeau(pentru că ei încă nu erau învățați să monitorizeze borta curului) tulburarea liniștii tărîmurilor lui Sîntu au dat fuga la Sarmisetuza pentru sfat și grabnică chemare la datorie. Purificîndu-și trupul și sufletul cu apa sfîntă a Istrului, cetele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ciorneitopic pentru o localitate cu veche activitate de morărit cu o moară de apă - Dealul Moriitopic indicator pentru un deal cu o veche moară, amplasată la E de Tungujei, lângă șoseaua Țibănești - Tungujei - Țibana; - Dealul Viei - deal cu podgorii; - Olășei (Olăcari)numele unei foste localități de olăcari ( îngrijitori de drumuri și ai cailor pe un traseu intens circulat de un poștalion). Etimologia este legată de termenul turcesc ulak ; - D. Piersicăriei - deal pe care s-a amenajat o livadă de piersici; - Lingurari-
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
activitate de morărit cu o moară de apă - Dealul Moriitopic indicator pentru un deal cu o veche moară, amplasată la E de Tungujei, lângă șoseaua Țibănești - Tungujei - Țibana; - Dealul Viei - deal cu podgorii; - Olășei (Olăcari)numele unei foste localități de olăcari ( îngrijitori de drumuri și ai cailor pe un traseu intens circulat de un poștalion). Etimologia este legată de termenul turcesc ulak ; - D. Piersicăriei - deal pe care s-a amenajat o livadă de piersici; - Lingurari- (fost sat la est de Glodenii
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
slujitorii sătești, care de fapt erau nimeni alții decât curați slujitori domnești, nuși aveau reședința la sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din când în când și cu deosebită asprime. Dintre ei făceau parte și debilarul, pripașarul, olăcarul etc., „o adevărată belea pe capul săteanului". Oameni fără suflet în îndeplinirea îndatoririlor lor, slujbașii domnești se purtau aspru cu cei care nu-și puteau achita birurile: li se vindea pe nimic strânsura din câmp, vitele și siliștile din sat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de care de jold și de bire și de șeici și de toate dările și angăriile câte sunt pre alți mișei în țara Domniei mele. Așijderea și voi pârcălabi și globnici de acel ținut și deșugubinari și podvodari și olăcari și conăcari. Nime întru nimică să nu-i învăluiască nici unu lucru a Domniei miale nu vor lucra, ci de toate vor hie în pace. Iar cine se va ispiti să-i învăluiască preste cartea Domniei mele bine să știe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de olac, cai de jold, și toate celelalte angării; apoi tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși fiecare taxă își avea încasatorii săi: podvodari, jăldunari, olăcari, bezmănari, dabilari, deseatnici, gorștinari, cămănari, globnici, deșugubinari, vinarici, pogonari, zoltași etc. - cel care îi priveghea și-i controla era uriadnicul, dregătorul, ispravnicul". În afara uriadnicului sau ispravnicului de Huși și de Stănilești, întâlniți la 1618 și 1619, la sate mai exista
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Pârcălabi și Globnici de acel ținut, și Deșugubinari etc. nime întru nimica să nu-i învăluiască (pe coloniști)”... Șeful globnicilor se numea „Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu” - într-o condică din anul 1744. Podvodarii ca și Olăcarii, pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți. Primii erau însărcinați a executa cărăturile domnești: de fân, de paie, de gheață, de lemnesocotite angarale și beilicuri, făcute de populație fără nici o plată; ceilalți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți. Primii erau însărcinați a executa cărăturile domnești: de fân, de paie, de gheață, de lemnesocotite angarale și beilicuri, făcute de populație fără nici o plată; ceilalți - olăcarii - făceau serviciul poștal, luau cai de la cei care îi aveau și executau transportul coletelor „căci nici poștele din vechime nu se întrețineau de stat". Caii de olac erau cunoscuți pentru nevoile poștei domnești. Olăcarii care duceau ștafetele la Țarigrad aveau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de populație fără nici o plată; ceilalți - olăcarii - făceau serviciul poștal, luau cai de la cei care îi aveau și executau transportul coletelor „căci nici poștele din vechime nu se întrețineau de stat". Caii de olac erau cunoscuți pentru nevoile poștei domnești. Olăcarii care duceau ștafetele la Țarigrad aveau dreptul să ia în drumul lor, de la oricine, „calul cel bun și odihnit pentru a nu întârzia", iar asemenea înlesniri erau răsplătite, uneori, de domn. În ce privește podvoadele, acestea erau prestațiile care cădeau în sarcina
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării. Toate transporturile de materiale - lemn, piatră, fân, zaharela (provizii pentru armată) pentru treburile împărătești le făcea gratuit țara, ele fiind cele dintâi însărcinări pe care domnia ținea să le îndeplinească, iar ele se executau de către populație. După podvodari și olăcari erau pomeniți în cartea lui Antonie Ruset, conăcarii, care înseamnă gazdă, cuartiră, ei având însărcinarea de a pregăti gazdă pentru domn, când acesta ieșea prin țară, pentru boierii care mergeau în deplasare pe la ținuturi, pentru turcii trimiși în serviciile Porții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i trimiteți". Poate ei „erau aceia care mai în urmă s-au numit ocolași, privighetori, subprefecți", spune cercetătorul. Din cărțile domnești cercetate rezultă că locuitorii plăteau în bani, în produse, sau în muncă - la pârcălabi și globnici, deșugubinari și podvodari, olăcari și conăcari, tot felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai diverse: - zloți, zlotul însemna 30 parale și era plata prevăzută în aur, dar și în argint care au circulat la noi în secolele XV-XVIII și au fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale, paraua în sine și-a păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă, la vechii slujbași ai fiscului, globași, deșugubinari, desetnici, podvodari, olăcari și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului, negreșit că în năzuința lor lacomă de a stoarce de pe spatele țăranului și măduva din oase, a lua cenușa din vatră și țolicul de pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cele ale turcilor care treceau și prin Huși, se făceau cu cai luați de jold de la locuitori, de la oamenii Episcopiei sau chiar de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe, îi îndoseau, iar olăcarii erau puși în situația să ia caii, de unde-i găseau. De aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750, în urma plângerii Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care „fug și ascund caii lor și olăcașii iau caii Episcopiei și a slugelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Țării Moldovei de Grigore Ureche și într-un fragment adițional al lui Misail Călugărul prin care se menționează că în anul 1475, pe când Ștefan cel Mare se afla la Vaslui după biruința asupra turcilor la Podul Înalt, i-au venit olăcari (curieri) de la Soroca înștiințându-l: Despre unele lupte pe malurile acestui râu scria în cronica sa și Miron Costin : a reprezentat un interes deosebit pentru militarii ruși, care, după 1812, au cercetat valea lui, trecând-o și pe hărțile topografice
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
acolo o biserică. Hanul a fost construit în centrul satului, la jumătatea distanței dintre Tupilați (unde se află Hanul Ancuței) și Piatra Neamț, pe partea dreaptă a drumului județean. El a servit ca loc de popas pentru harabalele negustorilor și pentru olăcari. Clădirea hanului avea pereți groși din piatră nefasonată și două intrări monumentale cu porți grele, ghintuite. În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]