265 matches
-
care ne referim se află în Fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier, Secția de istorie, este o placă de ceramică, smălțiută, scrisul zgrafitat, pe fond alb, pe marini puncte de forma difuza, de culoare verde (pare lucrata intrun atelier de olărie ce confecționa cahle, cărămizi, țigle și plăci smălțiute decorative-pe verso se văd urme în lut de la mișcarea rotii) are forma dreptunghiulara, cu latula îngustă ca bază, iar partea superioară este terminată în formă triunghiulara, în vârf prevăzută cu un orificiu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
din punct de vedere al credinței și spiritual de biserică la Rediu, (poate chiar ctitori)căci în rugămintea către preot aceștia doreau să fie pomeniți anume la această biserică . De asemenea că pomelnicul a fost realizat într-un atelier de olărie, fie țărănesc, fie unul de pe lângă o mănăstire, din ținutul Rădăuți, după similitudinea pe care o arată pomelnicul cu ceramică zgrafitată de Bucovina, iar după acuratețea scrisului acesta pare să fi fost scris de un știutor de carte, un monah, preot
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
din ținutul Rădăuți, după similitudinea pe care o arată pomelnicul cu ceramică zgrafitată de Bucovina, iar după acuratețea scrisului acesta pare să fi fost scris de un știutor de carte, un monah, preot, călugăr, poate chiar într-un atelier de olărie pe lângă o biserică sau mănăstire din ținutul Rădăuți. Inițial, acesta a fost comandat pentru a fi citit într-o biserică de lemn(sistemul de prindere fiind prin agățare, placa fiind prevăzută cu un orificiu). Chiar dacă nu am stabilit cu exactitate
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
acea epocă și în mediul sătesc. Înlocuirea într-o măsură mereu crescândă a lemnului prin cărămizi și olane, în domeniul construcțiilor în orașe și târguri, folosirea sticlei în gospodăria casnică pe o scară restrânsă, au determinat dezvoltarea cărămidăriei și a olăriei. În orașul Iași, de pildă, în 1845 existau 42 de olari, iar în 1860, 62 olari. Un centru important al olăriei era orașul Bârlad, unde, în 1845, lucrau 75 de olari. În ceea ce privește producția de cărămidă, pe primul plan se situa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în orașe și târguri, folosirea sticlei în gospodăria casnică pe o scară restrânsă, au determinat dezvoltarea cărămidăriei și a olăriei. În orașul Iași, de pildă, în 1845 existau 42 de olari, iar în 1860, 62 olari. Un centru important al olăriei era orașul Bârlad, unde, în 1845, lucrau 75 de olari. În ceea ce privește producția de cărămidă, pe primul plan se situa orașul Botoșani, care avea, în 1845, 61 de cărămidari, urmat de orașul Galați, cu 64 de cărămdiari și pietrari etc. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașul Bârlad, unde, în 1845, lucrau 75 de olari. În ceea ce privește producția de cărămidă, pe primul plan se situa orașul Botoșani, care avea, în 1845, 61 de cărămidari, urmat de orașul Galați, cu 64 de cărămdiari și pietrari etc. În domeniul olăriei, principalul instrument de lucru a rămas roata olarului, iar în cel al cărămidăriei - cuptorul de ars. În orașul Iași a fost descoperit recent un cuptor de ars olane și oale, care datează aproximativ de la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Constatăm în acea epocă, când exigențele cumpărătorilor au sporit, că există numeroase mențiuni relative la calitatea nesatisfăcătoare a cărămizilor, olanelor, oalelor etc. Organele de resort ale statului au fost nevoite să elaboreze norme precise privind calitatea acestor produse. În domeniul olăriei, fie că este vorba de producerea olanelor sau a oalelor pentru gospodăria casnică, forma cea mai răspândită de producție a fost micul atelier, care se încadrează în mica producție de mărfuri. Atelierele aveau câte un lucrător, rareori doi. În 1860-1862
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
olanelor sau a oalelor pentru gospodăria casnică, forma cea mai răspândită de producție a fost micul atelier, care se încadrează în mica producție de mărfuri. Atelierele aveau câte un lucrător, rareori doi. În 1860-1862, funcționau în Moldova circa 149 de olării, din care 119 în orașe, cu 182 lucrători. Pe primul loc se situa orașul Iași, cu 32 de olării, urmat de orașul Botoșani, cu 27 de olării. În ceea ce privește cărămidăriile, în Moldova, numărul lor era în 1862 de 78, dintre care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încadrează în mica producție de mărfuri. Atelierele aveau câte un lucrător, rareori doi. În 1860-1862, funcționau în Moldova circa 149 de olării, din care 119 în orașe, cu 182 lucrători. Pe primul loc se situa orașul Iași, cu 32 de olării, urmat de orașul Botoșani, cu 27 de olării. În ceea ce privește cărămidăriile, în Moldova, numărul lor era în 1862 de 78, dintre care 67 fuseseră înființate între 1850 și 1863. În orașe funcționau 64 de cărămidării cu 417 lucrători, dintre care 85
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
câte un lucrător, rareori doi. În 1860-1862, funcționau în Moldova circa 149 de olării, din care 119 în orașe, cu 182 lucrători. Pe primul loc se situa orașul Iași, cu 32 de olării, urmat de orașul Botoșani, cu 27 de olării. În ceea ce privește cărămidăriile, în Moldova, numărul lor era în 1862 de 78, dintre care 67 fuseseră înființate între 1850 și 1863. În orașe funcționau 64 de cărămidării cu 417 lucrători, dintre care 85 erau femei și 22 copii. Aceste ateliere, dată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a 50 de rogojini. În 1865, acest meșter a expus produsele sale la expoziția economică din Iași. În satele din ținuturile Dorohoi, Neamț, Iași, Roman, Putna, Tutova se practica, pe o scară mai întinsă decât în alte ținuturi, cărămidăria și olăria. În statistica din 1860-1862 sunt indicate 78 de cărămidarii existente în Moldova, dintre care numai 14 la sate. În realitate numărul cărămidăriilor din sate era cu mult mai mare. La 1849, de pildă, numai în satele ținutului Roman funcționau șapte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cărămizi pe an. Cărămidarii din sate, care erau în marea lor majoritate țărani clăcași, profesau acest meșteșug în timpul liber. Ei se angajau dintr-un loc în altul, pe la târguri și pe la moșiile boierești, cum se arată într-un document. În ceea ce privește olăriile, ele erau mai numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea epocă sate chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea epocă sate chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe altor informații de prima mână, care dau un număr de olării în sate mult mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe altor informații de prima mână, care dau un număr de olării în sate mult mai mare. Fiecare dintre aceste olării era un atelier, în care în mod indispensabil
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe altor informații de prima mână, care dau un număr de olării în sate mult mai mare. Fiecare dintre aceste olării era un atelier, în care în mod indispensabil trebuia să existe un cuptor. La aceste ateliere lucrau, în medie, 1-2 oameni. Majoritatea lor se încadrează în mica producție de mărfuri. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe altor informații de prima mână, care dau un număr de olării în sate mult mai mare. Fiecare dintre aceste olării era un atelier, în care în mod indispensabil trebuia să existe un cuptor. La aceste ateliere lucrau, în medie, 1-2 oameni. Majoritatea lor se încadrează în mica producție de mărfuri. În documente se face deosebire între olării și „fabricile” de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Fiecare dintre aceste olării era un atelier, în care în mod indispensabil trebuia să existe un cuptor. La aceste ateliere lucrau, în medie, 1-2 oameni. Majoritatea lor se încadrează în mica producție de mărfuri. În documente se face deosebire între olării și „fabricile” de farfurii, nu pentru că farfuriile ar fi fost confecționate din sticlă. Și oalele, și farfuriile erau făcute din argilă, numai că farfuriile erau produse dintr-o argilă specială, mai fină, numită caolin. O astfel de „fabrică” de farfurii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
secolul al IV-lea, de tip roman, sunt superioare celor folosite anterior de dacii liberi. Creșterea vitelor era a doua activitate economică importantă a comunităților umane rurale din zonă. S-au aflat în așezări și ateliere, se practicau diferite meșteșuguri, olărie, lucrată la roată, tehnică care se generalizează, prelucrarea metalelor fierărie. La Bârlad, Valea Seacă, a fost descoperită o așezare cu 40 de locuințe, unde majoritatea atelierelor erau cele de prelucrare a oaselor de animale. Această descoperire atestă o comunitate rurală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dobrogea și pe linia Dunării, și prin cucerirea arpadiană a Transilvaniei, în secolele XI-XII. În aceste "urbs" medievale pulsa o vie activitate economică, meșteșugurile și negoțul înfloreau. În ceea ce privește dezvoltarea meșteșugurilor, la Păcuiul lui Soare și Dinogetia-Garvăn existau ateliere de fierărie, olărie, prelucrarea lemnulu, a osului, iar la Capidava, obiecte de podoabă: cercei, inele, aplice. La Păcuiul lui Soare, schimbul de mărfuri era intens-între nordul și sudul Dobrogei se practica un negoț activ. Comerțul extern era la fel de vioi-produsele descoperite la Dunărea de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fi numit obiectivitate, de vreme ce, undeva, în volumul Mișcarea de revoluție (1985), e omagiat „poemul obiect”, menit să servească „doar pentru privit”. În covârșitoarea lor majoritate, poeziile solicită în special văzul. „Joc de-a stelele”, meșteșugul poetic e omologat, metaforic, cu olăria: „Să modelăm cuvintele ca olarii lutul”. Vorbind în termeni conceptuali, climatul propice unei asemenea poezii nu este cel romantic, cu atât mai puțin cel simbolist (cu toate că în cazul acesta nici unul, nici altul nu e ocolit), ci climatul clasic. Era în
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
1. Așa a vorbit Domnul: "Du-te de cumpără de la un olar un vas de pămînt, și ia cu tine pe cîțiva din bătrînii poporului și din bătrînii preoților. 2. Du-te în valea Ben-Hinom, care este la intrarea porții olăriei, și acolo să vestești cuvintele pe care ți le voi spune. 3. Să spui: "Ascultați Cuvîntul Domnului, împărați ai lui Iuda, și locuitori ai Ierusalimului! Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: "Iată, voi aduce peste locul acesta o nenorocire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
un palat, prefăcut în timpurile din urmă. El servise pe vremuri drept locuința călugărilor mănăstirii, unor mitropoliți și înalți prelați și chiar domnitorilor Moldovei. * La 1926, închisoarea funcționa în Mănăstirea Galata, unde existau mai multe ateliere: cizmărie, fierărie, lingurărie, tâmplărie, olărie, fără a exista utilaje. * La 10 iunie 1926, se menționează că dacă închisoarea nu se va muta în centrul orașului, comenzile pentru atelierele ce funcționau în interior vor fi mici. Deasemeni, se impunea că necesitate, construirea unui cuptor pentru atelierul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
plîntă ce are oarecare asemănare cu inul; femeile Traciei fac dintr-însa veșminte.» Întrucât vedem pe columna lui Traian popoarele Daciei îmbrăcate cu stofe țesute, putem admite cu siguranță că aceste țesături nu erau importate, ci pregătite de femeile lor. Olăria rămasă de la Daci, ne arată pretutindeni forme simple, o ornamentare rudimentară și dovedește deci puțina dezvoltare a acestei industrii, care niciodată nu s-a înălțat la ei până la forme estetice. Despre comerțul pe care Dacii îl făceau încă din timpurile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
femeie, din nenumăratele care trăiesc în barăci, să-și aducă aminte să-i spună șefului familiei, Avem nevoie de farfurii noi, la care el fără îndoială va răspunde, O să am grijă de asta, câteodată trece o furgonetă pe care scrie Olărie, sigur are farfurii, Și căni, va adăuga femeia, profitând de dispoziția lui binevoitoare, Și căni, n-o să uit. Între barăci și primele clădiri din oraș, ca un pământ al nimănui despărțind două tabere adverse, se întinde un spațiu larg, lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
azi n-avea chef. Închise ochii de parcă se retrăgea în sine însuși și adormi imediat, ginerele îi spunea că, atunci când va fi numit gardian rezident, situația se va schimba peste noapte, Marta și cu el nu vor mai locui în olărie, era vremea să înceapă o viață independentă de familie, Fii înțelegător, ce trebuie să se întâmple, spune proverbul, are multă forță, lumea nu stă pe loc, dacă cei de care depinzi te promovează, nu poți decât să-ți ridici mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]