42 matches
-
de măr D-un guler și d-un propor Că eu ție că ți-oi dare, hei ler, flori de măr Da-ți-oi multu de multu Și galbeni cu pumniră, hei ler, flori de măr Și cetatea jumătate, Din olate-a treia parte, hei ler flori de măr Ba tu mie să nu-mi dai Nice multu de multu, hei ler, flori de măr Nice galbeni cu pumniră, Nici cetatea jumătate, hei ler, flori de măr Nici olate-a treia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
jumătate, Din olate-a treia parte, hei ler flori de măr Ba tu mie să nu-mi dai Nice multu de multu, hei ler, flori de măr Nice galbeni cu pumniră, Nici cetatea jumătate, hei ler, flori de măr Nici olate-a treia parte. Dar tu mie tot să-mi dai , hai ler, flori de măr Cel ce-aseară-n poartă sta Și-n spate poarta țineară, hei ler, flori de măr Cu umerii turnurele Cu mâinile zăbrărele, hei ler, flori de măr
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de țară noroc pentru acel om bun, carele sta în toată vrémea pentru binele ei, și-l durea inima de creștinătate și de pământul țării ca să nu-l piiarză. Că și el era moșnean într-însa, cu case și cu olate, ca și alți boiari. O mare ciudă făcu Dumnezeu cu țara Rumânească, că o scoase din mâinile păgânilor și bisericile le mântui de légea lui Méhmet, și-i trimise mare bucurie. Lăudat fie numele lui în veci!” Salvatorul țării, autor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Lohan la ținutulu Fălciului”. Naționalitatea acestor oameni streini de altă țară, ne-o precizează și mai mult cartea Domnitorului Mihail Racoviță, din 11 mai 1720, prin care Episcopul Iorest și Ispravnicul său sânt: „volnici a chiema omeni streini din olatul Turcesc... până în 12 oameni, să fie poslușnici Sfintei Episcopii” O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă și destul de numeroasă a elementului bulgăresc la Huși, o
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Răești și Corni, el semnalează prezența Bulgarilor cred, atunci când scrie: „mestecați poslușnici cu târgoveți”. Spun aceasta, deoarece am văzut mai sus, că între oamenii streini aduși de către Episcopii de Huși, anterior, unii, și poate cei mai mulți erau aduși din țara sau olatul turcesc. Și se știe că cel mai grozav au avut de suferit, de pe urma stăpânirii turcești, bulgarii, care, bucuroși, că în Țările Române găsesc liniște mai multă ca la ei acasă, veneau în număr destul de mare. Și pentru fugarii aceștia nenorociți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Și se știe că cel mai grozav au avut de suferit, de pe urma stăpânirii turcești, bulgarii, care, bucuroși, că în Țările Române găsesc liniște mai multă ca la ei acasă, veneau în număr destul de mare. Și pentru fugarii aceștia nenorociți din „olatul turcesc”, orașul Huși, ca și întreaga stepă deluroasă a Fălciului, golită de Români, care se retrăseseră către codrul din Vest și Est, constituia un foarte bun loc de așezare și muncă. La începutul sec. XIX, odată cu întețirea conflictelor dintre ruși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vezi cu ochii Și nu mai mult... întinsă ar fi domnia totuși,. Sânt ici și colo-n țară boieri și capi de neamuri, În Vrancea și în Codrii Tigheci, în Câmpulung, Cetatea Albă are șoltuz cu multă oaste, Bârladul stăpânește olate și pășuni, Suceava are ziduri de poți îmbla calare Pe ele. [Și] în târgul Siretului iar este Un episcop puternic de lege apuseană Dar toți ei se aseamăn cu vergile-unei mături Ce coadă n-au, legate nu sânt nu poți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din Sirmia se compunea din sârbi, greci și români, cari fără deosebire se țineau de biserica orientală și ațâțau cu atât mai mult pofta de convertire a Scaunului roman cu cât propaganda catolică ajunsese la mai mari rezultate vădite în olatul de pe malul stâng al Dunării. Și într-adevăr papa Grigorie al IX-lea declară într-un anume edict, adresat capelanului Aedigius, că onoarea Scaunului apostolic cere neapărat ca locuitorii de lege grecească ai acelei părți de țară să fie convertiți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a risipi orașele și satele ei și de-a strămuta populația țării dincolo de Dunăre. Astfel el ruină sistematicește și din temelie populațiunile grecești și locuințele lor. Multe sate și orașe din Tracia erau asemenea pământului, o grămadă de ruine, însemna olatul orașului Filipopole, iar pe orașele Didymotichos și Adrianopole le aștepta aceeași soartă după intenția zugrumătorului român. Orașele înfloritoare odinioară: Heraelia, Panion, Rhaedestos, Chariupolis, Trajanupolis, Makri, Claudiupolis, Mosynupolis, Peritheorion și multe altele erau transformate în diforme și pustii grămezi de ruine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asigure posesiunea tăriei, puind în ea o garnizoană a lor proprie. Cu această ocazie banul Ioan de Maroth se distinse într-așa fel încît a fost crezut vrednic de o deosebită răsplătire. Regele sili pe lângă aceasta și pe populația acelui olat să i se supuie; intimidat însă de sosirea oștirii de căpetenie a turcilor și rechemat prin boala mortală a soției sale Maria, carea curând după aceea și muri, el încheie campania cu puțină dobândă și se întoarse acasă mai mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cetății curgeau pân în genunchi Șiroaele de sânge... pe pruncii cei de țâță Ii aruncau în flăcări, să nu rămîe viță Și urmă de Troada... Și dând în vistierie Grămezile de aur răpeau cu lăcomie. Trei zile pustiiră cetatea și olatul Împlând cu jale țara lui Priam împăratul. Când oamenii[-s] grămadă uciși în orice loc, Elinii atunci dederă cetății mândre foc {EminescuOpIV 368} De răsărea din ziduri o mare de jeratec Roșind bolta întreagă și crugul singuratec. Ard turnurile-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tot ce e ca dânșii e vrednic ca să piară". De-odată iar ascultă... se îmflă a lui nări, Aude glasuri multe și pași urcând pe scări Iar ușa de la mijloc dă aripele-n laturi De intră voievozii de țări și de olaturi, În fruntea lor c-un preot bătrân... Iară moșneagul, Cu laurul vecinic verde în păru-i alb, toiagul De aur și-l ridică: "Brigbelu, iată ora "Că-n numele mulțimii și-n fața tuturora, Venii să chem de trei ori
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
p. 89-90). O parte din toponimele menționate este posibil să fi fost aduse de populația venită de pe versanții apuseni ai Carpaților. Adoptarea unor cuvinte de uz comun, în limba română, se datorează tot legăturilor cu neamurile vechi turce: beci, dușman, olat, toi, gorgan, odaie ș.a. Există o serie de dificultăți de diferențiere ale lexicului pecenego-cuman de acela al mongolilor turcizați și al turcilor osmanlâi. Aceste dificultăți se datorează și lipsei unor texte vechi românești din perioada migrației turanicilor nomazi.29 NOTE
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA VECHE Testul nr. 58 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Musă! ce lui Omir odinioară Cântași Vatrahomiomahia, Cântă și mie, fii bunișoară, Toate câte făcu țigănia, Când Vlad Vodă îi dete slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba - în urmă - îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate... (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, Cântul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dovedește că toate pretinsele scrieri revelate sînt niște plăsmuiri josnice ale rabinilor fă-cute în secolele l-lll ale erei noastre, cu scopul declarat de atîtea ori în conținutul lor, de a stăpîni lumea în lung și în lat ca pe un olat al Satanei! Prea ne credeți pe toți goimii cu cap de lut iar la voi tot rapănul este bute de în-țelepciune! Origene numește Tora și Talmudul, în lucrarea pe care o întocmea, nu-mai Sfînta Scriptură, Scriptura sau Vechiul Legămînt dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sau cum găsim în textele esene despre care nimeni dintre purtă- torii de anteree nu vrea să vorbească. Iahwe și cu Moșe au ieșit mult mai tîrziu de sub talpa iadului, să alerge pămîntul în lung și-n lat să găsească olat pentru triburile lui de sălbatici ai nisipului și de urîcioși ai neamului omenesc. Pe iconițele geților apare ,,fiara’’ sub forma unui leu șezînd sau în picioare, el fiind unul dintre animalele sacre și în cultul lui Mithra. În mitologia emeș
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
împrejur, pentru ca să se laude ei cu trupul vostru.” Cu cosoiul la înde-mînă după cum arată și citatul de mai sus, bandele de mozaici, care deveniseră după anul 98 a treia națiune constitutivă a imperiului roman și deci cetățeni liberi, colindau tot olatul în lung și-n lat pentru a aduna cît mai mulți prozeliți și tușina cît mai multe moțuri ale bărbăției de la Neamuri și pe care îi proclamau cu multă fală iudeo-creștini și iubiți de Iahwe. Golănia l-a supărat rău
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]