66 matches
-
ca "Andrewsarchus" erau acum în partea de sus a lanțului trofic și rechinii au fost înlocuiți cu balene ca "Basilosaurus" în cursa pentru supremația apelor. Eocenul târziu a văzut renașterea anotimpurilor care au provocat extinderea zonelor savană împreună cu dezvoltarea ierbii. Oligocenul a durat 10 milioane de ani. S-a caracterizat prin extinderea ierbii care a dus la dezvoltarea multor specii noi, inclusiv primii elefanți, pisici, câini, marsupiale și multe alte specii încă răspândite și astăzi. Multe alte specii de plante au
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de metri. Jură alsacian ocupă partea de nord a Jură. Este în acest masiv, care se ridică Ill. Alsacia este partea de vest a Câmpiei Rinului situat pe malul stâng. Este o ruptură, de asemenea, numit ruptură sau Graben, vârsta Oligocen, asociate cu umerii sale laterale<nowiki> </nowiki>:Vosges și Pădurea Neagră. Munții Jură, formate prin alunecare ( indus de majorarea alpin ) a capacului mezozoic pe formațiunile triasice ( " straturi de săpun ") intersectează regiunea de Belfort . Rin Graben prăbușit în timpul serviciului, prin urmare
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
explică o sedimentare variat : Marl, calcar, sare piatră, marmură. În plus, depunerile eoliene cuaternare de loess apar . Sundgau care a fost apoi un vast platou de calcar a fost acoperit de malul mării, la începutul perioadei de terțiar. La începutul Oligocenului, este un colaps al Rinului Graben la originea penetrare marine. La sfârșitulOligocenului, marea să retras lăsând definitiv depozite de sedimente foarte fin. La sfârșitul terțiar și la începutul cuaternarului coloana de Vosges și Pădurea Neagră duce la formarea de Jură
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
de subsol ( ruptură ) explică o activitate seismică . Câmpuri petroliere au fost exploatate în partea de nord ( a Pechelbronn aproape Niederbronn - leș -Bains, una dintre primele câmpurile din lume care au fost operate în 1740 ), iar depozitele de potasiu datând din Oligocenul în apropiere Mulhouse. Minele de argint au fost, de asemenea, folosite până la începutul secolului al XX-lea aproape de Sainte - Mărie -aux- Mines . În cele din urmă ,geotermala mare, ca urmare a ascensiunii mantă care a avut loc la baza de
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
cu un gândac (modificată). Cu toate ca este translucidă, dimensiuni diferinte ale straturilor paralele de microfibre pot crea culori structurale, datorită fenomenului de interferență.. Chitina este prezentă în exoscheletul artropodelor din Cambrian, precum trilobiții. Cea mai veche mostră de chitină datează din Oligocen, cu 25 milione de ani în urmă. Chitina este unul din constituenții cuticulei la insecte, păienjeni sau crustacee, și are rol protector. Combinată cu carbonatul de calciu ea devine rigidă și formează exoscheletul crustaceelor, de exemplu al melcilor. Chitina găsită
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
unele specii sunt întrebuințate în combaterea malariei. Pentru frumusețea lor, multe specii sunt crescute în acvarii. Ordinul ciprinodontiforme cuprinde 10 familii cu 109 de genuri și aproximativ 1013 specii (996 fiind primar dulcicole). În formă fosilă sunt cunoscute începând cu oligocenul. În apele naturale din România există 3 specii introduse: "Gambusia holbrooki" (gambuzie), "Poecilia reticulata" (gupi, gupie) și "Poecilia sphenops". CYPRINODONTIFORMES
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
de 360 m până se închide cu primul punct de 349 m. Rezervația reprezintă o zonă colinară de interes paleontologic unde, în stratele de roci sedimentare constituite din nisipuri gresii și marne s-au descoperit resturi fosile de pești atribuite Oligocenului, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Arealul menționat a fost situat în era respectivă pe fundul Mării Paratethys Zona de protecție integrală este reprezentată de punctul fosilifer din spatele Grupului Școlar G. Cartianu și de 75% din versanții
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
unor roci cu duritate mică modelarea reliefului a fost mai intensă. Conglomeratele cu șisturi verzi (notă caracteristică), se îmbină cu formațiuni mai vechi ale flișului carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt acoperite de conglomerate din elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
în unele locuri, dar cele mai multe roci suprafață sunt formate din calcar care s-a acumulat din creșterea coralilor timp de milioane de ani. "Vârful acestui munte este format dintr-o succesiune de calcare terțiare cu vârsta cuprinsă între Eocen (sau Oligocen) până la recentele depozite de recif, cu intercalații în paturile vechi de roci vulcanice". Stânci abrupte de-a lungul celei mai mare parți din coastă dau naștere brusc la un platou central. Altitudinea variază de la nivelul mării la 361 m, la
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
vecinatate a Pietrei Pinului, s-au descoperirit rezerve de apă minerală termală slab sulfuroasă, oligo-minerală. Este situată la 1,5 km în aval de confluența cu pârâul Voroneț. Acesta cuprinde depozite sedimentare (argile sapropelice și gresii albe cuarțifere) formate în Oligocen în urma cu circa 30 de milioane de ani, aflate la nivelul unui afloriment situat pe un versant acoperit cu blocuri de stancă și grohotiș. Aici s-au descoperit resturi fosile de pești preistorici (specii ce aparțin genurilor Lepidopus, Alosa, Scorpaena
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
materiale ce provin din zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară un pachet de depozite grezoase, gălbui, intercalate de marne, cu dezvoltare locală denumit „Gresia de Corbi”. Acest complex este atribuit Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în ele au fost remaniate și sedimentate depozitele eocene. Astfel, în această regiune vom găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de marne, cu dezvoltare locală denumit „Gresia de Corbi”. Acest complex este atribuit Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în ele au fost remaniate și sedimentate depozitele eocene. Astfel, în această regiune vom găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
depozitele eocene. Astfel, în această regiune vom găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos dar de la Sboghițești la Bahna Rusului și Nucșoara, pe Râul Doamnei, la partea superioară a orizontului marnos apar gresiile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos dar de la Sboghițești la Bahna Rusului și Nucșoara, pe Râul Doamnei, la partea superioară a orizontului marnos apar gresiile gipsifere.Faciesul disodilic este alcătuit din șisturi marno-argiloase, bituminoase, care au la partea superioară plăci
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
vineție ce aflorează la Suslănești, pe versantul stâng al Argeșelului și conțin o bogată faună cu resturi de pești, fosile de păsări, insecte și resturi de plante. Gresiile gipsifere, gipsurile amorfe sau serpentiniforme și marnele nisipoase de la partea superioară a Oligocenului de la Nucșoara-Corbșori-Stănești-Galeșu-Corbi-Bucșenești reprezintă faciesul lagunar prin care se încheie sedimentarea Paleogenului. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare din Depresiunea Getică începe odată cu Neogenul printr-o importantă transgresiune datorită căreia se vor acumula noi depozite de facies lagunar sau litoral
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și ține pe o distanță de cinci kilometri până la Groapa Oii, de unde începe să coboare uniform până sub Dealul Perilor. Caracterul de interferență carpato-subcarpatică a regiunii cuprinse între Dâmbovița și Argeșel este dat de mozaicul litologic în care întâlnim depozite oligocene de marne, argile și șisturi argiloase ce dau forme cu pante domoale, depozite cretacice de conglomerate calcaroase și gresii spre valea Dâmboviței, oligocene la Suslănești și Boteni și eocene la Lăicăi-Oncești. Versantul dinspre Argeșel are o pantă prelungă și uniformă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
carpato-subcarpatică a regiunii cuprinse între Dâmbovița și Argeșel este dat de mozaicul litologic în care întâlnim depozite oligocene de marne, argile și șisturi argiloase ce dau forme cu pante domoale, depozite cretacice de conglomerate calcaroase și gresii spre valea Dâmboviței, oligocene la Suslănești și Boteni și eocene la Lăicăi-Oncești. Versantul dinspre Argeșel are o pantă prelungă și uniformă până la nivelul de 800m de unde începe aliniamentul de izvoare care fragmentează versantul în mici interfluvii paralele ocupate în cea mai mare parte de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
aici pietrișurile și nisipurile helvețiene, translocate din Muncelu Plătica. Pe dreapta râului, versanții sunt văluriți de alunecări active și stabilizate, generate și întreținute de alternanțele de roci cu grade diferite de impermeabilitate: argile, marne, nisipuri, gresii gipsifere de vârstă rupelian-aquitaniană (oligocen). „La Gherghelae” este defileul creat prin extinderea pintenului Muchea lui Toader, coborât din Plătica până în albia râului ce este săpată în gresiile și conglomeratele oligocene. Acesta apare la nord de confluența cu pârâul Măcinic, unde, în cuta anticlinală conglomeratică s-
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de roci cu grade diferite de impermeabilitate: argile, marne, nisipuri, gresii gipsifere de vârstă rupelian-aquitaniană (oligocen). „La Gherghelae” este defileul creat prin extinderea pintenului Muchea lui Toader, coborât din Plătica până în albia râului ce este săpată în gresiile și conglomeratele oligocene. Acesta apare la nord de confluența cu pârâul Măcinic, unde, în cuta anticlinală conglomeratică s-a adâncit Râu Doamnei, după ce a distrus prin eroziune liniară cuvertura de marne oligocene. Depresiunea Corbi-Brădet axată pe râurile Vâlsan și Râu Doamnei ce străpung
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Plătica până în albia râului ce este săpată în gresiile și conglomeratele oligocene. Acesta apare la nord de confluența cu pârâul Măcinic, unde, în cuta anticlinală conglomeratică s-a adâncit Râu Doamnei, după ce a distrus prin eroziune liniară cuvertura de marne oligocene. Depresiunea Corbi-Brădet axată pe râurile Vâlsan și Râu Doamnei ce străpung la sud-est și sud-vest culmea Plaiului Toaca, este sculptată în cea mai mare parte în marne și argile iar în partea centrală apare un banc gros de gresie gălbuie
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a fi evidențiată o cauză tectonică. Râurile care au format această depresiune și-au săpat la început albiile în cuvertura helvețiană, apoi au continuat să se adâncească și să se lărgească mai rapid, datorită ridicărilor levantin-cuaternare, pătrunzând în depozitele marnoase oligocene și apoi în cele conglomeratice eocene interceptate la Sboghițești. Eroziunea torențială și alunecările de teren sunt principalele procese de pantă care au dus la desăvârșirea reliefului depresionar în care predomină versanții cu aspect de glacis,cu înclinare medie și întrerupți
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
dus la desăvârșirea reliefului depresionar în care predomină versanții cu aspect de glacis,cu înclinare medie și întrerupți pe alocuri de rupturi de pantă. Pantele domoale au pondere mare în această depresiune și creează impresia unui relief peneplenizat pe marnele oligocene, datorită nivelului de bază mai ridicat (670m). Subcarpații Argeșului se numără printre unitățile de relief cu cea mai mare intensitate a proceselor de modelare a reliefului, cauzată în general de coroborarea factorilor geologici, geomorfologici, climatici și nu în ultimul rând
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
intensități maxime primăvara când covorul vegetal nu s-a dezvoltat. Culmea Vâlnei-Groapa Oii are pe versantul estic numeroase suprafețe afectate de eroziunea areolară care a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]