195 matches
-
decada11-20 ani anume de 35.08% respectiv 21-30 ani de 49.12%. Dintre cazurile studiate, cel mai frecvent subiecții erau fărĂ ocupație (66,66%) și provin din mediul urban; În rest subiecții erau fie agricultori fie muncitori. Cel mai frecvent, oligofrenii care comit acte antisociale sunt neșcolarizați (35,08%) sau absolvenți ai ÎnvățĂmîntului primar (29,82%), rare fiind cazurile cînd aceștia au absolvit 8 clase sau o școală profesională. Studiind faptele pentru care au fost expertizați din punct de vedere medico-legal
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
și tulburarea ordinii și liniștii publice, urmate la distanță de omor, tentativă de omor precum și rele tratamente aplicate minorului; dintre agresiunile sexuale incriminate cele mai frecvente au fost perversiunile sexuale, violul și tentativa de viol. În 20 de cazuri dintre oligofrenii investigați aceștia aveau antecedente penale, În mare măsură aceștia fiind acuzați pentru fapte similare. Studiind antecedentele patologice am constatat că subiecții interesați au suferit un TCC În copilărie, sunt suferinzi de diferite afecțiuni neurologice (encefalopatie cronică, epilepsie GM, pareze) precum și
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
deficit de abstractizare și generalizare (40,35%), deficit de analiză și sinteză, deficit global al cunoașterii, dificultăți de inserție socio-familială. Alături de acestea s-au mai constatat sugestibilitate crescută, infantilism În comportament, inerție psiho-afectivă, mitomanie, bradipsihie, bradilalie. Încadrările În gradele de oligofrenie conform studiului nostru au fost următoarele: * Intelect de limită - 13 cazuri * Oligofrenie gr. I - 32 cazuri * Oligofrenie gr. II - 12 cazuri * Oligofrenie gr. III - 0 cazuri În funcție de capacitatea de a concepe, pregăti sau prevedea rezultatele unei acțiuni rezultatele expertizelor medico-legale
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
deficit global al cunoașterii, dificultăți de inserție socio-familială. Alături de acestea s-au mai constatat sugestibilitate crescută, infantilism În comportament, inerție psiho-afectivă, mitomanie, bradipsihie, bradilalie. Încadrările În gradele de oligofrenie conform studiului nostru au fost următoarele: * Intelect de limită - 13 cazuri * Oligofrenie gr. I - 32 cazuri * Oligofrenie gr. II - 12 cazuri * Oligofrenie gr. III - 0 cazuri În funcție de capacitatea de a concepe, pregăti sau prevedea rezultatele unei acțiuni rezultatele expertizelor medico-legale psihiatrice au fost: Cu discernămÎnt 42 73,68% FĂră discernămÎnt 12 21
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
de inserție socio-familială. Alături de acestea s-au mai constatat sugestibilitate crescută, infantilism În comportament, inerție psiho-afectivă, mitomanie, bradipsihie, bradilalie. Încadrările În gradele de oligofrenie conform studiului nostru au fost următoarele: * Intelect de limită - 13 cazuri * Oligofrenie gr. I - 32 cazuri * Oligofrenie gr. II - 12 cazuri * Oligofrenie gr. III - 0 cazuri În funcție de capacitatea de a concepe, pregăti sau prevedea rezultatele unei acțiuni rezultatele expertizelor medico-legale psihiatrice au fost: Cu discernămÎnt 42 73,68% FĂră discernămÎnt 12 21,05% DiscernămÎnt diminuat 3 5
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
s-au mai constatat sugestibilitate crescută, infantilism În comportament, inerție psiho-afectivă, mitomanie, bradipsihie, bradilalie. Încadrările În gradele de oligofrenie conform studiului nostru au fost următoarele: * Intelect de limită - 13 cazuri * Oligofrenie gr. I - 32 cazuri * Oligofrenie gr. II - 12 cazuri * Oligofrenie gr. III - 0 cazuri În funcție de capacitatea de a concepe, pregăti sau prevedea rezultatele unei acțiuni rezultatele expertizelor medico-legale psihiatrice au fost: Cu discernămÎnt 42 73,68% FĂră discernămÎnt 12 21,05% DiscernămÎnt diminuat 3 5,26% În loc de concluzii, pe baza
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
medicinii generale, psihiatriei, neurologiei, psihologiei, pedagogiei, geneticii, sociologiei etc. (Cozma, Gherguț, 2000). Literatura de specialitate utilizează o serie de termeni sinonimi pentru a desemna dizabilitatea mentală, dintre care cei mai frecvenți sunt: deficiență mentală, disabilitate mentală, întârziere mentală, înapoiere mentală, oligofrenie, arierare mentală, retard mental, insuficiență mentală, subnormalitate mentală, retard intelectual, handicap mental, debilitate mentală, amenție, alterarea comportamentului adaptiv etc. Istoricul abordării științifice a deficienței mentale a fost făcut, în cadrul literaturii românește de specialitate, de autori ca Mariana Roșca (1967), Ș
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu un șanț specific. Pielea este uscată, aspră, slab irigată, flască, neobișnuit de elastică, roșie pe obraji, cianotică la extremități. Musculatura este hipotonică. Organele genitale subdezvoltate. Dezvoltarea neuropsihică în general, întârzierea în dezvoltarea psihomotrică are o componentă de deficiență mentală (oligofrenie) care poate merge de la o deficiență mentală lejeră (IQ = 65) până la o idioție profundă. După literatura de specialitate cei mai mulți mongoloidieni sunt în limita IQ = 35 - 50, dar se pot întâlni și cazuri de dezvoltare mentală normală. Dezvoltarea psihomotricității toate componentele
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de gândire și de înțelegere a dinamicii acestora. În sensul acesta avem două tipuri de „modele de evoluție”: modelul clinico-psihiatric și modelul psihopatologic. 1) Modelul clinico-psihiatric În conformitate cu acest model de evoluție clinică, se consideră că bolile psihice pot fi constituționale (oligofreniile, psihopatiile) sau dobândite (acute sau cronice). În prima categorie avem de-a face cu personalități imature ca nivel de dezvoltare globală sau anormal structurate. În cel de-al doilea caz avem de-a face cu personalității normale, dar care au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de integrare apărută sau produsă în cursul perioadei de formare a sistemului personalității și ea constă din oprirea în dezvoltare a instanțelor structurale ale personalității, la diferite niveluri de dezvoltare. Acest model este ilustrat de stările de arierație mintală sau oligofrenii și nu poate fi recuperat, în ceea ce privește „restructurarea” sistemului personalității, ci poate fi numai compensat, în cadrul unor anumite limite prin metode de psihopedagogie specială etc. 2) Deteriorarea Deteriorarea este un proces psihopatologic de dezintegrare a sistemului personalității care se produce după
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atenția poate fi exagerată sau diminuată, mergând până la completa ei suprimare (aprosexie). O scădere globală a atenției apare în confuzia mintală în legătură cu tulburările stării de conștiință. Acest aspect mai poate fi întâlnit și în stadiile de debut ale PGP, în oligofrenii, stările demențiale, melancolie și schizofrenie. O exagerare a atenției este semnalată în cursul crizelor de excitație maniacală, delirurile sistematizate, stările ipohondriace, ideile obsesive. Tulburările de orientare Orientarea este capacitatea unei persoane de a se adapta sau integra în toate situațiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întâlnite în sfera psihopatologiei, sunt în raport direct cu formele orientării și anume tulburări de dezorientare spațială, tulburări de dezorientare temporală și tulburări de dezorientare raportate la propria sa persoană. Tulburările de orientare sunt deosebit de frecvente în următoarele situații patologice: oligofrenie, în cursul evoluției clinice a demențelor presenile și senile, în psihosindroamele organice cerebrale, în cursul tulburărilor stării de conștiință vigilă (stări crepusculare, delir, epilepsie), în cursul tulburărilor de memorie. Tulburările de conștiință În psihologie conștiința se definește ca fiind starea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoștință prin reprezentări mintale a activității conduitelor personale; d) raporturi pozitive de adaptare-integrare cu medial ambiant. Aspecte psihopatologice A. Porot, referindu-se la aspectele psihopatologice ale personalității, clasifică tulburările acesteia în următoarele categorii: 1) Tulburări de dezvoltare și continuitate: a) oligofreniile: nedezvoltarea sistemului personalității, b) stările de dezechilibru caracterial de tipul constituțiilor psihopatice, c) stările de arierație afectivă a personalităților nevrotice datorate unor frustrări, complexe, carențe emoționale, traume psihice. 2) Tulburările de unitate ale personalității de tipul: dedublarea personalității, depersonalizare, disociere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindroamele afective, 3) sindroamele delirante endogene, 4) sindroamele halucinatorii, 5) sindroamele delirante organice, 6) sindroamele confuzionale. Sindroamele ireversibile sunt cele care privesc sfera personalității și ele cuprind următoarele: 1) sindroamele legate de procesele de formare-maturizare psihică; a) arierația mintală sau oligofreniile, b) psihopatiile. 2) sindroamele legate de procesele de deteriorare psihică; a) deteriorarea intelectuală de cauză organică cerebrală (demențele), b) deteriorarea personalității consecutivă evoluției îndelungate a unui proces psihotic (stările defectuale post-procesuale). Vom prezenta, în cele ce urmează, principalele caracteristici psihopatologice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
creștere, maturizare, individualizare, formarea Eului, identitatea persoanei); iar pe de altă parte, privesc descreșterea sau degradarea ca formă de „degenerescență” a intelectului și a personalității individului respectiv. În primul caz avem de-a face cu stările de arierație mintală, sau oligofreniile, și cu psihopatiile, pe când în cel de-al doilea caz, cu demențele și cu stările defectuale post-procesuale. Al doilea punct de vedere psihopatologic considerate sindroamele, are un caracter descriptiv, de tip formal-structuralist, așa cum se poate vedea în schema anexă a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conștiinței morale; c) stările de intensitate psihotică ce necesită internarea bolnavilor; d) stările perverșilor, corespunzând cu moral insanity al autorilor englezi, cu folie morale a autorilor francezi sau cu anetopații lui Karpman (mitomani, perverși sexuali, sadici, huligani, vagabonzi, piromani); e) oligofrenii cu tulburări de comportament de natură psihopatică, diferiți de cei „liniștiți”, educabili și adaptabili, firește, în limita gradului oferit de oligofrenie. Din punct de vedere psihogenetic, factorii psihopatologici incriminați în geneza acestor tipuri de sindroame psihopatologice sunt următorii: - constituția heredo-psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu folie morale a autorilor francezi sau cu anetopații lui Karpman (mitomani, perverși sexuali, sadici, huligani, vagabonzi, piromani); e) oligofrenii cu tulburări de comportament de natură psihopatică, diferiți de cei „liniștiți”, educabili și adaptabili, firește, în limita gradului oferit de oligofrenie. Din punct de vedere psihogenetic, factorii psihopatologici incriminați în geneza acestor tipuri de sindroame psihopatologice sunt următorii: - constituția heredo-psihică de tip dezechilibrat, - inducția modelului parental (familie dezorganizată, răul model, frustrări, carențe educaționale), - rezonanța psihogenă (respingere, ostilitate, excludere, agresivitate în familie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale inteligenței bolnavului. Ea poate interesa și se poate fixa la anumite paliere evoluând până la o stare demențială totală. Slăbirea intelectuală trebuie fundamental deosebită de starea de insuficiență mintala primitivă, congenitală și constituțională, specifică debilității mintale și altor forme de oligofrenie (A. Porot). În cazul demențelor, asistăm la următoarele modificări de ordin psihopatologic: - scăderea atenției; - amnezie antero-retrogradă; - incapacitatea de a prelucra și de a asimila cunoștințe noi; - incapacitatea de a putea mobiliza și dispune de cunoștințele vechi, anterioare; - regresiune afectivă cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
respectivi. II) Cercul din dreapta sus, cuprinde tulburările psihice caracterizate printr-o predispoziție constituțională anormală a personalității. Ele cuprind tulburările constituționale de caracter și temperament (psihopatiile), precum și situațiile de deficiență intelectuală datorate unor nedezvoltări intelectuale ale individului (stările de arierație mintală) oligofreniile. III) Cercul din stânga sus, cuprinde reacțiile psihice și dezvoltările anormale la evenimentele vieții trăite, precum și efectul acestor evenimente psihotraumatizante asupra individului (reacții, nevroze și dezvoltări). Sectoarele psihopatologice cuprinse în cercurile II și III, desemnează „anomaliile cantitative” ale personalității, între ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a unei opriri în dezvoltare a sistemului personalității, datorate unor cauze diferite (toxice, traumatice, infecțioase, genetice etc.) care survin în viața intrauterină, în perioada prenatală sau imediat postnatală a individului. În această categorie intră următoarele tulburări: stările de arierație sau oligofreniile. 5) Tulburări psihice grave datorate unor deteriorări severe, cu evoluție cronic-progresivă a sistemului personalității și care apar fie în perioada presenilă (demențele Pick și Altzheimer), fie în perioada de involuție senilă (demența senilă și presbiofrenid) și care realizează tabloul clinic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel tablou clinic de alură schizofreniformă care se dezvoltă pe fondul mintal al unei oligofrenii, fiind cunoscut și sub denumirea de hebefrenie grefată. Schizofrenia afectivă Deși considerate de E. Kraepelin ca fiind entități clinico-psihiatrice diferite și bine individualizate, psihozele afective și psihozele schizofrenice se întâlnesc în multe privințe în sfera psihopatologică recunoscută în prezent ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la psihozele afective cu evoluție periodică, de tipul PMD, în ceea ce privește evoluția lor fazică, precum și de la schizofrenie, în ceea ce privește conținutul clinic, sau configurația psihozei. Acest grup de psihoze endogene atipice corespunde cu „ciclofreniile” descrise de Al. Obregia. 30. STĂRILE DE ARIERAȚIE MINTALĂ Oligofreniile Cadrul psihopatologic Stările de arierație mintală sau oligofreniile au avut o evoluție interesantă din punct de vedere psihopatologic, dar și din punct de vedere social, psihopedagogic și psihometric. În secolul al XVIII-lea, sub termenul de idiotism era cuprins un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
PMD, în ceea ce privește evoluția lor fazică, precum și de la schizofrenie, în ceea ce privește conținutul clinic, sau configurația psihozei. Acest grup de psihoze endogene atipice corespunde cu „ciclofreniile” descrise de Al. Obregia. 30. STĂRILE DE ARIERAȚIE MINTALĂ Oligofreniile Cadrul psihopatologic Stările de arierație mintală sau oligofreniile au avut o evoluție interesantă din punct de vedere psihopatologic, dar și din punct de vedere social, psihopedagogic și psihometric. În secolul al XVIII-lea, sub termenul de idiotism era cuprins un ansamblu de tulburări psihice de tip deficitar. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
social, psihopedagogic și psihometric. În secolul al XVIII-lea, sub termenul de idiotism era cuprins un ansamblu de tulburări psihice de tip deficitar. În secolul al XIX-lea, Esquirol face distincția dintre aceste tulburări denumite stări de arierație mintală sau oligofrenii și demențe. În sensul acesta, referindu-se la oligofrenii, el distinge două forme de arierație mintală profundă: imbecilitatea și idioția. Ulterior acestor două forme se mai adaugă o a treia, reprezentată prin debilitatea mintală și ulterior cea de encefalopatie infantilă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sub termenul de idiotism era cuprins un ansamblu de tulburări psihice de tip deficitar. În secolul al XIX-lea, Esquirol face distincția dintre aceste tulburări denumite stări de arierație mintală sau oligofrenii și demențe. În sensul acesta, referindu-se la oligofrenii, el distinge două forme de arierație mintală profundă: imbecilitatea și idioția. Ulterior acestor două forme se mai adaugă o a treia, reprezentată prin debilitatea mintală și ulterior cea de encefalopatie infantilă. În secolul XX în cadrul stărilor deficitare se descriu următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]