196 matches
-
întârziere mintală severă (IQ= 20-35 BinetStanford și IQ= 25-39 Wechsler); întârziere mintală profundă (IQ sub 19 BinetStanford și IQ sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după V. Predescu (utilizează terminologie psihiatrică): intelect de limită; oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10 ani, VC=14 ani); deficienți semieducabili sau parțial recuperabili
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și IQ= 25-39 Wechsler); întârziere mintală profundă (IQ sub 19 BinetStanford și IQ sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după V. Predescu (utilizează terminologie psihiatrică): intelect de limită; oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10 ani, VC=14 ani); deficienți semieducabili sau parțial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în condițiile unei organizări mintale normale, individul nu poate depăși anumite limite de adaptare și învățare. Literatura de specialitate utilizează o serie de termeni sinonimi pentru a desemna deficiența mintală, dintre care cei mai frecvenți sunt: întârziere mintală, înapoiere mintală, oligofrenie, arierare mintală, insuficiență mintală, subnormalitate mintală, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală, amenție, alterarea comportamentului adaptiv, alterări ale abilității/maturității de învățare și socializare etc. Majoritatea acestor termeni sunt utilizați cu precădere în domeniul psihiatric. În ultimii ani, termenii din
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
întârziere mintală severă (IQ = 20‑35 Binet‑Stanford și IQ = 25‑39 Wechsler); - întârziere mintală profundă (IQ sub 19 Binet‑Stanford și IQ sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după V. Predescu (utilizează denumiri din sectorul psihiatric): - intelect de limită; - oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); - oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); - oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico‑educațional‑social putem identifica: a) codificare după OMS și J. Lang: - deficienți mintal educabili (IQ = 55‑70, VM = 10
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Binet‑Stanford și IQ = 25‑39 Wechsler); - întârziere mintală profundă (IQ sub 19 Binet‑Stanford și IQ sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după V. Predescu (utilizează denumiri din sectorul psihiatric): - intelect de limită; - oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); - oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); - oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico‑educațional‑social putem identifica: a) codificare după OMS și J. Lang: - deficienți mintal educabili (IQ = 55‑70, VM = 10 ani, VC = 14 ani); - deficienți semieducabili
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Wechsler); - întârziere mintală profundă (IQ sub 19 Binet‑Stanford și IQ sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după V. Predescu (utilizează denumiri din sectorul psihiatric): - intelect de limită; - oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); - oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); - oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico‑educațional‑social putem identifica: a) codificare după OMS și J. Lang: - deficienți mintal educabili (IQ = 55‑70, VM = 10 ani, VC = 14 ani); - deficienți semieducabili sau parțial recuperabili (IQ = 50‑55
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
autori insipizi). „Mila e umană și bărbătească, domnilor nietzscheeni!” scrie Eugen Ionescu într-o cronică pariziană apărută în 1939 în Viața românească. Lăsând la o parte încetățenita eroare de a vedea în Nietzsche un preconizator al insensibilității și cruzimii (dar oligofrenii subumani care se pretindeau nietzscheeni așa credeau), e bine ca fraza lui Eugen Ionescu să fie reamintită, deși, bineînțeles, nu e singurul care să fi afirmat acest adevăr; doi mari scriitori, nietzscheeni adevărați și reputați ca „duri”, Montherlant și Malraux
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dezvoltare accentuată a unei aptitudini speciale în dauna unor carențe intelectuale severe. Este vorba despre persoane denumite „idioți savanți”. Exemple: G. Mind, debil mintal, picta pisici cu atâta măiestrie încât a fost poreclit „Rafael al pisicilor”. Georges și Charles, cu oligofrenie, nefiind capabili de nicio judecată elementară, posedau o impresionantă capacitate de calcul matematic, cu performanțe comparabile cu ale calculatoarelor. [25] Combinarea specifică diferită de la o persoană la alta - a aptitudinilor care asigură posibilitatea desfășurării creatoare și originale a unei anumite
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
anamneză, examenul stării prezente, formularea unui diagnostic și aprecierea evoluției sale (prognostic) sub indicația terapeutică stabilită. Însă trebuie precizat de la bun început că devierile de conduită constituite ca simptom în diversele suferințe clinice cu etiologie și mecanisme foarte diferite (epilepsie, oligofrenie, demență, encefalită epidemică, debut de schizofrenie) nu prezintă decât o importanță cu totul minoră pentru lucrarea de față. 2.4.1.Devieri de conduită particularizate pe etape de vârstă și după semnificația lor socială a.La vârsta preșcolară multe dintre
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a sistemului nervos simpatic, cât și a sistemului endocrin, medulosuprarenala deține un loc aparte în reglările neuro-endocrino-vegetative. Biosinteza catecolaminelor se realizează la nivel neuronal din tirozină sau prin hidroxilarea prealabilă a fenilalaninei cu ajutorul fenilalanil hidroxilazei, al cărei deficit genetic determină oligofrenia fenilpiruvică. Din hidroxilarea tirozinei rezultă dihidroxifenilalanina (DOPA), iar prin decarboxilarea acestora se formează dopamina, ca mediator chimic și, totodată, precursor al noradrenalinei, principalul neurotransmițător simpatico-adrenergic. Sub influența unei enzime metilante din glanda medulosuprarenală, noradrenalina este transformată în adrenalină (fig. 48
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este adaptat necesităților acestei categorii, și prin urmare vor trebui intreprinse măsuri specifice adaptate procesului de integrare, În procesul instructiv educativ și apoi În mediul social. Cu acuratețea specialistului autoarea abordează problematica deficienților pornind de la cele 5 tipuri; deficiențele mentale (oligofreniile gr I, II, III și deficiențele la limită), deficiențele neuropsihomotorii (locomoție, percepție, abilități), tulburări de limbaj și deficiențe asociate (autismul, surdomutitate, malformații complexe). Educatorul va găsi aici prezentate cu acuratețea specialistului descrierea profilului psihopedagogic a fiecărui tip de deficiență, element
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
încredere. Capitolul IV Deficiența (handicapul) de intelect Dintre toate deficiențele, cazurile de întârziere intelectuală sunt cele mai frecvente în colectivitățile de copii, iar, odată cu dezvoltarea exponențială a științei și a creșterii cerințelor față de toți actorii implicați în viața cotidiană, evaluarea oligofreniei se schimbă: cine făcea ieri față provocărilor unui trai bazat pe activități manuale, nu se mai descurcă într-o lume tot mai tehnicizată. Pătrunderea în viață până și a aparaturilor casnice sofisticate face ca abilitățile necesare procesării corecte a acestor
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
se folosi de facilitățile oferite. (Și mai puțini sunt cei capabili să înțeleagă mecanismele de funcționare ale aparatelor de care se servesc zilnic, dar este deja o altă problemă.) De deficiența (handicapul) de intelect se ocupă oligofrenologia. Norbert Sillamy, numind oligofrenia "arierație mentală", o definește drept "insuficiență a dezvoltării intelectuale, ce se opune demenței, care este o deteriorare, o pierdere patologică a inteligenței"44. Așadar, în cazul copilului oligofren, vorbim, în general, despre o nedezvoltare, ceea ce plasează întârzierea mintală în primele
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
norma a rămas cotată la 90, un deficit de 70 este altfel "citit" astăzi decât acum 20 de ani, cu deosebiri mari asupra orientării școlare. Afirmația conform căreia "practic, toate encefalopatiile sunt însoțite de un retard mintal" întregește definiția, întrucât oligofrenia nu este doar înnăscută, ea poate fi și dobândită, doar că, într-adevăr, și acest din urmă caz se opune demenței, fiindcă nu reprezintă o "deteriorare, o pierdere patologică a inteligenței", ci o întrerupere (sau încetinire) în dezvoltare. Fiindcă a
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
rol de mediere, de filtrare 52". Structurile cognitive oferă adaptare la copiii normali și dezadaptare la copiii oligofeni. Studierea cauzelor deficienței Din punct de vedere medical, cele mai des întâlnite cauze ale întârzierii mintale sunt reprezentate de: • eredopatii: • cauze metabolice (oligofrenie fenil-piruvică, boala lui Fölling, tulburări ale metabolismului tirozinei, tulburări ale metabolismului metoninei, idioția ameurotică, boala Tay-Sachs); • cromozomopatii (sindromul Langdon-Down); • embriopatii (rubeolice, diabetice, iatrogene, fetopatii); • prematuritatea (sub 2500 gr. la naștere, născut înainte de termen); • cauze perinatale (factori mecanici, factori chimici, travaliul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
determinanți) și împiedică o concluzie greșită, în urma căreia soarta subiectului poate fi hotărâtă total eronat. Pe de altă parte, nu doar nivelul de inteligență propriu-zis este decisiv în integrarea școlară și socială a unui copil. Avem destule cazuri de false oligofrenii, datorate unor factori de mediu defavorizanți, ai unor traume psihice sau a altor elemente din viața subiectului. Depistarea precoce cade în sarcina specialiștilor, dar este important ca părinții și educatorii să apeleze la aceștia din timp"57. Prin teste nu
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
psihice, cât și în cele instructiv-educative. Principalele "puncte slabe" sunt date de defectele asociate În cazul deficitului de intelect, acestea sunt mai puține tot statistic vorbind decât în cel al tulburărilor senzoriale sau al celor psiho-motrice. Aceasta pentru că, dacă unei oligofrenii îi este asociată cecitatea, de pildă, atunci ea devine retardul de bază. Cele mai dese deficiențe asociate, în care oligofrenia rămâne deficiența de bază, sunt tulburările de limbaj. Chiar și în lipsa unor statistici, putem constata, vizitând orice școală specială, că
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sunt mai puține tot statistic vorbind decât în cel al tulburărilor senzoriale sau al celor psiho-motrice. Aceasta pentru că, dacă unei oligofrenii îi este asociată cecitatea, de pildă, atunci ea devine retardul de bază. Cele mai dese deficiențe asociate, în care oligofrenia rămâne deficiența de bază, sunt tulburările de limbaj. Chiar și în lipsa unor statistici, putem constata, vizitând orice școală specială, că numărul cazurilor cu dislalii, rinolalii, tulburări de ritm și de voce, agrafii, acalculii etc. este sensibil mai mare decât într-
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
blocaj la un anumit palier al vorbirii, blocaj care se resoarbe de la sine. Se cunosc cazurile unor mari personalități care au început să vorbească mult peste etatea normală, însă este adevărat că retardul verbal poate fi și un semn al oligofreniei. Diagnosticul timpuriu al acesteia trebuie să ia în atenție întregul tablou clinic al cazului. Tratamentul în cazul tulburărilor de dezvoltare a limbajului se va face în funcție de evoluția acestuia și de comportamentul general al copilului. Apare asociată oligofreniei. Este vorba despre
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
un semn al oligofreniei. Diagnosticul timpuriu al acesteia trebuie să ia în atenție întregul tablou clinic al cazului. Tratamentul în cazul tulburărilor de dezvoltare a limbajului se va face în funcție de evoluția acestuia și de comportamentul general al copilului. Apare asociată oligofreniei. Este vorba despre faptul că numărul deficiențelor de limbaj este mult mai mare la copiii cu handicap intelectual decât la cei cu un IQ normal (la fel și în cazul celor nevăzători sau surzi.) Fără să trecem în revistă diferențele
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
deficiențe diverse. Am vorbit mai sus despre copiii nesupravegheați cărora porcii le-au mâncat degetele, însă putem da exemple pentru fiecare tip de deficiență (handicap) pentru care modelul deficitar și/sau indiferența aparținătorilor a reprezentat cauza. Am amintit și de oligofrenia datorată subdezvoltării culturale a familiei; am pomenit despre vorbirea oligolalică, având aceleași cauze; iată, am pomenit despre cazul recent al unei tinere care a fost lăsată în întuneric pentru câțiva bănuți... În asemenea situații, două sunt primele măsuri care trebuie
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nevroze, vom găsi: neurastenia, nevroza isterică, nevroza obsesivo-fobică, nevroza anxioasă etc. Printre psihoze, ne vom întâlni cu psihoza manico-depresivă, schizofrenia, psihozele din toxicomanii (printre care și alcoolemia), psihoza traumatică (în urma unei lovituri la cap), paranoia, psihozele din epilepsie, psihozele din oligofrenie etc. Psihodiagnosticul se bazează pe observația profesionistă. Psihodiagnosticul expresiei constituie modalitatea cea mai generală (obiectivă sau subiectivă, competentă sau incompetentă) de a intui și clasifica o anumită perturbare mintală prin intermediul unor particularități de atitudine sau conduită. Dată fiind complexitatea contradicțiilor
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de inducție ideo-afectivă realizându-se înseși premisele intuitive ale psihodiagnosticului expresiei: • nevroticii impresionează prin perseverența și acuitatea trăirilor egofobe; • dizarmonicii psihopați, prin intenționalitatea acțiunilor maligne și insensibilitatea lor morală; • epilepticii, prin expresivitatea angelică, în contrast cu reactivitatea lor explozivă și vîscozitate ideatorie; • oligofrenii, prin inocenta lor sugestibilitate; • maniacii, prin tumultul psihomotor nepotolit și euforie contaminativă; • melancolicii, prin durere morală și autoacuzatoare; • schizofrenii, prin înstrăinare și demodulare ideo-afectivă; • deliranții, prin bogăția și fervoarea argumentării paralogice; • demenții, prin pierderea funcțiilor de cunoaștere și sărăcirea conținutului
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
care să se ducă pentru a obține ceva ce-i va produce plăcere. Multe dintre entități își au chiar originea (și) în domenii ale defectologiei: • la nevroze: nevroza isterică, nevroza obsesivo-fobică, nevroza anxioasă; • la psihoze: psihozele traumatice, din epilepsie, din oligofrenie. Pe deasupra, există o relație evidentă între normalitate, boală psihică și limbaj. Iată câteva corelații amplu prezentate de St. Stössel și D. S. Ogodescu: •eșuarea operațională a epilepticului; • eșecul valorizării la depresiv; • însingurarea schizofrenului; • șurubul infinit al eșuării obsesive; • descentrarea isterică de la
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
corectă din punctul de vedere al conținutului transmis și receptat. Or tocmai aici există numeroase bariere de formă, însă, mai ales, de conținut, pe care le pune boala psihică. Dificultăți sporite prezintă bolnavii psihici cu deficiențe asociate, cum ar fi oligofrenia, tulburări senzoriale, tulburări motrice, de origine socială etc. Tratamentul se va face în funcție de deficiența (handicapul) de bază, însă boala psihică va îngreuna comunicarea dintre defectolog și copil, acesta din urmă acceptându-l cu greu pe cel ce se va ocupa
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]