33 matches
-
sunt apreciate ca pietre semiprețioase ("Peridot" sau "Chrysolith"). Olivina cristalizează in sistemul ortorombic, având o duritate de 6,5-7; in formă curată are culoare galben-brună, sau verzuie până la negru, cu urma albă. Cristalele au un habitus primatic, cu plăci groase. Olivinele sunt cristalele de silicați cele mai frecvente, alcătuind cea mai mare parte a scoarței terestre, unde Mg și Fe se găsesc într-un raport de 9:1, având o parte componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
mare parte a scoarței terestre, unde Mg și Fe se găsesc într-un raport de 9:1, având o parte componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o rocă ce constă aproape exclusiv din olivină având până la 15 cm mărime cristale de Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers prin acțiunea intemperiilor, precipitațiilor și prin contactul cu minerale bogate în soluții hidrotermale se formează serpentine
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
având o parte componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o rocă ce constă aproape exclusiv din olivină având până la 15 cm mărime cristale de Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers prin acțiunea intemperiilor, precipitațiilor și prin contactul cu minerale bogate în soluții hidrotermale se formează serpentine din olivină. Alte forme de transformare a olivinei sunt: Pallasit, Chondrit, Wadsleyit ("Spinell modificat"), Ringwoodit, Perovskit (Mg
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
până la 15 cm mărime cristale de Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers prin acțiunea intemperiilor, precipitațiilor și prin contactul cu minerale bogate în soluții hidrotermale se formează serpentine din olivină. Alte forme de transformare a olivinei sunt: Pallasit, Chondrit, Wadsleyit ("Spinell modificat"), Ringwoodit, Perovskit (Mg,Fe)SiO și Magnesiowüstit (Mg,Fe)O.
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers prin acțiunea intemperiilor, precipitațiilor și prin contactul cu minerale bogate în soluții hidrotermale se formează serpentine din olivină. Alte forme de transformare a olivinei sunt: Pallasit, Chondrit, Wadsleyit ("Spinell modificat"), Ringwoodit, Perovskit (Mg,Fe)SiO și Magnesiowüstit (Mg,Fe)O.
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
scanning electrone microscope" au arătat că compoziția particulelor- a căror mărime este în mare majoritate mai mică de 10 micrometri- este mai apropiată de cea a meteoriților primitivi decât rocile cunoscute pe Pământ. În eșantioane s-au găsit concentrații de olivină și piroxeni. JAXA a făcut un film documentar de 43 de minute, numit în engleză „Hayabusa Back to the Earth”, despre misiunea Hayabusa.
Hayabusa () [Corola-website/Science/319716_a_321045]
-
dar au fost redeschise pe 1 aprilie. Fisura este lungă de 500 m, direcția fiind de la nord-est spre sud-vest, cu 10-12 crateri care aruncă în aer lavă cu o temperatură de 1000 °C până la 150m înălțime. Lava este bazalt din olivină alcalină.Este relativ vâscoasă, ceea ce face să curgă destul de lent, ceea ce face ca această erupție să fie una tipică de efuziune. La 23 martie 2010 a avut loc o explozie de vapori, când lava fierbinte a intrat în contact cu
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
se află la periheliu poate fi de 301 K (+28 °C). Analiza spectroscopică efectuată asupra suprafeței asteroidului a dus la concluzia că Juno poate fi strămoșul chondritelor, o formă foarte întâlnită de meteoriți pietroși compuși din silicați de fier ca olivina și piroxenul. Imaginile în infraroșu arată că Juno are un crater sau o urmă caracteristică unei ejecții de 100 km², rezultatul unui impact recent din punct de vedere geologic. Juno a fost primul asteroid cu privire la care s-a observat o
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]