47 matches
-
măr?... Ce șarpe? ... Ce paradis? Prezintarea biblică a lucrurilor o încurca mai tare. Totuși obținea rezultatul dorit. Pusese pe Nory în mișcare. I - Chiar mâine mă duc la Lina și domnul doctor are să cânte Bach, vrea nu vrea. Amorul nu ologește. îi rămâne destul timp ca să joace tontoroiul, după cum cântă hoțomanul de Lică năstășicăi lui de fată! Așadar, asta era ceea ce vrea Nory să spună. . . . Pentru ca să poată sta cu Mini de vorbă, Nory bruscă pe nemțișor, care, cunoscând clientela, nu se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
toți aracii de la vie. Îi tăiam și-i băgam pe foc. De mic furam. Aveam o cățea mare, albă. Ridicam bățul de aruncam după găini. Eram numărul unu. Din mers le luam, găinile. Treceam... 20 de găini... dădeam și le ologeam. Ologeam trei-patru. Le mâncam, fără să le arăt c-am furat. Le prăjeam, le fierbeam. Ei prăduiau? Prăduia număru’ unu. Aicea, unde stăteam în Băneasa, era doi milițieni periculoși - Piele Lungă și Piele Neagră. Era înalți rău. Unu’ era țigan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
aracii de la vie. Îi tăiam și-i băgam pe foc. De mic furam. Aveam o cățea mare, albă. Ridicam bățul de aruncam după găini. Eram numărul unu. Din mers le luam, găinile. Treceam... 20 de găini... dădeam și le ologeam. Ologeam trei-patru. Le mâncam, fără să le arăt c-am furat. Le prăjeam, le fierbeam. Ei prăduiau? Prăduia număru’ unu. Aicea, unde stăteam în Băneasa, era doi milițieni periculoși - Piele Lungă și Piele Neagră. Era înalți rău. Unu’ era țigan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
o rară bogăție și o limbă foarte puternică și cu care se pot exprima și cele mai alese manifestări ale minții și inimii noastre și că nu avem nevoie, nici să maimuțărim stări sufletești din literatura altor popoare, nici să ologim graiul plin de vigoare și tinerețe al strămoșilor prin tot felul de neologisme care de care mai pestrițe "... „Comitetul de conducere al acestei foi se compune din domnii: Gheorghe Arteni, președinte, învățător, Văleni-Fălciu; Micu Delabăsești, redactor și ziarist; I.V. Bălan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cei mai grei ani ai vieții din mila străinilor! În cît privește casa cea nouă de la Ipotești, ea a fost făcută după lichidarea datoriilor față de Eufrosina Petrino, deci după ianuarie 1855. Matei Eminescu a scris că soră-sa Harieta a ologit la vîrsta de 5 ani, în casa nouă, care se construia 69. Deci prin 1859 încă mai era de lutuit la ea; înseamnă că ridicarea acelei case s-a făcut cu vădite greutăți materiale. Cu o adresă din 3 iulie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă, cel ce va purta cămeșa are să fie fudul cu ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul în picioare, cel care șade jos va ologi, el sau din copiii săi. Sara nu se rășchirează ața pe rășchitoare*, ca nu cumva apoi să se isce sfadă-n casă. Să nu înnoade cineva o ață de mai multe ori, apoi s-o arunce fără s-o deznoade
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă n-are limbă? Oare n-ar fi bun bucuros să poarte pe-un 81 {EminescuOpXV 82} olog în spate, care să vorbească în locul lui? Dar în societatea noastră e tot așa. Prin împărțeala (diviziunea) muncii, cei învățați devin muscular ologi și trebuie hrăniți, iar cei muncitori sunt - în raport cu cultura generală - intelectual orbi și au nevoie de ochii învățatului. În realitate comparația șchioapătă. Societatea are tendența de-a-și crea organe tot mai multe și mai perfecte, pe când la-nceput singurul ei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
De ultimul caz nici nu putea fi vorba, deoarece o informam ori de câte ori treceam prin calmele înălțimi, pe unde îmi plimbam singurătatea. În ceea ce privește „bătăile”, Gloria mințise. Trebuie să recunosc, însă, marele ei talent de a mistifica adevărul, căci de fapt am ologit-o numai o singură dată, cu o bătaie pe care cred că n-o s-o uite până la adânci bătrâneți. Nu atât pentru preacurvie îi muiasem coastele, cât mai mult pentru minciuna odioasă, în care m-am bălăcit din pricina ei. Incidentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
scurtătură în urma noastră, căci era om hursuz și pâclișit popa Oșlobanu [...] - Măi, al dracului venetic și ceapcân de popă! zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc, înghețați de frig și speriați. Cât pe ce era să ne ologească boaita cea îndrăcită, vedea-l-am dus pe năsălie la biserica Sfântului Dumitru de sub cetate, unde slujește... (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentului. 2.Plasează acțiunea în timp și în spațiu, prin elementele de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cât și formă nonreflexivă, între care se pare că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Aluatul se împietrește la copt Ion înțepenește de spate din cauza frigului Roata se înțepenește din cauza noroiului Copacii (se) înverzesc datorită ploii Pământul (s-)a mucegăit din cauză că l-ai udat în exces Pielea (se) necrozează în urma mâncărimii Din cauza degerăturilor Ion a ologit spre 60 de ani Ion s-a ologit căzând de pe pod Metalul (se) oxidează de la oxigen Băsescu pălește în sondaje din cauza gafelor Iarba se pălește din cauza secetei De la pana de curent nu mai pornește monitorul La introducerea CD-ului, calculatorul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
spate din cauza frigului Roata se înțepenește din cauza noroiului Copacii (se) înverzesc datorită ploii Pământul (s-)a mucegăit din cauză că l-ai udat în exces Pielea (se) necrozează în urma mâncărimii Din cauza degerăturilor Ion a ologit spre 60 de ani Ion s-a ologit căzând de pe pod Metalul (se) oxidează de la oxigen Băsescu pălește în sondaje din cauza gafelor Iarba se pălește din cauza secetei De la pana de curent nu mai pornește monitorul La introducerea CD-ului, calculatorul se pornește Vedeta a răcit din cauza vremii înșelătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reflexivă, dacă subiectul participă intens, procesul presupunând un surplus de intensitate (b): (a) Ion albește pe la 40 de ani, ca toată lumea Lui Ion îi anchilozează spatele noaptea De câțiva ani puroiul curge, iar acum piciorul a cangrenat La bătrânețe, a ologit de amândouă picioarele Ion slăbește pe zi ce trece Pentru că are o sensibilitate, gura îi spuzește Ion știrbește pe zi ce trece (b) Ion se albește la față la apariția Ioanei Lui Ion i se anchilozează articulațiile când este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
albește la față la apariția Ioanei Lui Ion i se anchilozează articulațiile când este foarte frig Trebuie anesteziat și operat de urgență, altfel piciorul se cangrenează S-a urcat pe dulap, a sărit, n-a nimerit dormeza și s-a ologit Șurubul s-a slăbit de la șocul puternic Copilul s-a spuzit de la căldura insuportabilă Nu s-a știrbit nimic din bucuria care mă invadase. Analiza propusă de Calude (2007) și exemplificată cu verbul a rugini ( Robinetele au ruginit după câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Câmpia se înverzește primăvara Pomii înverzesc primăvara tranz.: Ion își înverzește pereții part. înverzit, -ă nom. înverzirea, înverzitul A (SE) NECROZA Țesutul de sub pete se necrozează Fibromul necrozează tranz.: Aparatul necrozează țesutul bolnav part. necrozat, -ă nom. necrozarea A (SE) OLOGI Motocicliștii se ologesc Puiul ologește tranz.: Ioana îl ologește pe Ion part. ologit, -ă nom. ologirea, ologitul A (SE) OXIDA Fierul se oxidează în prezența aerului Fierul oxidează în prezența aerului tranz.: Aerul oxidează calciul part. oxidat, -ă nom. oxidarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
primăvara Pomii înverzesc primăvara tranz.: Ion își înverzește pereții part. înverzit, -ă nom. înverzirea, înverzitul A (SE) NECROZA Țesutul de sub pete se necrozează Fibromul necrozează tranz.: Aparatul necrozează țesutul bolnav part. necrozat, -ă nom. necrozarea A (SE) OLOGI Motocicliștii se ologesc Puiul ologește tranz.: Ioana îl ologește pe Ion part. ologit, -ă nom. ologirea, ologitul A (SE) OXIDA Fierul se oxidează în prezența aerului Fierul oxidează în prezența aerului tranz.: Aerul oxidează calciul part. oxidat, -ă nom. oxidarea, oxidatul A (SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
înverzesc primăvara tranz.: Ion își înverzește pereții part. înverzit, -ă nom. înverzirea, înverzitul A (SE) NECROZA Țesutul de sub pete se necrozează Fibromul necrozează tranz.: Aparatul necrozează țesutul bolnav part. necrozat, -ă nom. necrozarea A (SE) OLOGI Motocicliștii se ologesc Puiul ologește tranz.: Ioana îl ologește pe Ion part. ologit, -ă nom. ologirea, ologitul A (SE) OXIDA Fierul se oxidează în prezența aerului Fierul oxidează în prezența aerului tranz.: Aerul oxidează calciul part. oxidat, -ă nom. oxidarea, oxidatul A (SE) PĂLI Florile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
își înverzește pereții part. înverzit, -ă nom. înverzirea, înverzitul A (SE) NECROZA Țesutul de sub pete se necrozează Fibromul necrozează tranz.: Aparatul necrozează țesutul bolnav part. necrozat, -ă nom. necrozarea A (SE) OLOGI Motocicliștii se ologesc Puiul ologește tranz.: Ioana îl ologește pe Ion part. ologit, -ă nom. ologirea, ologitul A (SE) OXIDA Fierul se oxidează în prezența aerului Fierul oxidează în prezența aerului tranz.: Aerul oxidează calciul part. oxidat, -ă nom. oxidarea, oxidatul A (SE) PĂLI Florile se pălesc de la căldură
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-L predicăm și să-L descoperim lumii oarbe și confuze pe Cristos «Uită-te la noi!» În acel moment cuvântul era adresat unei persoane precise; dar poate că în ochii Apostolilor, plini de Duhul Sfânt, se înfățișa o lume întreagă ologită din naștere, paralizată în suflet, căreia trebuia să îi fie vestită deopotrivă vocea imperioasă a Învierii: «În numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!» Aceasta a fost și intonația predicării apostolice: «El este piatra disprețuită de voi, constructorii, Care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Dumnezeu mințile, e clar. Sau băutura ? — Dumnezeu ne-a dat mințile, dragă prietene. Băutura, ce-i drept, ni le-a cam luat. Dar domnișoara frumoasă fără nume ne-a furat dragile noastre inimioare. Dacă nu mergem la Răcaru, o să rămânem ologi pe viață, de regret. Abia o să respirăm și-o să ne mișcăm tot mai greu în lumea asta nebună și agitată, sperând s-o mai întâlnim măcar o dată pe muza de la miezul nopții de la Kogălniceanu, înțelegi ? — Cristi, măcar tu spune-mi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fi respectiva instituție imperfectă, dar nici chiar așa În locul celor din completul de judecată l-aș acționa imediat în Justiție pentru ofensă adusă unui organ aflat în exercițiul funcțiunii. Cât privește faptele lui Cosma, într-adevăr, curat activitate sindicală Să ologești tot ce găsești în cale, să incendiezi și să omori, să încerci să schimbi ordinea în stat așa cum s-a întâmplat în 1999, în văzul unei întregi lumi e o simplă rutină doar în lumea coșmarescă ale cărei cărămizi sunt
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
ajută oamenii necăjiți, arată calea bună copiilor rătăciți, isi cunoaște toți copacii din pădure, îi strigă pe nume sau pe porecla, dar îi blestema să fie tăiați de om sau trăsniți de fulger când o supără. Pedepsește (sperie, ia glasul, ologește, pocește) bărbații care fluiera sau cântă prin pădure și-i trezesc copiii, tăietorii de lemne care nesocotesc regulile pădurii, pe cei care culeg fructele de pădure (mere și pere sălbatice, alune) în ziua de 19 august, etc. Oamenii se pot
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]