36 matches
-
Russcaia dușa, ș.a. Revenirea Basarabiei la România în 1918 a contribuit la dezvoltarea localității în alte condiții. Satul este inclus în plasa Rezina, județul Orhei. În sat activau: o gospodărie agricolă, o cooperativă de consum, patru mori de apă, o oloiniță, o scărmănătoare și cinci cîrciume. A fost deschisă școala primară. Reanexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind retragerea gospodarilor în România, exilarea în Siberia și colectivizarea forțată. ActivitățiLe
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
deschisă școala primară. Reanexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind retragerea gospodarilor în România, exilarea în Siberia și colectivizarea forțată. ActivitățiLe meșteșugărești au fost stopate, au dispărut morile, oloinița, scărmănătoarea. A fost formată gospodăria colectivă - colhozul, care a schimbat mai multe denumiri, ultima fiind „28 iunie”. În timpul celui de-al doilea război mondial trupele române, aflate în apropierea localității Mateuți, au fost atacate de circa 900 de civili, de
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
anul 2004 fabrica este privatizată de o persoană individuală. În prezent fabrica acoperă circa 80% din necesarul de pâine a satului și produce o gamă largă de paste făinoase. În sat în anii 1994, 1999, 2000 au fost construite 3 oloinițe care prelucrează materia primă locală. Ca materie primă este folosită floarea soarelui și se obțin următoarele produse: ulei vegetal, srotul, care este folosit în gospodăriile localnicilor sau este exportat. Industria cărnii este reprezentată de complexul zootehnic din satul vecin Văratic
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
peste râu cu ajutorul plutei. Are 96 de case cu o poplație de 876 de suflete, țărani români. Locuitorii se ocupă cu uscarea prunelor, cari se vând peste Nistru". În 1923 Lalova avea 235 de gospodării , o curte boierească, moară și oloiniță, 2 școli primare, 5 cârciumi. Stodolna (Cobâleanca) întrunea 152 de case, o gospodărie boierească cu un atelier industrial, o școală primarăși 3 cârciumi. Sovieticii după ce au mutat frontiera de pe Nistru pe Prut, au numărat și înregistrat 1259 de locuitori. În
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
comună activează în prezent: - SRL - 7 („LargoFar”, „Dimilita-Rex”, „RoșLarAgro”, ”DIVAX-EXIM”, „Izvorul fermacat” ș.a.); - Întreprinderi Individuale - 15; - Gospodarii Țărănești individuale - 1250 (18 ha) - Gospodarii Țărănești colective - 165 (30 ha) - Întreprinderi de comerț - 15 - Farmacii - 4, (2 dintre care sînt farmacii veterinare) - Oloinițe - 4 - Mori - 2 - Asociația de Economii și Împrumut a Cetățenilor; - Centrul de Consultații și Școlarizare a Agriculturii „ACSA” - Magazin agricol „Style Plus”; - Puncte de colectare a laptelui - 5 - Piață comunală pentru 250 de locuri (0,76 ha) - Benzinărie - Stație de
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
satului sunt români, 18 % sunt de origine ucraineană, 1% ruși și 1% alte etnii. Aici functionează: Oficiul medicului de familie, o gradiniță de copii cu 160 de locuri, un gimnaziu, o Casă de Cultură, un oficiul poștal, 6 magazine, o oloiniță, o moară pentru măcinarea grâului. De asemenea, există un monument dedicat soldaților căzuți în Al Doilea Război Mondial și un monument dedicat Oamenilor Deportați. Pe teritoriul satului află 15,3 km de drumuri, dintre care 4,3 km asfaltate și
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
director Mihail Sochircă), 101 gospodării țărănești (de fermier), gimnaziul "Veniamin Apostol", avînd 10 profesori și 110 elevi, grădiniță de copii, biblioteca sătescă și biblioteca școlară, căminul cultural, oficiul medicului de familie, biserica "Adormirea Maicii Domnului", proaspăt repărată, funcționază moara și oloinița. Aici șînt 130 de fîntîni și 3 magazine. Autoritățile sovietice au înregistrat la 10 noiembrie 1940, în Dubna, 1,410 locuitori, dintre care 1,329 erau moldoveni, 27-ruși, 24-ucraineni, restul- de alte etnii. În 1941 și Dubna a cunoscut primul
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
exploatare clădirea școlii elementare de scris și citit În 1955 s-a încheiat radificarea satului. De atunci dezvoltarea social - culturală a satului a cunoscut ritmuri mai accelerate. În anul 1961 a fost dat în expluatare sediul cîrmuirii gospodăriei, moară și oloinița. În anul 1963 și-a deschis ușile în fața locuittttorilor satului Casă de Cultură. În 1965 a fost deschisă casă de deservire socială, în 1966-s-a încheiat electrificarea satului, a fost pus Monumentul eroilor căzuți pe front. În a. 1980 a fost
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
cuptoare de ars oale, exponate ceramice de Marginea, Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la Rădăuți, râșniță și moară de mână, vânturătoare, piuă pentru desfăcat porumb, pive pentru frâu etc.
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
de asemenea varietatea stilurilor arhitectonice reprezentate în muzeele în aer liber, prin construcțiile din diferite zone etnografice, varietatea instalațiilor tehnice care însumează aproape toate ocupațiile și meșteșugurile practicate pe întreg teritoriul României (mori de apă și de vânt, șteampuri aurifere, oloinițe, vâltori, stâne sau sălașuri temporare de oier, teascuri de stors strugurii, ateliere de fierărie, de olărie, rotărit, glăjării, ateliere de cojocari, țesători, etc) și construcții sociale din satele noastre: școli, primării, biserici. Din punct de vedere al materialelor folosite de
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
În 1918, între mănăstirea Curchi și schitul care aparținea mănăstirii intervine un conflict, care duce la despărțirea lor. În octombrie 1959 "schitul Pripiceni-Curchi" se desființează, iar averea este confiscată (80 ha. pământ arabil, 25 ha. pădure, o moară și o oloiniță), călugării la rândul lor sunt transferați la mănăstirea Căpriana. Chiar în altarul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” se înființează bucătăria unei cantine a spitalului TBC, instalat în mănăstire. Până în anul 1961 edificiile mănăstirii sau aflat sub gestiunea colhozului din localitate, apoi
Mănăstirea Pripiceni-Curchi () [Corola-website/Science/333928_a_335257]