1,169 matches
-
ia cu mine rău. Aceste însușiri - și încă multe, pe care le ... Citește mai mult Vitalitatea versului frumos Scriitorul Nicolaie Dincă scrie așa cum simte, cum gândește, cum trăiește; și simte frumos, gândește frumos - și trăiește așijderea. Cu naturalețea și vitalitatea olteanului sudist, care, dacă n-a avut șansa muntelui gorjean, are în schimb trăinicia repetabilei poveri a firului de iarbă, umbra amară a pelinului, răsuflarea fierbinte a miriștii eliberate de rodul pământului, răcoarea de sub streașina Oltului. Parafrazându-l pe Dinu Săraru
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
răsuflarea fierbinte a miriștii eliberate de rodul pământului, răcoarea de sub streașina Oltului. Parafrazându-l pe Dinu Săraru, se poate spune că Nicolaie Dincă, dacă a ratat clipa, a câștigat veșnicia. În egală măsură, sincer și prudent (să ne amintim zisa olteanului de geniu Marin Sorescu: ... „nu uitați că eu sunt suspicios ca un țăran de la Dunăre”) după cum însuși Imnul o afirmă: sincer și bun pentru cin’ se ia cu mine bine; mușcător pentru cin’ se ia cu mine rău. Aceste însușiri
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
că are rădăcină! Vatra satului s-a format la Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
și naturalistul Atanasie Fătu, care a cumpărat acea suprafață de teren special pentru amenajarea ei. Încă de la poartă, vizitatorul este surprins de frumusețea aranjamentelor florale sub formă de romburi puse cap la cap, precum piesele din Coloana infinitului a genialului oltean de la Hobița, Constantin Brâncuși. Era un soi de varză ornamentală cu frunze de la alb imaculat, la verde cu vârfurile frunzelor mov, galbene, sau liliachii. Unele cu corola rotunda, altele cu frunzele crețe ca de ferigă și cu marginile multicolore. Adevărate
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
fuseseră străini. S-au întors la Sibiu la pensie, doar după ce și-au împlinit datoria de inflorire a patriei... Așa că eu sunt născută, crescută și educată la Craiova. Am respirat atmosfera olteană, iar în final m-am căsătorit cu un oltean. Îmi făceam doar vacanțele în Mărginimea Sibiului, la bunici, dar verile petrecute acolo m-au impresionat profund și au ajuns să mă influențeze în feluri pe care nici nu le-aș fi bănuit. - Ați făcut studii universitare la Craiova, iar
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
hotar cu localitatea Mălaia prin satul Săliște. În zona Brezoiului circulă foarte multe legende, unele dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
o apreciată emisiune des televizată. Sugestivă, expresia poate genera variate și interesante emisiuni. Ca sintagmă este însă o catastrofă. Pot oare spune „Așa-i neamțul” deoarece neamțul este muncitor, inventiv, punctual și drept? Românul este isteț, este adevărat pentr-un oltean. Românu-i domol, adevărat pentru un moldovean. Românu-i cult și tenace, adevărat pentr-un ardelean. Toți cei menționați sunt români iar calitățile menționate se pot extinde prin generalizare. Dar sintagma „Așa-i românul” se referă în general peiorativ. Cu excepția Columnei lui
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470037312.html [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017 Toate Articolele Autorului Vitalitatea versului frumos Scriitorul Nicolaie Dincă scrie așa cum simte, cum gândește, cum trăiește; și simte frumos, gândește frumos - și trăiește așijderea. Cu naturalețea și vitalitatea olteanului sudist, care, dacă n-a avut șansa muntelui gorjean, are în schimb trăinicia repetabilei poveri a firului de iarbă, umbra amară a pelinului, răsuflarea fierbinte a miriștii eliberate de rodul pământului, răcoarea de sub streașina Oltului. Parafrazându-l pe Dinu Săraru
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
răsuflarea fierbinte a miriștii eliberate de rodul pământului, răcoarea de sub streașina Oltului. Parafrazându-l pe Dinu Săraru, se poate spune că Nicolaie Dincă, dacă a ratat clipa, a câștigat veșnicia. În egală măsură, sincer și prudent (să ne amintim zisa olteanului de geniu Marin Sorescu: ... „nu uitați că eu sunt suspicios ca un țăran de la Dunăre”) după cum însuși Imnul o afirmă: sincer și bun pentru cin’ se ia cu mine bine; mușcător pentru cin’ se ia cu mine rău. Aceste însușiri
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
care oltenașul le-a luat cu sine în lume, nu înainte de-a le fi adaptat, modelat, îmbunătățit, înmulțit și călit în creuzetul alchimiei sale sufletești. Însușiri care au înflorit artistic în poezie, în proză, în teatru. Până la această oră, olteanul în vârstă de 48 de ani - slătinean și polițist de profesie, cu un master în Drept și absolvent al Școlii Populare de Artă Craiova, secția Actorie - a scris și publicat câteva volume de poezii („Atingerea muzei”, „(În)cântarea cuvintelor”, „Roua
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
ne mințea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Varcolacii_povestire_de_alf_al_florin_tene_1361604569.html [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
nervoasă, am aflat Că unu-i medic second-hand. O doamnă la medicină legală Pe soț așa l-am cunoscut, Un semn cu ochiul mi-a făcut. A fost destinul meu, pesemne, Îmi face și acuma semne. Operație pe coloană la olteni Mi-a zis un medic bun, oltean, Că operează de un an Un tip bărbos și cu artrită Ce-avea coloana... infinită. Recunoaștere Tot îmi spune-ntruna: Ești o nulitate ! Dar când merg la doctor după sănătate, Când pun euroii
N-AŞ STA ÎN SPITAL O ORĂ, DACĂ N-AŞ AVEA O SORĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401423808.html [Corola-blog/BlogPost/342398_a_343727]
-
al ascultătorului care dă pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se topesc de dragul păsărilor olteanul, mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
ne mințea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Varcolacii_povestire_de_alf_al_florin_tene_1361604914.html [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
Rusca, 1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui), Nicolae Breban, D.R. Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor, Somnul Pământului), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae Tăutu, Zaharia Stancu etc. Lista este lungă, dar, mă opresc cu exemplele. În acest context, criticii, foiletoniștii, cronicarii de carte, dar și de arte plastic și-au irosit timpul abordând astfel
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
necazuri inerente, s-a decis să-și depene într-o carte de memorii, amintirile. Așa se face că la vârsta de 78 de ani a oferit cititorilor cartea intitulată „Am râs mult și am plâns puțin,” cu subtitlul „Memoriile unui oltean, care s-a străduit cât a trăit să rămână om” Din această valoroasă și originală carte ne propumem să oferim cititorilor publicației noastre câteva secvențe ilustrative. * Pe coperta a patra a voluminoasei cărți de memorii, cu titlul de mai sus
NICU T.ALEXIS, PERSONALITATE DISTINSĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Nicu_t_alexis_personalitate_distinsa.html [Corola-blog/BlogPost/354352_a_355681]
-
Traian și Aurelian) am „absorbit cultura romană” de-am devenit din Daci - Latini, fără binecuvântarea unei zâne. Nu avem nici un motiv să ne răzbunăm pe restul lumii. Mai avem un mare avantaj. Poporul nostru este compus din numai 4 subgrupe: OLTENI, MUNteni, Moldoveni și transilvăneni. Potrivit dialecticei și a drepturilor omului fiecare are DREPTUL (nu stângul) la păreri. În consecință adevărul răsare evident din cele 4 păreri mai ales dacă se aplică a cincia, cea mai favorabilă pentru unii, nu toți
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1460307460.html [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
ele tot se desfăceau. Ițarii mei erau plini de petice, așa că mama mi-a dat și ițarii lui nenea și căciula lui tata; arătam ca o caricatură. Când m-a văzut nevasta lui unchiu, i-a spus: „Mi-ai adus olteanul ăsta tâmpit să mă servească?” Unchiul, cum era dat dracu’, i-a răspuns: „Îl vezi pe ăsta? Așa mucios cum este, într-o zi o să se plimbe cu trăsura și o să-l salute o stradă întreagă; este oltean de al
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
într-o vreme de mare neiubire între părinții mei, la 30 martie 1968, la Ciacova, în județul Timiș...pe vremea când mama, Emilia-Lucia, bănățeancă, contabilă la Baza de recepție din Jebel (unde și locuia), era la cumpărături. Tatăl meu, Toma, oltean, inginer mecanic la I.A.S.Liebling (atunci), era plecat în delegație...unde s-a și pilit așa de rău (că nu era băutor de felul lui)...încât a ajuns la maternitate abia a doua zi, seara. De supărarea mamei...m-
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Corina_Lucia_Costea.html [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
În braț taria stânci din Carpați, În ochi noștri lumina se adapă Iar codrul și câmpia ne sunt frați. * Nestăpânit de veacuri ne-e neamul Chiar dacă mulți ne-au vrut ca sclavi ai lor, Tot una-i tracul, vlahul, sau olteanul, Tot una-i limba-n cântecul de dor! * În ADN zidit ne stă cuvântul, Mulți spun că de la ei e-mprumutat Și de sub tălpi ne-au vrut a lua pământul Dar neamul nostru rămasă neschimbat! * Și-atâți voitau să ne cucerească
NEMURITORI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1440788238.html [Corola-blog/BlogPost/340132_a_341461]
-
toată țara. Acest județ este cunoscut și ca fiind al bisericilor fortificate, al porților și stâlpilor din lemn sculptate. Cea mai cunoscută biserică fortificată este cea din Sfântu Gheorghe, din Evul Mediu. De mare interes turistic sunt și satele Ilieni, Olteni, Zăbala, Lemnia, Arcuș, Ozun, Cernat, Turia, Reci, Araci, Bățani Mari, Valea Crișului, Filia, Aita Mare sau Sânzieni. Biserica cea mai vestită este cea din Ghelința în stil gotic, cu fresca din Evul Mediu. Frumusețile naturii adăpostesc o faună foarte bogată
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]