146 matches
-
din Iernut, Petru Nemeș, din localitatea Papiu Ilarian, dr. Zeno Millea, din Aiud, Mihai Lupu, cercetător științific din București, col. Nicolae Darabanț, din Brașov, au conferit momentului dimensiuni speciale. Frumoasa, memorabila întâlnire s-a încheiat cu cuvântul... poetic al talentatei oltence - clujeancă prin... adopție culturală - Titina Nica Țene, și cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr și Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/_pentru_tata_strig_prezent_si_sarut_d_al_florin_tene_1345381306.html [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
Convingătoare în volumul de debut, Ioana Heidel, prin romanul „Dincolo de orizont”, apărut la Editura „Ecou Transilvan”, Cluj-Napoca, 2016, ne introduce în lumea sa, autobiografică, secvență cu secvență, de-o sinceritate dezarmantă și o plasticitate originală. Încă din titlu autoarea, o olteancă zbătătoare, ne introduce în orizontul cunoscut numai de ea, prin trăiri, încă din perioada prunciei, adică din „anii de care nu-mi amintesc“, așa cum își intitulează prima secvență din tomul de 439 de pagini. Romanul, este scris matur, robust, de
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481782291.html [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
este că insistă asupra istoriei acestora, conturând cititorului un ansamblu de scene veridice, și toate acestea pentru salvarea propriului copil care avea o boală ce nu se putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania. Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont”, Ioana Heidel, (olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru... a
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481782291.html [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania. Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont”, Ioana Heidel, (olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru... a-i toarce firul vieții”), caută cu aceeași dârzenie sănătatea copilul ei. „Dincolo de orizont” formează un roman omogen, chiar dacă aparent ar fi heterogen din cauza împărțirii lui în povestiri
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481782291.html [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
mai ajuns la ea. A trebuit să mă fac de rahat și să-mi cer scuze că nu mai pot sosi. Mă și cât doream să o prind. Din aprilie tot îi dau târcoale. Măi Vali, este o bunăciune de olteancă de-ți cad plombele dacă o vezi, mă înțelegi? - Păi de ce nu ai mai ajuns, fir-ar drăcia dracului? - Când să ies pe ușă, mă pune ucigă-l toaca să răspund la telefon, cu toate că am dat ordin să nu mă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496680273.html [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
serviciu, că altfel te lua la Canal). Mizând pe frumusețea lui, de netăgăduit, dar și pe meniurile preferențiale ale mamei, tânărul fu și el angajat ...la spital. Mai mult fictiv, că pontajul îl făcea mama...cu șefa cea tânără, o olteancă aprigă, pe care o ademeneau cu câte un prânz copios și stilat...în sat, acasă la ei. Infirmiera era bună de papagal. O ochise și ea pe șefa ei de pavilion, o fată mai plinuță, cuminte, retrasă și harnică, care
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Destine_ingemanate.html [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
n-o fi avut. Mătușa asta se ruga de bucătăreasă să-i găsescă și lui vreuna, singură, și dacă-i mai mare decât el, doar așa s-o lăsa de pasiunea cu mirese. Departe de casă, dintr-o familie modestă, olteanca se lipi repede de familia bucătăresei. Așa bunătăți culinare nu văzuse, dar mai să și guste, în viața ei. Era harnică și voia să învețe și ea rețete noi, să dea o mână de ajutor când viitoarea soacră avea de
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Destine_ingemanate.html [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
bine mersul pe tocuri. „Nu-i urâtă!” decretă mama când i-am depășit. Vărul “cu miresele” era în formă maximă atunci, la petrecere. Le dansă pe toate invitatele, le pipăi cu tupeu, „ să se simtă bine damele!”. Impulsionată de mătușa-bucătăreasă, olteanca se strecură într-o seară în culcușul vărului meu cel leneș. La ușa camerei, ascultau, în tăcere, mama, tata și bunica lui...să vadă ce se întâmplă: o acceptă nărăvașul, o scoate afară...ce va fi? Dacă ar fi deschis
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Destine_ingemanate.html [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
Eu mă duc la birt!” zise calm “bunicul”. Doar “bunica” se puse pe un plâns de-ți rupea sufletul. “Lasă, mamă, că așa s-o liniști și el!” o calma mama-soacră pe nora ei. Mă uit acum “în ograda lor”. Olteanca, e șefa asistentelor. Soacra, pensionară, dar tot maestră la gătit. Văru, tot leneș, l-a târât toată viața nevasta, cu angajări fictive. Doar când a fost cu embargoul a mai tras și el niște tunuri și-a umplut sacul...apoi
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Destine_ingemanate.html [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
și în Banat. O fermecătoare spovedanie despre originile lui, despre nașterea în Basarabia și despre retragerea din calea cotropirii sovietice, toate se regăsesc în poezia “Primul drum”. “Am fost născut într-un pământ curat,/ Dintr-o Moldovă sfâșiată-n pururi,/ Olteancă mama și al ei bărbat,/ Ei în Ardeal mi-au năzărit contururi./ N-aveam un an, când am fugit c-un tren,/ Cărat de mama spre orișiunde,/ Mai am în oase un bolnav refren/ De roți, ca vechi zădărnicii rotunde
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie by http://uzp.org.ro/adrian-paunescu-trei-ani-in-vesnicie/ [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
erau birourile administrative, recepția și lifturile. Restaurantul era cu intrarea din grădină, pe bază de autoservire, cu posibilități de a alege meniul dorit, având mai multe feluri de mâncare. Era mulțumită de ce a găsit, inclusiv de colega de cameră, o olteancă din Orșova pe care o chema Cristina, sosită cu același tren de la Timișoara Nord, folosit și de ea. Amândouă fiind tinere și frumușele, s-au împrietenit din prima clipă. Sperau să petreacă douăsprezece zile de vis la mare, vremea fiind
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
cântărețe Maria Ciobanu și Maria Lătărețu care mi-au fost model în arta cântecului, toată viața. Atunci când mă adresez oamenilor îmi dau seama și sunt convinsă că o parte din farmecul armoniilor ce le transmit oamenilor, o datorez iubitelor mele oltence, pentru care le venerez. Stilul de interpretare, lejeritatea, frumusețea timbrului Mariei Ciobanu m-au cucerit pentru totdeauna, fiind un etalon greu de atins de generațiile actuale și viitoare. M.V.Ghioroiu: Spuneți cititorilor noștri câte albume muzicale ați realizat și ce
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
tratamentul meu... - Nu, tu, hai că e fără alcool... - Dacă-ți spun că și aia mă amețește, n-o să crezi...Dar acuma o să beau, numai așa de ciudă... - Aoleu, Radule, ce răutate mică ai lângă tine. Aprigă. Nici nu bănuiam... - Olteancă iute, de...- confirmă Radu. - Esențele tari se păstrează în flacoane mici, din câte știu...- se aprinse din nou Elena. - Mie îmi păreai placidă, domoală mai degrabă...zice Gigi. - Dar în interior fierbe un vulcan...Habar n-aveți cu cine-mi
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1399735611.html [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
numai cu numele ei, fără numele Maria! Maria e onomastica oltenească, după cum numele Oltenia e al unui colț de țară românească, mai iubitor ca nicăieri și mai înflăcărat de cântec decât cerul umplut cu stele. Cântecele oltenilor sunt izvoarele, Mariile oltence sunt fântânițele lor. Maria Ciobanu e cumpăna popasului de înnoire a puterii în care susură nu doar un glas ci și o taină din glas, o frumusețe din glas, o iubire din glas! Puține cântărețe au preschimbat cântecele în mărgăritare
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Noroc cu migratorii! Băile de la Forum, bine conservate, se află aproape de restaurant. Există și Băi Centrale, iar Băile Stabiene din apropiere, cu decorații interesante, sugerează cum funcționau în acele timpuri. Trecem pe lângă brutăria comunității cu mai multe cuptoare de pâine. Oltencele ar fi invidioase când ar vedea ce pâine la megațest făceau suratele din Pompei! Inscripția Cave canum (câine rău) și mozaicul de la intrare ne avertizează că intrăm într-o vilă de lux Casa del Poeta Tragico de pe Via di Mercurio
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_fil_sergiu_gabureac_1344882569.html [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
în volumul de debut, Ioana Heidel, prin romanul „Dicolo de orizont”, apărut la Editura Ecou Transivan, Cluj-Napoca, 2016, ne introduce în lumea sa, autobiografică, secvență cu secvență, de-o sinceritate dezarmantă și o plasticitate originală. Încă din titlu autoarea, o olteancă zbătătoare, ne introduce în orizontul cunoscut numai de ea, prin trăiri, încă din perioada prunciei, adică din „anii de care nu-mi amintesc“, așa cum își intitulează prima secvență din tomul de 439 de pagini. Romanul, este scris matur, robust, de
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1484266993.html [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
este că insistă asupra istoriei acestora, conturând cititorului un ansamblu de scene veridice, și toate acestea pentru salvarea propriului copil care avea o boală ce nu se putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania.Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont “, Ioana Heidel,( olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru “a
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1484266993.html [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania.Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont “, Ioana Heidel,( olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru “a-i toarce firul vieții “), caută cu aceeași dârzenie sănătatea copilul ei. „Dincolo de orizont” formează un roman omogen, chiar dacă aparent ar fi heterogen din cauza împărțirii lui în povestiri
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1484266993.html [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
colege nu ți-ai făcut și tu o prietenă? Cu cine mergi la munte? Singur? - Era o profesoară de română drăguțică care îmi făcea ochi dulci, dar nu am avut chef să-mi complic existența. - Era dobrogeancă sau de unde era? - Olteancă de prin Teleorman. Se rătăcise ca și mine prin Dobrogea. De fapt, de aici din zonă nu sunt singurul. Mai era un coleg de lângă Tecuci. Cu el am venit împreună acasă. Mie mi-a plăcut și fiind primul an în
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402742130.html [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
erau birourile administrative, recepția și lifturile. Restaurantul era cu intrarea din grădină, pe bază de autoservire, cu posibilități de a alege meniul dorit, având mai multe feluri de mâncare. Era mulțumită de ce a găsit, inclusiv de colega de cameră, o olteancă din Orșova pe care o chema Cristina, sosită cu același tren de la Timișoara nord, pe care l-a folosit și ea. Amândouă fiind tinere și frumușele, s-au împrietenit din prima clipă. Sperau să petreacă douăsprezece zile de vis la
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Umbra.html [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
păsărească, da’ stai să-ț’ spui o rețetă dă zacuscă și să-ți arăt un macrame lucrat dă mine la servici, pă care l-am luat să-l termin acilea la mare să vadă lumea ce știe să facă o olteancă vrednică, adică io! În timp ce Timona melița pe limba considerată de înțeles pentru toată lumea doamna blondă zâmbea încurajator rostind ca un magnetofon stricat, probabil singurul cuvânt din limba lor, respectiv: ia, ia! - Bă, Veronele, bă, asta-i cam toantă ea da
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Acasă > Orizont > Reportaj > TITINA NICA ȚENE-OLTEANCA DIN INIMĂ CLUJULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Articol de Doina Mărghitaș Titina Nica Țene Olteanca din inimă Clujului Într-un sat sărac din Ușurei, din comuna Susani, județul Vâlcea, într-o casă din chirpici cu opt copii, în două camere mici, s-a născut o poeta unică și irepetabila: Titina Nica Țene. „Copil de corcodușe
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
un sat sărac din Ușurei, din comuna Susani, județul Vâlcea, într-o casă din chirpici cu opt copii, în două camere mici, s-a născut o poeta unică și irepetabila: Titina Nica Țene. „Copil de corcodușe” și „de nevoie”, micuța olteanca, frumoasa, cu păr de abanos și ochi de cristal, pare desprinsa dintr-un cadru de Gautier. Cu trup de manechin și chip angelic, scriitoarea de azi, autoare a peste zece cărți de poezie și proza, laureata a nenumărate premii naționale
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
strada Decebal nr. 21, condus de o minunată femeie, directoare, Bobina Maria. Atunci am cunoscut o familie de olteni din Drăgășani din județul Vâlcea și Liga Scritoriilor, pe care ei au înființat-o. Atunci am întâlnit pentru prima dată o olteanca din altă lume, coborând între noi, femeile muntelui, cu un suflet mare și cu o filozofie de viață unică: pe poeta Titina Nica Țene și pe soțul ei, Florin Țene, presedintele Ligii Scritoriilor Români. „Omul trebuie să-și aleagă singur
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
fi create C.A.P. - uri (ci doar în câteva sate de câmpie în Hodiș, Morlaca sau Brăișor (mai aproape de Huedin). Am crezut că femeile din Oltenia sunt dure, reci, aspre, ca și viața de unde provin, dar am cunoscut aievea, o olteanca adevărată, pe Titina Nica Țene, abia acum în orașul nostru de pe Someș și am înțeles frumusețea și înțelepciunea femeilor Olteniei a caror valoare se măsoară „după greutățile pe care le-au înfruntat în viață”, așa cum spunea Voltaire. Și am învățat
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]