12,208 matches
-
jumătate în urmă: Nu există în lumea civilizată o altă țară în care cineva să se ocupe de filosofie mai puțin decît în Statele Unite"), în cea de-a doua întrezărim mentalitatea totalitară a izolaționismului, a suspiciunii societății închise față de restul omenirii. Fondată mai întîi pe noțiunea de clasă, apoi pe cea etnică, ambele exclusiviste și agresive, ea ne-a deprins a califica drept "trădare de patrie" orice expatriere. Într-atît de persistent e încă un asemenea reziduu post-ideologic, încît - fapt memorabil - la
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Avignon. Așa, de pildă, în Curtea de onoare, am văzut un spectacol de dans, "noBody", al coregrafei berlineze Sacha Waltz (n. 1963); corpul omenesc (dansatori din diverse rase, cu trupuri străine de proporțiile de aur) față cu suferința, spaima, moartea; omenirea și angoasa "descompunerii"... La un moment dat, peste scenă se zbătea un imens balon de pînză albă, ca o amenințare a unei catastrofe, ca o pasăre a morții; brusc, o legătură s-a rupt și, mimînd un accident de producție
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
spatele calului iluzie. Lucrez din nou la nuvele, în diferitele momente ale zilei, și observ cum textele scrise seara sunt mult mai aproape de ceea ce vreau să realizez, mai concentrate, dense. Din tot ce am scris până acum apare imaginea îmbarcării omenirii într-un fel de arcă a lui Noe. Noe sau Noah, fratele geamăn al lui Charon cu barca lui plutind mai puțin zgomotos pe fluviul uitării, Lethe. Prima barcă e extrem de zgomotoasă, ca un furnicar fără odihnă, pe valurile oceanului
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
respect deplin, ca și cum prin realitatea lor ele erau egale cu lucrurile" (p.22). Considerațiile lui Gauche, prezente în primele pagini ale cărții, relansează lectura Călătoriei..., pentru că ele sînt cele care dau cheia acestei căutări romanești. De fapt, marea taină a omenirii e puterea de a crea lumea prin cuvinte, mai mare chiar decît aceea de a reproduce viața în eprubetă (există o excelentă scenă construită în jurul unui homunculus asexual hrănit cu esență din sîngele creatorului); un al doilea secret al împlinirii
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
și Steven Spielberg au cochetat cu ideea unei ecranizări, dar, pînă la urmă, sorți au căzut asupra neozeelandezului Peter Jackson. Remarcat în urmă cu 15 ani printr-un scurt metraj intitulat nu întîmplător Prost gust, despre un cretin care salvează omenirea de niște extratereștri canibali, regizorul, care a interpretat rolul principal, a rămas credincios genului provocator de sorginte primară, perfecționîndu-se în efecte speciale numerice în cadrul unei companii proprii. Astfel că în 1997, cînd s-a început lucrul la acest proiect de
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
prin comportament. O parte din acest comportament îl exprimă - atîta cît se poate - cărțile mele. Eu nu fac suprarealism. Eu sînt suprarealist". În viziunea lui Gellu Naum, "starea de poezie nu va dispărea niciodată", întrucît poezia e o "necesitate" a omenirii, ceea ce constituie un răspuns la întrebarea pe care Simona Popescu i-o pune, explicit sau implicit, în decursul întregii d-sale scrieri, în egală măsură exuberantă și angoasată la tulburătoarea întîlnire dintre o poezie existențială și o existență poetică. Simona
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
și din ce în ce mai adânc. La intrare se află stelajele cu cei vii, prezenți, cu noii născuți, apoi, pe măsură ce se acumulează noi date, dosarele sunt mutate în rândul doi, spre trecut, rândul devine trei și tot așa mai departe. Antropotecă, arhiva întregii omeniri - oricum, o imagine "salvată" de imaginația autorului în ultimul moment înainte de răspândirea computerelor. Azi nu s-ar mai gândi nimeni la asemenea desfășurare birocratică în hârțoage. Funcționarul zilelor noastre n-ar mai semăna cu Senhor José, arhivarul-custode al omenirii în
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
întregii omeniri - oricum, o imagine "salvată" de imaginația autorului în ultimul moment înainte de răspândirea computerelor. Azi nu s-ar mai gândi nimeni la asemenea desfășurare birocratică în hârțoage. Funcționarul zilelor noastre n-ar mai semăna cu Senhor José, arhivarul-custode al omenirii în mers spre trecut. Nu s-ar mai rătăci nimeni printre labirinturi de dosare, precum tânărul care lucra la un arbore genealogic și care fusese descoperit din întâmplare, după șapte zile, aproape mort de inaniție, deși ronțăise de foame niște
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
șefii regiilor autonome. Acestora, nimeni nu îndrăznește să le spună "poate la anul vom dispune de mai mulți bani". Nu, pegra cu grade ori titluri parlamentare își satisface nevoile pe loc, lăsând prostimea să viseze la viitorul de aur al omenirii. Când vine însă vorba de profesorime, lucrurile intră în ceață. Având ghinionul unor lideri sindicali fie vânduți puterii, fie prostănaci, angajații din învățământ, deși posedă cea mai multă școală, sunt cel mai ușor de dus de nas. Probabil că intră
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
scriitori... anormalii, pierduții, rătăciții în existență, trăim din astfel de aluzii, din crâmpeie de cuvinte nemuritor îmbinate ca portalurile unei catedrale din secolele întunecate, posomorâte, de atâta credință și gravitate spirituală... Ce să-i faci, dacă și marii clasici ai omenirii, cum e de pildă Virgilius, își închipuie și gândesc cu totul altele pe când conducătorii cei mari de popoare fac istorie, croind lumii alte și alte pârtii glorioase, cum este acest pasaj nemuritor din Georgicele lui Virgilius, cartea a patra, pe
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
de soare în Toscana, lîngă un copac care nu se poate să nu-ți amintească de "Balanța" lui Pintilie, sub care protagoniștii - Cate Blanchett și Giovanni Ribisi - ca un Adam și o Eva a unui nou mileniu ar putea da omenirii șansa unui nou început, și secvența finală a elicopterului înălțîndu-se la cer, secvența pentru care ești însă pregătit din deschiderea filmului, o lecție de zbor cu elicopterul într-un simulator. De altfel, la conferința de presă, Piesewicz a arătat că
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
mai și încălzește în timpul povestirii. "Comparația cu cel mai mare entomolog din lumea literelor rămâne tentantă". Ian McEwan. Amsterdam. Traducere, postfață și note de Virgil Stanciu. Editura Polirom, 2001. "Ca-ntregul lor cuprins noi să-l deschidem..." A accepta că omenirea e împărțită în "imanentiști" și "transcendentaliști", după atitudinea ori capacitatea lor de a crede sau nu într-o religie și, implicit, în "lumea cealaltă", a devenit, de la Mircea Eliade încoace, un lucru de la sine înțeles. Altfel se comportă în propria
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
cât mai curând -, v-am ruga să ne mărturisiți câteva gânduri despre opera dvs. Singurul lucru pe care aș vrea să-l spun este că mi-am închinat întreaga viață Poeziei. Și aceasta fiindcă sunt convins că ea constituie pentru omenire singurul mod de salvare, singura ieșire din impas, pentru această omenire alienată și subjugată iluziei prosperității materiale. Chiar dacă la prima vedere ideea mea pare utopică , poezia rămâne, o repet, singura modalitate pentru om de a-și regăsi sufletul, de a
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
despre opera dvs. Singurul lucru pe care aș vrea să-l spun este că mi-am închinat întreaga viață Poeziei. Și aceasta fiindcă sunt convins că ea constituie pentru omenire singurul mod de salvare, singura ieșire din impas, pentru această omenire alienată și subjugată iluziei prosperității materiale. Chiar dacă la prima vedere ideea mea pare utopică , poezia rămâne, o repet, singura modalitate pentru om de a-și regăsi sufletul, de a conferi primordialitate spiritului. Valorile creștine eterne nu pot fi reînviate decât
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
în 1905 indicând anul 1917 drept cel al căderii Imperiului Rus. Spera ca, prin sinteze și simbioze informaționale, să apropie metodele cercetărilor științifice de cele ale creației artistice, pentru a se ajunge la o neomitologie și la un supralimbaj al omenirii (libere). În 1904, anticipează teoria relativității pe care nu peste mult timp avea s-o formuleze Einstein. Este protagonistul introducerii verslibrismului în poezia rusă. Se consideră că întreaga cultură modernă a versului rusesc "vine din Hlebnikov. Fără el, această cultură
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
semenilor lui - de unde vin eșecurile, regresiunile? Tentația este mare de a le atribui unor forțe ostile, oculte, de unde toate vînătorile de vrăjitoare cunoscute. Odată cu dispariția celor două mari sisteme totalitare care s-au constituit în flagelul secolului XX, spune Finkielkraut, omenirea trebuie să tindă spre mai mult decît o morală strict umanitară. Mai mult ca oricînd, evenimentele din ultimii ani, precum cele din Bosnia, Rwanda etc., au dovedit că umanitarismul are nevoie de sînge și mediatizare: învățînd din rătăcirile lor mai
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
Răspunsul lui Gorbaciov: "nu avem carne "! Fără comentarii. Cartea este plină de învățăminte. În special tineretul ar trebui s-o citească. Bukovski este una din vocile Rusiei profunde, a acelei Rusii prea lungă vreme înăbușite, care are multe de spus omenirii. Reflectând asupra vizitei sale și asupra cărții publicate de Academia Civică m-am gândit cât de important ar fi dacă înalte oficialități ale României s-ar fi întâlnit cu Bukovski. Cât de semnificativ ar fi fost dacă Președintele țării, Primul-Ministru
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
utopia nu poate fi construită fără teroare și... curînd, teroarea e singurul lucru care mai rămîne, numai atunci te vei elibera cu totul de dorința de a transpune Absolutul (desigur secularizîndu-l, deci întorcîndu-l pe dos) pe orizontala vieții relaționale a omenirii". Întrucît Absolutul "întors pe dos" în utopiile pseudoparadiziace ale totalitarismelor e unul caricatural, o sărmană grimasă a relativului uzurpator.
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
că, prin urmare, dictatorii și complicii lor trebuie să fie pedepsiți foarte sever, desigur în cadrul unor procese, în care să li se ofere posibilitatea de a se apăra și de a-și exprima punctul lor de vedere. Cred, însă, că omenirea ar fi mult mai bine apărată în viitor de asemenea noi tirani și de noi despoți, dacă tiranii ar fi sancționați și pedepsiți în mod exemplar. - Experiența trăită în România, în mod indirect, la întâlnirile pe care le-ați avut
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Renașterea Americană din timpul Războiului Civil și nu a Revoluției din 1776 are, poate, o rațiune similară: era prea târziu pentru a invoca modele culturale renascentiste și iluministe; liderii - moșieri și oameni de afaceri - nu se potriveau cu tiparele romantice. Omenirea a trebuit să aștepte apariția lui Napoleon ca să-și afle eroul dorit, iar America a trebuit să aștepte emanciparea negrilor ca să afle o cauză morală satisfăcătoare. Modernismul - rebel tânăr, fără-ndoială - a produs o moștenire artistică splendidă în Europa. Dar
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
tehnologiei și economiei a infectat și îmbolnăvit cultura artistică autohtonă, făcând-o incapabilă să concureze cultura populară robustă din alte părți ale lumii. Uneori mă întreb dacă antiamericanismul devenit nebunie în septembrie 2001 nu a fost, în parte, rezultatul revulziei omenirii împotriva aporiei lipsite de sens a postmodernismului cultural al Vestului. Teroriștii ne-au omorât din ură pentru prosperitatea noastră - care ar fi ajutat societățile lor pe termen lung; ceea ce vătămase, însă, lumea lor era cinismul intelectualilor și profesorilor noștri. (Fragmente
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
meu din seria Quo vadis homo? - vreau să spun aici cîteva cuvinte. Nu de mult am primit un volum masiv, de 560 pagini, care cuprinde textul comunicărilor prezentate la Conferința Internațională cu titlul Secolul XXI cu ochii lui Dostoievski: viitorul omenirii, care s-a desfășurat în orașul Chiba și, parțial, la Tokio în perioada 22-25 august 2000. Chiba-University, care a găzduit lucrările, a fost și principalul lor sponsor, alături de Societatea Dostoievski din Japonia și multe alte organizații ministeriale, științifice, fundații și
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
de dezmățul consumului, lumea Eriniilor dezlănțuite. "Viitorul se profila ca un cazinou, în care toată lumea își încerca norocul și toți sperau să câștige". Demonii din totdeauna - invidia, ura, egoismul, războiul, răzbunarea, teama, durerea - pavează acest iad din ce în ce mai elastic, pe care omenirea sare din ce în ce mai sus, până la imposibilitatea de a mai trăi și muri în pace. Profesorului Malik Solanka "glasul îi tremura de furie" ; vederea slăbită mai reușea să perceapă că lumea era "în neregulă". Nu își mai găsea odihna (de altfel, în
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
insidios-oficios, fragmente din monografiile oficiale ale imperiului, a doua, cu o detentă tehnică, dar și morală, fragmente din monografiile apocrife ale imperiului), ci și ca o vi-ziune asupra lumii în genere, adică o lume în lume. Viciului de funcționare a omenirii pentru o perioadă dată și într-un spațiu dat îi corespunde un viciu de construcție a Cosmosului, perceput, precum la autorul Infernului discutabil, ca o înfruntare absurdă de energii stihiale. Întreg universul se zguduie, iese din țîțîni, se răzvrătește împotriva
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
Casandrei etc. Dar aceste motive le întâlnim nu numai în literatură, ci în toate artele, astfel încât Homer se află la originea întregii culturi europene. Pe urmele legendarului aed poeții greci îmbogățesc spațiul cultural dezvoltând noi motive vârsta de aur a omenirii, cutia Pandorei, muza inspiratoare care, cu timpul, se fixează definitiv în universul artistic. Iar mai târziu, grecii pornind de la începuturi epice au dezvoltat toate genurile literare pe care le cunoaștem azi: însă atât apariția acestora, cât și subiectele și imaginile
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]